34 informatica lic

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

PROIECT

Curriculum
pentru disciplina INFORMATICA

Clasele X-XII
profil UMANIST

Chişinău, 2010

Preliminarii

Curriculumul la disciplina Informatica este un document normativ şi obligatoriu pentru
realizarea procesului de predare-învăţare a disciplinei de studiu Informatica în clasele
X−XII. Obiectul de studiu al informaticii ca ştiinţă inter-disciplinară este prelucrarea
automată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară,
informatica are drept scop principal formarea şi dezvoltarea gândirii algoritmice a elevului
şi se întemeiază pe principiile:

- îmbinării proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activităţile
practice la calculator;
- adaptării cunoştinţelor predare la vârsta elevilor;
- inter-disciplinarităţii;
- adecvării metodelor de predare-învăţare la instruirea asistată de calculator ;
- echilibrării încărcăturii informaţionale şi continuităţii între clase şi trepte de
învăţământ prin eşalonarea materialului studiat în funcţie de particularităţile de vârstă
ale elevului şi în concordanţă cu performanţele programelor de instruire, programelor
de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului;
- diferenţierii şi individualizării predării-învăţării;
- stabilirii unui nivel obligatoriu de pregătire în domeniul informaticii şi formării
capacităţilor de avansare în însuşirea temelor necunoscute şi în aplicarea tehnologiilor
informaţionale moderne.

Funcţiile curriculumului liceal la informatică, profilul umanist:
• act normativ al procesului de predare-învăţare-evaluare a informaticii în contextul
unei pedagogii axate pe competenţe;
• reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din
perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe;
• componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la informatică;
• orientare a procesului educaţional spre formare de competenţe la elevi;
• componentă fundamentală pentru elaborarea manualelor şcolare, ghidurilor
metodologice, manualelor electronice, testelor de evaluare.

Beneficiari:
Curriculumul este destinat profesorilor de informatică din instituţiile preuniversitare,
specialiştilor principali la disciplină, autorilor de manuale şi ghiduri metodologice, elevilor.

Administrarea disciplinei

Nr. de unităţi
Statutul Nr. de ore
Aria curriculară Clasa de conţinuturi
disciplinei pe an
pe clase
Obligatorie „Matematică şi X, profil umanist 4 34 ore
ştiinţe” XI, profil umanist 1 34 ore
XII, profil umanist 2 34 ore

I. Concepţia didactică a disciplinei

• Definirea disciplinei Informatica

Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, accentul
instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gîndirii logice şi algoritmice. Integrarea
persoanei în mediul informatizat al societăţii moderne este posibilă numai în cazul
deţinerii cunoştinţelor informatice fundamentale şi abilităţilor de utilizare instrumentală şi
de comunicare cu calculatorul şi prin intermediul acestuia – totalitate de competenţe, care
se conţin în noţiunea de cultură informaţională. Informatica ca ştiinţă dictează necesitatea
pregătirii generale atât a persoanelor, care ulterior vor utiliza calculatorul, reţelele de
calculatoare şi sistemele informaţionale în calitate de instrumente operaţionale, cât şi a
persoanelor, care în activitatea lor vor gestiona procese de organizare a activităţilor în
diverse domenii ale vieţii sociale.

• Statutul disciplinei în planul de învăţămînt
Informatica este disciplină obligatorie în aria curriculară „Matematică şi ştiinţe”

• Valoarea formativă a disciplinei
- formarea deprinderilor practice de utilizare a calculatorul pentru prelucrarea
informaţiei;
- formarea deprinderilor practice de utilizare a reţelelor de calculatoare şi a serviciilor
de reţea;
- formarea deprinderilor practice de comunicare folosind reţelele de calculatoare;
- studierea informaticii ca ştiinţă, care contribuie la formarea de competenţelor generale
de bază: elemente de algoritmizare, modelare, programare, gândire logică,
acumularea, păstrarea şi prelucrarea digitală a informaţiei.

• Principiile specifice predării-învăţării disciplinei Informatica
Curriculumul liceal la Informatică propune un model de studiu integrat al acestei
discipline, model care contribuie la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra
informaticii ca ştiinţă şi asupra metodelor de implementare a conceptelor informatice pentru
dezvoltarea perpetuă a societăţii contemporane.
În acest context, se conturează următoarele principii specifice ale disciplinei Informatica:

1. Principiul abordării integrate a disciplinei – structurarea conţinuturilor într-un
model integrat, modular, concentric, care are ca scop crearea şi dezvoltarea
competenţelor digitale ale elevului în scopul utilizării sistemelor informatice şi cultivarea
continuă a modului de gândire algoritmică.

2. Principiul centrării activităţii / demersului didactic pe elev – acceptarea unui
model de învăţare activă, centrat pe elev, orientat către activităţi individuale sau în grup,
care să permită dezvoltarea independenţei de acţiune, originalităţii, creativităţii,
capacităţii de lucru în echipă, combinând acestea cu individualizarea ritmului de
învăţare.

3. Principiul funcţionalităţii / utilităţii sociale a procesului didactic, care presupune
dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor necesare pentru integrarea organică a elevilor

în societatea informaţională. Principiul este realizat în baza rezolvării unor situaţii de
problemă, depăşirea cărora contribuie la formarea capacităţilor de autoperfecţionare
(autoinstruire).

