—

Reclamantele consideră că, în calitatea lor de întreprinderi irlandeze nerezidente, acestea datorau numai impozitul pe profit perceput întreprinderilor din Irlanda în temeiul secțiunii 25 din Taxes Consolidation Act 1997 [Legea consolidată privind taxele și impozitele din 1997] privind „profitul impozitabil” obținut din activitățile realizate de sucursalele lor din Irlanda. Avizele au reflectat în mod adecvat „profitul impozabil” al sucursalelor și, prin urmare, nu le-au conferit un avantaj. De asemenea, Comisia ar fi săvârșit o eroare prin faptul că a considerat că repartizarea profitului în temeiul secțiunii 25 trebuie efectuată în conformitate cu „principiul deplinei concurențe” (denumit în continuare „PDC”).

—

Comisia ar fi constatat în mod eronat că articolul 107 alineatul (1) TFUE impune Irlandei obligația să calculeze profitul impozabil al reclamantelor prevăzut la secțiunea 25 în conformitate cu PDC al Comisiei.

—

Comisia ar fi săvârșit erori fundamentale prin faptul că nu a recunoscut că activitățile generatoare de profit ale reclamantelor, în special dezvoltarea și comercializarea proprietății intelectuale (denumită în continuare „PI Apple”), au fost controlate și conduse din Statele Unite ale Americii. Profitul obținut din aceste activități trebuia considerat obținut în Statele Unite, iar nu în Irlanda. Comisia ar fi luat în considerare în mod greșit doar procesele-verbale ale ședințelor organului de conducere al reclamantelor, ignorând toate celelalte probe privind activitățile.

—

Comisia nu ar fi ținut seama de faptul că sucursalele irlandeze au efectuat doar activități de rutină și nu au fost implicate în activitățile de dezvoltare și de comercializare a PI Apple care au dus la obținerea profitului.

—

Comisia a presupus că toate activitățile generatoare de profit ale reclamantelor au fost desfășurate de sucursalele irlandeze, fără a evalua corect probele, inclusiv numeroasele probe prezentate de experți care arată că profitul nu putea fi atribuit activităților din Irlanda.

—

Comisia nu a fost în măsură să demonstreze selectivitatea: aceasta, în mod eronat, a tratat reclamantele drept întreprinderi irlandeze rezidente, considerând, astfel, că acestea ar trebui impozitate pe baza profiturilor obținute la nivel global.

—

În decizia de inițiere a procedurii nu a fost enunțată motivarea principală. Dacă ar fi fost enunțată, Apple ar fi fost în măsură să prezinte probe care ar fi putut schimba și ar fi schimbat rezultatul.

—

Motivarea subsidiară a Comisiei respinge în mod eronat probele prezentate de experți, fără a explica care ar fi analiza corectă a atribuirii profitului.

—

Comisia a săvârșit o eroare comparând avizele în cauză cu alte avize emise de Irish Revenue [administrația fiscală irlandeză] unor terți, întrucât împrejurările de fapt erau diferite.

—

Această decizie nu cuprinde nicio explicație cu privire la valoarea ce urmează să fie recuperată în conformitate cu motivarea subsidiară și cu motivarea expusă cu titlu alternativ, iar acest lucru este contrar normelor privind ajutoarele de stat și principiului securității juridice.

—

Comisia a încălcat principiul securității juridice atunci când a dispus recuperarea în temeiul unei interpretări imprevizibile a legislației privind ajutoarele de stat; a omis să examineze toate probele relevante, contrar obligației sale de diligență; nu a motivat decizia în mod corespunzător și și-a depășit competența stabilită la articolul 107 TFUE, încercând să modifice sistemul impozitului pe profit din Irlanda.