10.5.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182/23 |
Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 4 februarie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de l’Audiencia Provincial de Barcelona – Spania) – CDT, SA/MIMR, HRMM
(Cauza C-321/20) (1)
(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Protecția consumatorilor - Efectele unei hotărâri în timp - Directiva 93/13/CEE - Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii - Competențele instanței naționale în prezența unei clauze calificate drept „abuzivă” - Clauză de exigibilitate anticipată - Suprimarea parțială a conținutului unei clauze abuzive - Principiul securității juridice - Obligația de interpretare conformă)
(2021/C 182/32)
Limba de procedură: spaniola
Instanța de trimitere
Audiencia Provincial de Barcelona
Părțile din procedura principală
Reclamantă: CDT, SA
Pârâți: MIMR, HRMM
Dispozitivul
1) |
Dreptul Uniunii, în special principiul securității juridice, trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca instanța națională să refuze aplicarea unei dispoziții de drept național care îi permite să revizuiască o clauză abuzivă dintr-un contract încheiat între un profesionist și un consumator într-o situație în care această dispoziție, care a fost declarată contrară articolului 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, prin Hotărârea din 14 iunie 2012, Banco Español de Crédito (C-618/10, EU:C:2012:349), nu făcuse încă obiectul unei modificări legislative, în conformitate cu această hotărâre, în momentul încheierii acestui contract. |
2) |
Principiul securității juridice trebuie interpretat în sensul că nu permite instanței naționale, care a constatat caracterul abuziv al unei clauze contractuale, în sensul articolului 3 din Directiva 93/13, să revizuiască conținutul acestei clauze, astfel încât această instanță este obligată să înlăture aplicarea acestuia. Totuși, articolele 6 și 7 din această directivă nu se opun ca instanța națională să înlocuiască o astfel de clauză cu o dispoziție de drept național cu caracter supletiv, în măsura în care contractul de împrumut în cauză nu poate subzista în cazul suprimării acestei clauze abuzive, iar anularea contractului în ansamblu îl expune pe consumator la consecințe deosebit de prejudiciabile, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere. |