4.Principiul corelaţiei inter-disciplinare, care presupune abordarea unui demers
didactic inter-disciplinar cu toate disciplinele şcolare, prin utilizarea principiilor şi
metodelor informatice pentru rezolvarea de probleme, elaborarea proiectelor, prelucrare
de informaţii specifice disciplinelor şi utilizarea resurselor educaţionale digitale.

• Orientări generale de predare-învăţare a disciplinei Informatica
Procesul general de predare-învăţare a disciplinei Informatica este elaborat în contextul
sistemului de competenţe pentru învăţămîntul preuniversitar.

II. Competenţe-cheie/ transversale
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.
2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
4. Competenţe acţional-strategice.
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.
6. Competenţe interpersonale, civice, morale.
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.
8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale
(TIC).
9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori).
10. Competenţe antreprenoriale.

III. Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţămînt − învăţământul liceal

Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi
• Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază
despre natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale.
Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat
• Competenţe de a comunica argumentat în limba maternă/limba de stat în
situaţii reale ale vieţii.
• Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat.
Competenţe de comunicare într-o limbă străină
• Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
• Competenţe de a cominica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale
vieţii.
Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
• Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor
aflate în permanentă schimbare.
• Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniul
Matematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale.
• Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific.
Competenţe acţional-strategice
• Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a
propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.

•Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru
protecţia mediului ambiant.
Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC)
• Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală.
• Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a
utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.
Competenţe interpersonale, civice, morale
• Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţii de conflict şi a
respecta opiniile semenilor săi.
• Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică, solidaritate şi coeziune
socială pentru o societate non-discriminatorie.
• Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi
valorilor moral-spirituale.
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare
• Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării
continue şi autorealizării personale.
• Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă.
• Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi.
Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)
• Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi a culturilor altor
etnii în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.
• Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale.
Competenţe antreprenoriale
• Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile
economiei de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.
• Competenţa de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională.

IV. COMPETENŢE DE BAZĂ

1. Formarea unei viziuni ştiinţifice asupra componentei informatice în societatea
contemporană.
2. Cunoaşterea proceselor, principiilor şi metodelor de codificare şi decodificare a
informaţiei în scopul realizării comunicării interumane şi uman – sistem informatic.
3. Identificarea structurii generale a sistemelor digitale, a principiilor de funcţionare a
sistemelor de transmitere, stocare şi de prelucrare a informaţiei.
4. Elaborarea modelelor informatice a obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent
întâlnite în activitatea cotidiană.
5. Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi de
programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea automatizată a
informaţiei.
6. Translarea algoritmilor frecvent utilizaţi într-un limbaj de programare de nivel înalt.
7. Colectarea, păstrarea şi prelucrarea informaţiei cu ajutorul aplicaţiilor software
specializate.
8. Crearea şi elaborarea documentelor Web.
9. Efectuarea experimentelor virtuale, rezolvarea problemelor de activitate cotidiană şi
elaborarea de modele ale fenomenelor studiate, folosind aplicaţii, laboratoare şi medii
digitale educaţionale; interpretarea rezultatelor obţinute.

10. Folosirea competenţelor informatice pentru căutarea şi selectarea informaţiilor în
interes de autoinstruire şi orientare profesională.
11. Respectarea dreptului de autor asupra resurselor digitale, a normelor de etică şi
securitate informaţională. Protejarea de infracţiunile informatice.

V. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp

Clasa Teme Nr. de ore Total
X 1. Tipuri de date structurate 15
2. Informaţia 6
3. Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul 5 34
4. Structura calculatorului şi reţele de 8
calculatoare
XI 1. Subprograme 34 34
XII 1. Baze de date 20
2. Elemente de Web design 14 34

Clasa X

Competenţe specifice Teme / Conţinuturi Activităţi de învăţare şi
evaluare

1. TIPURI DE DATE STRUCTURATE

• Argumentarea Tipuri de date structurate Exerciţii de:
necesităţii structurării (articol, fişier): • utilizare a diagramelor
datelor. − declaraţii de tipuri de sintactice şi a formulelor
• Recunoaşterea şi date metalingvistice pentru
utilizarea formulelor − formule metalingvistice verificarea corectitudinii
metalingvistice şi a şi diagramele sintactice definirii tipurilor de date
diagramelor sintactice ale declaraţiilor de tipuri structurate;
ale declaraţiilor de de date • definire a tipurilor de
tipuri de date în studiu. − mulţimea de valori a date structurate;
• Prelucrarea datelor de tipurilor de date în • prelucrare a datelor
tip: studiu; structurate.
- articol; − restricţiile impuse de Probleme de:
- fişier text. realizările limbajelor de • prelucrare a datelor,
• Alegerea structurii de programare în cazul utilizând tipurile de date
date, adecvate tipurilor de date în în studiu.
rezolvării unei studiu; * Studii de caz:
probleme. − operaţiile destinate • modul de referire a
prelucrării tipurilor de componentelor datelor
date în studiu; structurate;
− clasificarea fişierelor • metodele de memorare a
după tipul operaţiilor datelor structurate în
permise. memoriile interne şi
externe ale
calculatorului.
* Proiecte (exemple):
• evidenţa consumului
zilnic de energie electrică
la domiciliu;
• evidenţa frecvenţii
elevilor din clasa;
• calculul notelor medii ale
elevilor din clasă;
• calculul cheltuielilor
personale zilnice,
săptămânale şi lunare;
• prelucrarea textelor

2. INFORMAŢIA

• Identificarea Informaţia: Exerciţii de:
conceptelor de bază − cantitatea de informaţie; • determinare a cantităţii
pentru reprezentarea şi − stocarea informaţiei; de informaţie în mesajele
transmiterea − transmiterea sursei;

informaţiei. informaţiei; • codificare şi decodificare
• Utilizarea mijloacelor − prelucrarea informaţiei; a informaţiei;
informatice în Semne şi alfabete. • determinare a cantităţii
activitatea cotidiană. Codificarea şi decodificarea de informaţie în texte,
• Estimarea cantităţii de mesajelor. imagini, secvenţe audio
informaţie transmisă, Cuantizarea imaginilor. şi video.
recepţionată şi Reprezentarea şi transmiterea • identificare a surselor,
prelucrată în informaţiei. canalelor şi purtătorilor
activităţile cotidiene. de informaţie
• Argumentarea • determinare a capacităţii
necesităţilor de de stocare a purtătorilor
codificare şi de informaţii
decodificare a • discretizare în spaţiu şi în
informaţiei text, audio valoare a imaginilor
şi video. statice;
• Aplicarea principiilor • discretizare a imaginilor
de bază de codificare şi dinamice în timp
decodificare a * Studii de caz:
informaţiei pentru • evoluţia putătorilor
transmiterea, statici şi a purtătorilor
recepţionarea şi dinamici de informaţie;
prelucrarea ei.
• domeniile de utilizare a
purtătorilor moderni de
informaţie.
* Proiecte:
• evaluarea cantităţii de
informaţie;
• arhivarea informaţiei;
• particularităţi de
codificare a semnelor
diacritice pentru limbile
central europene;
• codificarea ternară a
informaţiei.
3. BAZELE ARITMETICE ALE TEHNICII DE CALCUL

• Argumentarea Sisteme poziţionale şi sisteme Exerciţii de:
necesităţii de aplicare nepoziţionale de numeraţie. • identificare a tipului
în informatică a Sistemele poziţionale de sistemului de numeraţie;
aritmeticii de numeraţie: • conversie a numerelor
calculator. − sitemul binar; dintr-un sistem de
• Identificarea limitelor − sistemul octal; numeraţie în altul;
de reprezentare a − sistemul hexazecimal. • utilizare a terminologiei
numerelor în calculator Conversia numerilor dintr-un aferente aritmeticii de
• Aplicarea aritmeticii sistem în altul: calculator;
de calcultor pentru − din baza 2, 8, 16 în • argumentare a necesităţii
soluţionarea sistemul zecimal şi utilizării în informatică a
problemelor de invers; unor aritmetici dedicate
prelucrare a de calculator.
− din binar în octal,

informaţiei hexazecimal şi invers. * Studii de caz:
• avantajele şi neajunsurile
sistemelor poziţionale şi
nepoziţionale de
numeraţie;
• domeniile de utilizare a
sistemelor poziţionale şi
nepoziţionale de
numeraţie;
• aritmetica de calculator
implementată în
echipamentele digitale
frecvent utilizate;
* Proiecte:
• aritmetica de calculator,
implementată în
aparatele de redare a
sunetelor;
• aritmetica de calculator,
implementată în
aparatele de redare a
imaginilor;
• aritmetica ternară de
calculator.
4. STRUCTURA CALCULATORULUI ŞI REŢELE DE CALCULATOARE

• Descrierea schemei Schema funcţională a Exerciţii de:
funcţionale a calculatorului: • identificare a unităţilor
calculatorului. − procesorul; funcţionale ale
• Explicarea principiului − memoria internă; calculatorului şi a
de comandă prin − dispozitivele de intrare- traseelor de date între
program ieşire; ele;
• Descrierea rolului − memoria externă. • explicare a principiul de
implemntării Principiul de comandă prin comandă prin program;
algoritmilor eficienţi program: • clasificare a
asupra dezvoltării − date şi instrucţiuni; instrucţiunilor în funcţie
informaticii de tipul lor;
− formatul instrucţiunilor;
• Utilizarea resurselor • evidenţiere a resurselor
− executarea
tehnice şi a resurselor tehnice şi resurselor
instrucţiunilor.
programate ale programate ale
calculatorului Resursele calculatorului:
calculatorului;
• − echipamentele;
Utilizarea • explicare a principiilor de
dispozitivelor externe − programele. funcţionare a memoriilor
de memorare pentru Memoriile externe: externe;
stocarea curentă şi de − pe purtători magnetici; • explicare a principiilor de
lungă durată a − pe purtători optici; funcţionare a
informaţiilor − pe semiconductori. dispoitivelor de intrare-
• Utilizarea Dispozitivele de intrare- ieşire;
dispozitivelor de ieşire: • clasificare a
intrare-ieşire ale − vizualizatorul; calculatoarelor în funcţie

calculatorului − tastatura; de caracteristicile
− şoricelul; tehnico- economice şi
− imprimantele. domeniile de utilizare.
Clasificarea calculatoarelor. * Studii de caz:
• stocarea informaţiei pe
purtători magnetici şi
purtători optici;
• stocarea informaţiei pe
discuri optice şi memorii
pe semiconductori;
• calculatoarele universale
şi calculatoarele dedicate.
Proiecte:
• istoria tehnicii de calcul;
• evoluţia calculatoarelor;
• microprocesoarele;
• calculatoarele in jurul
nostru;
• cum sa-ţi procuri un
calculator personal;
• evoluţia structurii
calculatoarelor.
• Descrierea conceptului Tipuri de reţele: Exerciţii de:
de reţea de calculatoare − reţele locale; • explicare a principiilor de
• Clasificarea reţelelor − reţele regionale funcţionare a reţelelor de
de calcuatoare − reţele globale. calculatoare;
• Utilizarea tehnologiilor Tehnologii de cooperare în • clasificare a reţelelor în
de cooperare în reţea; reţea: funcţie de modul de
• Descrierea principiilor − de la egal-la-egal; interconexiune a
de organizare şi calculatoarelor;
− client-server;
utilizarea serviciilor Topologia şi arhitectura • clasificare a reţelelor în
Internet. reţelelor. funcţie de distanţa între
calculatoare;
Reţeaua Internet. Servicii
Internet. • observare şi înţelegere a
legăturii între
− e-comunicarea (email,
componentele tehnice şi
forum, chat, reţele
serviciile oferite de reţea;
sociale)
• explicare a principiilor de
− accesul la calculatoarele
organizare a serviciilor
distante,
Internet.
− transferul de fişiere,
* Studii de caz:
− localizarea şi regăsirea
• performanţele mediilor
informaţiei)
de comunicaţii: cablu,
fibră optică, canal radio;
• structura reţelei de
calculatoare din
laboratorul de
Informatică;
• modul de conectare a

liceului la Internet şi
performanţele conexiunii
respective;
• modul de conectare a
domiciliului elevului la
Internet şi performanţele
conexiunii respective;
* Proiecte:
• evoluţia reţelelor de
calculatoare;
• evoluţia Internetului;
• serviciile Internet,
disponibile în liceu;
• serviciile Internet,
disponibile la domiciliu.

Clasa XI

Competenţe Teme / Conţinuturi Activităţi de învăţare şi
specifice evaluare

SUBPROGRAME

• Argumentarea Subprograme: Exerciţii de:
necesităţii divizării − probleme şi • folosire a termenilor
problemelor subprobleme; problemă,
complexe în − programul principal şi subproblemă, program
subprobleme mai programul apelat; principal, program
simple. − subprograme şi apeluri apelat, subprogram,
• Definirea de subprograme; funcţie, procedură;
subprogramelor prin − tipuri de subprograme; • explicare a modului de
formule Comunicarea între execuţia a apelurilor
metalingvistice şi programul/subprogramul de funcţii şi proceduri;
diagrame sintactice apelant şi subprogramul apelat: • identificare a
• Prelucrarea datelor − modul de transfer al subproblemelor,
cu ajutorul controlului în cazul soluţionarea cărora
subprogramelor apelului de subprograme. necesită utilizarea
predefinite şi a subprogramelor;
− modul de transmitere a
subprogramelor • observare şi înţelegere
argumentelor şi de
elaborate de către a legăturilor
returnare a rezultatelor
utilizator. informaţionale (date)
Domenii de vizibilitate:
• Organizarea şi de control (apeluri)
comunicării între − structura de bloc a
între programul
programul / programelor;
principal şi
subprogramul − variabile globale şi subprogramele
apelant şi variabile locale; apelate;
subprogramul apelat Sintaxa declaraţiilor şi • utilizare a funcţiilor şi
apelurilor de subprograme

• Proiectarea procedurilor
structurală a predefinite ale
algoritmului şi a limbajului;
programului. • elaborare a
programelor, care
utilizează funcţiile
predefinite;
• elaborare a
programelor, care
utilizează funcţii
definite de utilizator.
* Studii de caz:
• modul de transmitere
a datelor în cazul
parametrilor-valoare şi
parametrilor-variabilă;
• complexitatea de
elaborare a
programelor scrise cu
şi fără utilizarea
subprogramelor;
* Proiecte:
• subprograme pentru
calculul mediilor
aritmetice şi al
mediilor geometrice
ale unui set de
numere;
analize elementare ale
textelor;
ordonarea crescătoare
şi descrescătoare a
tablourilor;
ordonarea alfabetică a
cuvintelor;

Clasa XII

Competenţe specifice Teme / Conţinuturi Activităţi de învăţare şi
evaluare

1. BAZE DE DATE
• explicarea sensului Noţiuni şi concepte. Exerciţii de:
termenilor bază de date, Tipuri de baze de date: • introducere intuitivă (prin
sistem de gestiune a − ierarhice; desen) a structurii bazelor de
bazelor de date; − în reţea; date ierarhice, în reţea şi

• descrierea structurii − relaţionale. relaţionale;
bazelor de date ierarhice, • diferenţiere a termenilor dată,
în reţea şi relaţionale; informaţie, fişier, bază de date,
sistem de gestiune a bazelor de
date;
• descrierea structurii şi a Sisteme de gestiune a Exerciţii de:
funcţiilor sistemelor de bazelor de date: • reprezentare prin desen a
gestiune a bazelor de − structura; structurii sistemelor de
date; gestiune a bazelor de date;
− funcţiile.
• explicarea destinaţiei • explicare a destinaţiei
obiectelor bazelor de date Etapele de elaborare a fiecărui obiect al bazei
relaţionale; unei baze de date. relaţionale de date;
• distingerea etapelor de • reprezentare prin desen a
elaborare a unei baze de traficului de date între
date; obiectele unei baze
• explicarea rolului relaţionale de date;
persoanelor antrenate în • diferenţiere a etapelor de
elaborarea şi utilizarea elaborare a unei baze de
bazelor de date; date şi explicare a
conţinutului fiecărei etape;
* Studii de caz:
• etapele de proiectare a
unei baze de date;
• aplicaţii pentru crearea şi
gestionarea bazelor de
date;
• descrierea etapelor de
elaborare a unei bazei de
date (“Şcoala”,
„Biblioteca”, „Magazin”
etc.);

Tabele:
• descrierea structurii şi − destinaţia şi Exerciţii de:
explicarea destinaţiei structura tabelelor; • creare a tabelelor cu ajutorul
tabelelor bazei de date; − crearea tabelelor; sistemului de asistenţă sau
• crearea tabelelor cu − introducerea prin proiectare independentă;
ajutorul sistemului de datelor în tabel; • diferenţiere a tipurilor de date
asistenţă sau prin − modificarea în câmpurile unui tabel;
proiectare independentă; structurii unui • definire a proprietăţilor
• utilizarea metodelor de tabel; câmpurilor;
introducere a datelor în − editarea • alegere a cheii primare;
tabele; înregistrărilor; • explicare a metodelor de
• crearea tabelelor şi − sortarea introducere a datelor în tabele;
introducerea datelor înregistrărilor;
• introducere a datelor în
respective pentru − căutarea şi tabelele create;
problemele frecvent înlocuirea
• modificare a structurii
întâlnite în matematică, valorilor;
tabelelor;
fizică, biologie, chimie, − crearea şi folosirea

geografie etc.; unui filtru; • editare a înregistrărilor;
• utilizarea tehnicilor de − stabilirea • formatare a datelor;
modificare a structurii corelaţiilor între • introducere intuitivă (prin
tabelului; tabele. diagrame de corelare) a
• utilizarea operaţiilor de noţiunii de tabele corelate;
editare a tabelelor şi • explicare a proprietăţilor
înregistrărilor; fiecărui tip de corelaţie;
• descrierea tipurilor de • stabilire a corelaţiilor între
corelaţii între tabele; tabele;
• explicarea operaţiilor • sortare a înregistrărilor,
respective şi stabilirea căutare şi înlocuire a valorilor;
corelaţiilor între tabele; • elaborare a filtrelor;
• utilizarea operaţiilor
destinate sortării *Studii de caz:
înregistrărilor, căutării şi
• noţiuni generale despre
înlocuirii valorilor;
normalizarea unui tabel;
• elaborarea filtrelor pentru
• validarea datelor introduse
selectarea înregistrărilor;
într-un câmp al tabelului;
• utilizarea măştilor
(şabloanelor) la introducerea
datelor;
• asigurarea integrităţii datelor;
• editarea în cascadă a datelor

*Proiect (exemplu):
• crearea tabelelor pentru o
bază de date (“Şcoala”,
„Biblioteca”, „Magazin”
etc.);
• introducerea datelor în
tabelele unei baze de date
(“Şcoala”, „Biblioteca”,
„Magazin” etc.);
• redactarea datelor în
• stabilirea corelaţiilor între

Interogări:
• descrierea tipurilor de − destinaţia şi Exerciţii de:
interogări şi explicarea structura • introducere intuitivă (prin
efectelor interogărilor; interogărilor; desen) a noţiunilor interogare
• elaborarea interogărilor − crearea unei şi set dinamic rezultat al
cu ajutorul sistemului de interogări; interogării;
asistenţă sau prin − sortarea şi • creare a interogărilor

proiectare independentă; gruparea predefinite cu ajutorul
• elaborarea interogărilor înregistrărilor. sistemului de asistenţă;
pentru selectarea datelor; • creare a interogărilor simple şi
complexe;
• elaborare a interogărilor în
studiu.
* Studii de caz:
• limbaje de programare
(structurare) a interogărilor;
* Proiect:
(exemplu)
• formularea cererilor de
interogare pentru o bază de
date (“Şcoala”, „Biblioteca”,
• crearea interogărilor pentru o
bază de date (“Şcoala”,
„Biblioteca”, „Magazin” etc.);
• sortarea şi gruparea
înregistrărilor unei baze de
Expresii:
• identificarea − construirea Exerciţii de:
componentelor unei expresiilor; • scriere şi de evaluare a
expresii şi aplicarea − interogări pentru expresiilor;
regulilor de formare a adăugare, • construire a expresiilor cu
expresiilor; actualizare şi ajutorul sistemului de
• evaluarea expresiilor; eliminare; asistenţă;
• construirea expresiilor cu − gruparea şi • creare şi modificare a
ajutorul sistemului de totalizarea datelor interogărilor de acţiune
asistenţă; într-o interogare. • grupare şi totalizare a datelor
• elaborarea interogărilor în interogările propuse de
de acţiune; profesor sau elaborate de
• utilizarea tehnicilor de elevi.
grupare şi totalizare a •
datelor; * Proiect (exemplu):
• formularea cererilor de
interogare pe baza expresiilor
şi testarea lor pentru o bază de
• adăugarea, actualizarea şi
eliminarea înregistrărilor unei
baze de date (“Şcoala”,
• gruparea şi totalizarea datelor
unei baze de date (“Şcoala”,

Formulare:
explicarea destinaţiei structura • reprezentare intuitivă (prin
formularelor; formularelor; desen) a structurii
• identificarea elementelor − crearea şi formularelor şi a fluxului de
care alcătuiesc funcţionarea unui date între formulare şi celelalte
formularele; formular; obiecte ale bazei de date;
• elaborarea formularelor − modificarea • creare a formularelor
cu ajutorul sistemului de formularelor; predefinite cu ajutorul
asistenţă *sau prin − folosirea sistemului de asistenţă *sau
proiectare independentă; formularelor; prin proiectare independentă;
• aplicarea tehnicilor de − crearea • stabilire a proprietăţilor
modificare a formularelor pe formularelor, controalelor şi
formularelor; baza tabelelor secţiunilor;
• utilizarea formularelor corelate; • modificare a formularelor;
pentru vizualizarea, − formatarea datelor. • particularizare a formularelor;
modificarea şi validarea • exerciţii de folosire a
datelor; formularelor.
• explicarea modului de • proiectare a interogărilor pe
funcţionare a tabele corelate ca bază pentru
formularelor pe baza formulare;
tabelelor corelate; • creare şi folosire a
• elaborarea formularelor subformularelor;
pe baza tabelelor • formatare a datelor din baze de
corelate; date
• descrierea şi utilizarea
tehnicilor de formatare a *Proiect (exemplu):
datelor;
• crearea formularelor pe baza
unui tabel a unei baze de date
• folosirea şi modificarea
formularelor unei baze de date
• crearea formularelor pe baza
tabelelor corelate a unei baze
de date (“Şcoala”,
• formatarea datelor dintr-o bază

Rapoarte:
explicarea destinaţiei structura • reprezentare intuitivă (prin
rapoartelor; rapoartelor. desen) a structurii rapoartelor
• identificarea − crearea şi şi a fluxului de date între
componentele care funcţionarea unui raport şi celelalte obiecte ale
alcătuiesc raportul; raport. bazei de date;
• elaborarea rapoartelor cu − codificarea • elaborare a rapoartelor cu
ajutorul sistemului de rapoartelor. ajutorul sistemului de asistenţă
asistenţă sau prin − crearea rapoartelor sau prin proiectare
proiectare independentă; pe baza tabelelor independentă;
• descrierea şi utilizarea corelate. • analiză de structură şi de
tehnicilor de modificare a − gruparea şi particularizare a raportului;
rapoartelor; totalizarea datelor • creare şi folosire a rapoartelor
• elaborarea rapoartelor într-un raport. şi subrapoartelor pe baze de
principale cu subrapoarte date propuse de profesor sau
paralele sau ierarhizate; * Compactarea şi elaborate de elevi;
• utilizarea tehnicilor de repararea unei baze de • grupare şi totalizare a datelor
grupare a datelor într-un date. în rapoarte;
raport; * Securitatea unei baze • compactare şi reparare a unei
de date. baze de date;
* Administrarea unei • creare a parolelor de acces
baze de date. pentru diferite tipuri de
utilizatori ai bazei de date.
* Proiect (exemplu):
• crearea rapoartelor pe baza
unui tabel a unei baze de date
• crearea rapoartelor pe baza
tabelelor corelate a unei baze
• gruparea şi totalizarea datelor
într-un raport a unei baze de
• compactarea şi repararea unei
baze de date (“Şcoala”,
• crearea parolelor de acces
pentru diferite tipuri de
utilizatori ai unei bazei de date

2. ELEMENTE DE WEB DESIGN
• explicarea sensului Documente Web: Exerciţii de:
termenilor document Web, − noţiuni şi concepte; • reprezentare prin
site; − formatele documentelor desen a structurii
• identificarea etapelor de Web; unui site;
elaborare a unui document − structura unui site; • diferenţiere a
Web; − cerinţe către documente etapelor de
• identificarea cerinţelor şi Web; elaborare a unui
recomandărilor către − etapele de elaborare a document Web şi de
documente Web; documentelor Web; explicare a
− resurse soft pentru conţinutului fiecărei
crearea şi generarea etape;
documentelor Web. * Studii de caz:
• limbaje de
programare pentru
elaborarea
aplicaţiilor Web;
• formularea
cerinţelor către un
site (“Şcoala mea”,
„Satul natal”,
• elaborarea structurii
unui site (“Şcoala
mea”, „Satul natal”,
• identificarea documentelor Formatul HTML. Exerciţii de:
Web în format HTML Crearea documentelor HTML • creare a
(succint a documentelor cu ajutorul aplicaţiilor Office. documentelor
HTML); Publicarea documentelor Web HTML cu ajutorul
• elaborarea documentelor în Internet aplicaţiilor Office;
HTML cu ajutorul • *publicare a
aplicaţiilor Office; documentelor Web
• publicarea documentelor în Internet;
Web în Internet * Proiecte (exemple):
• crearea unui site
(“Şcoala mea”,
„Satul natal”,
„Magazin” etc.) cu
ajutorul aplicaţiilor
Office;
• elaborarea documentelor Limbajul HTML. Structura Exerciţii de:
HTML simple (fără legături, generală a unui document • creare a unui
care afişează doar texte şi HTML. document HTML
linii orizontale); Formatarea textului: simplu (fără
• formatarea textului − titlu; legături, care
documentelor HTML − paragrafe; afişează doar texte
− comentarii; şi linii orizontale);

− stiluri fizice; • formatare a textului
− stiluri logice; documentelor
− linii orizontale. HTML;
• crearea
documentelor
HTML –
componente ale
• organizarea textului în liste Liste: Exerciţii de:
în documentele HTML; − ordonate; • creare a listelor
− neordonate; (ordonate,
− de definiţii. neordonate, de
Selectarea tipului de marcare. definiţii);
Selectarea tipului de • formatare a listelor
numerotare. (ordonate,
Imbricarea listelor. neordonate, de
definiţii);
• creare a listelor
imbricate;
• identificare a
listelor într-un cod
HTML;
• inserare a listelor în
documente HTML –
componente ale
• inserarea într-un document Legături (externe, interne): Exerciţii de:
HTML a legăturilor către alte − referinţă; • creare a legăturilor
documente; − cale; către un document
• inserarea într-un document − anchoră; extern (aflat în
HTML a legăturilor către − comentariu. acelaşi sau în alt
secvenţe ale aceluiaşi catalog);
document sau ale altor • creare a legăturilor
documente; către un site;
• creare a legăturilor
către o secvenţă a
aceluiaşi sau a altui
document;
• crearea a
posibilităţilor de
lansare la execuţie a
unei aplicaţii de
expediere a
mesajelor;

către un fişier
format arbitrar cu
scopul creării unei
copii pe disc a
acestui fişier.
între documentele
HTML –
componente ale
• identificarea formatelor Imagini: Exerciţii de:
fişierelor-imagini; − dimensiuni; • recunoaştere a
• inserarea în documente − contur; formatelor de
HTML a imaginilor; − legături; fişiere-imagini;
− comentarii. • inserare în
documente HTML a
imaginilor;
• inserarea imaginilor
în documentele
HTML –
componente ale
• crearea şi editarea tabelelor Tabele: Exerciţii de:
în documente HTML; − titlu; • creare a tabelelor în
• obţinerea efectelor de design − linie; documente HTML;
pentru documente HTML − coloană; • utilizare a tabelelor
prin utilizarea tabelelor; − celulă; pentru efecte de
− contur. design a
documentelor
HTML;
• crearea tabelelor în
documentele HTML
– componente ale
• obţinerea efectelor
de design pentru un
site (“Şcoala mea”,
„Satul natal”,
„Magazin” etc.)

VI. Sugestii metodologice
Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea-învăţarea informaticii
sunt:
1. Formarea de competenţe specifice disciplinei informaticii.
2. Antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competenţelor de bază a disciplinei.
3. Utilizarea metodelor active de instruire, centrate pe elev.
Curriculumul liceal la disciplina Informatica proiectează şi organizează procesul instructiv
în contextul dezvoltării competenţelor specifice ale disciplinei. O astfel de abordare prevede
proiectarea demersului didactic la Informatică în vederea formării aptitudinilor de integrare a
elevilor în societatea informaţională.

Fiind un ansamblu de capacităţi, cunoştinţe şi abilităţi, competenţa poate fi realizată doar
prin dezvoltarea integrată a aspectelor sale dominante:
- aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor şi a noţiunilor din Informatică;
- aspectul funcţional, care reprezintă capacităţile persoanei de a activa într-un anumit
domeniu: profesional, educaţional, social, utilizând mijloacele digitale;
- aspectul etic, care vizează valorile personale şi sociale.
În asimilarea informaţiei comunicate sunt implicate procesele psihice de percepţie,
memorare şi operaţii de gîndire. Prin urmare, pentru elaborarea sarcinilor didactice se va
utiliza în special taxonomia lui Bloom, orientată spre atingerea de către persoana instruită a
nivelului intelectual, determinat de standarde.
Pentru asimilarea de către elevi a cunoştinţelor se recomandă utilizarea metodelor:
SINELG, interviu, lectura ghidată, exerciţii practice la calculator, probleme simple pentru
dezvoltarea gândirii algoritmice;
Aspectul de expertiză al competenţei are rolul de dezvoltare a capacităţilor intelectuale şi
psihomotorii ale elevilor. Pentru dezvoltarea potenţialului intelectual pot fi folosite
taxonomiile: Simpson, Dove etc.
Metodele recomandate la disciplina Informatica sunt: expunerea de material teoretic,
lucrul la calculator, individual şi/sau sub conducerea cadrului didactic, rezolvarea de
probleme, lucrarea practică, lucrarea de laborator.
Aspectul aplicativ al competenţei formează la elevi atitudini şi comportament în contextul
condiţiilor sociale bine determinate. Pentru atingerea acestui scop la elaborarea sarcinilor
didactice se va folosi taxonomia lui Krathwohl.
Metodele recomandate în acest context sunt: studiul de caz, proiectul de cercetare,
dezbaterea etc.

VII. Sugestii pentru evaluare

Axarea procesului de învăţare-predare-evaluare pe competenţe generează o structură
continuă a evaluării, realizată prin evaluare formativă şi testări sumative (finale).
În baza activităţilor de evaluare se obţine motivarea elevilor şi recepţionarea unui
feed-back continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învăţare; stimularea
autoevaluării şi evaluării reciproce; evidenţierea succeselor; implementarea evaluării
selective sau individuale.
Un element inovativ al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor
educaţionale digitale pentru testările asistate de calculator, atât local cât şi on-line.
În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă,
continuă a competenţelor la elevi reflectate în standardele educaţionale.

Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate, pentru
a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a elevilor evaluaţi.
Elaborarea itemilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor corespunzătoare.
Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă,
metode interactive: studii de caz, lucrări practice, proiecte, testări interactive asistate de
calculator.
Activităţile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceştia vor
fi informaţi de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare
(bareme/grile/criterii de notare), condiţiile de realizare a activităţii.
Realizarea evalurării continue permite o apreciere obiectivă a cunoştinţelor şi
competenţelor elevilor, precum şi a progréselor înregistrate de aceştia.
Evaluarea sumativă se va realiza la sfîrşitul fiecărei teme, semestru şi an şcolar. În
calitate de elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utilizarea
itemilor de tip problemă pentru rezolvare la calculator, a testelor asistate de calculator şi a
lucrărilor scrise.

VIII. Lista bibliografică

1. Beşliu V., Coşuleanu I., Gremalschi A., Tkaci G. Starea pregătirii electronice a Republicii
Moldova // Tendinţele de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale. Conferinţa
Internaţională. Chişinău, ASEM, 2004.
2. Braicov A. HTML. Ghid de iniţieire. Chişinău, Editura Prut Internaţional, 2008
3. Braicov A. Turbo Pascal. Culegere de probleme. Chişinău, Editura Prut Internaţional,
2007
4. Cabac V. Elemente de modelare matematică. Chişinău, Editura Lumina, 1998.
5. Cartaleanu T. , Cosovan O., Goras-Postică V., et al., Formare de competenţe prin strategii
didactice interactive, Centrul Educaţional Pro Didactica, Chişinău, 2008.
6. Cercez E., Şerban M. Informatica. Iaşi, Editura Polirom, 2000.
7. Ciobanu I., Curbet Gh., Gremalschi A., Gremalschi L., Ivanov L., O nouă viziune asupra
Curriculumului şi Standardelor la Informatică // „Modernizarea standardelor şi curricula
educaţionale – deschidere spre o personalitate integrală”: Materialele Conf. Şt. Intern. 22–
23 oct. 2009. Ch.: Inst. de Ştiinţe ale Educaţiei, 2009.
8. Concepţia guvernării electronice. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 733 din
28.06.2006 // Monitorul Oficial, nr. 106 din 14.07.2006
9. Corlat S., Ivanov L. Calcul numeric. Curs de lecţii. Chişinău, CCRE “Presa”, 2004.
10. Giumale C. Introducere în analiza algoritmilor. Iaşi, Editura Polirom, 2004.
11. Gremalschi A. Informatica. Tehnici de programare. Chişţinău, Editura Ştiinţa, 2003.
12. Gremalschi A. Informatică. Manual pentru clasa a 11-a. Chişinău, Ştiinţa, 2008
13. Gremalschi A. Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Limbajul PASCAL. Chişinău, Editura
Ştiinţa, 2003.
14. Gremalschi A., Gremalschi L., Informatica − o disciplina şcolară ce formează gândirea
algoritmică şi bazele culturii informaţionale // Materialele Conferinţei Internaţionale
„Calitatea învăţământului. Teoria şi practica utilizării tehnologiilor informaţionale şi
comunicaţionale în educaţie. 12−13 martie 2008”. Ministerul Educaţiei şi Tineretului,
Chişinău, 2008.
15. Gremalschi A., Gremalschi L., Mocanu Iu. Informatică. Manual pentru clasa a 10-a.
Chişinău, Ştiinţa, 2007
16. Gremalschi A., Mocanu Iu., Gremalschi L. Informatica. Structura calculatorului.
Chişinău, Editura Ştiinţa, 2000.
17. Guţu V., Chicu V., Dandara O. et al., Psihopedagogia centrată pe copil, Centrul
Educaţional-Poligrafic al USM, Chişinău, 2008.

18. Minder M., Didactica funcţională, Editura Cartier, Chişinău, 2003.
19. Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – "Moldova electronică".
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 255 din 09.03.2005 // Monitorul Oficial, nr.
46-50 din 25.03.2005, art. 336

34 informatica lic

More Related Content

What's hot (18)

Viewers also liked (8)

Similar to 34 informatica lic (20)

More from Serghei Urban (20)

34 informatica lic