Afacere la cheie cu bani putini
0 likes538 views
Roman Juncu a înființat un laborator mobil electrotehnic pentru a localiza defectele în cablurile subterane de energie electrică, având ca obiectiv creșterea afacerilor de nișă în Moldova. Tânărul antreprenor, împreună cu prietenii săi și cu sprijinul unui grant, a investit în echipamente pentru a îmbunătăți serviciile existente în acest sector, unde concurența este slabă și prețurile sunt mari. Roman planifică să angajeze tineri și să extindă afacerea, demonstrând că este posibil să fii antreprenor de succes în România.
Afacere la cheie cu bani putini
- 1. €C NOMIST MAGAZIN ECONOMIC6 | 18 SEPTEMBRIE 2013 afaceri Afacere la cheie cu bani puţini Cu investiţii de câteva mii de euro, afacerile de nişă pot ajunge, în doar câţiva ani, la cifre de afaceri de zeci de mii de euro. Cel puţin aşa speră Roman Juncu, un tânăr din Orhei care şi-a pus pe roate, la propriu şi la figurat, un laborator mobil electrotehnic pentru cabluri cu ajutorul căruia localizează defectele în cablurile subterane de energie electrică. Natalia CIUVAGA Fiind student la ASE Bucureşti, Roman a avut mai multe idei de afaceri şi planuri ambiţioase, dar din lipsă de capital suficient pentru iniţierea unui mic business, tânărul pleacă în 2003 în Italia unde gustă din ingrata muncă la negru. La scurt timp, însă, el revine în ţară, nemaiputând ignora riscurile la care se expu- nea. Chiar dacă ar putea oricând migra în Occident, Roman spune că i-a cam pierit gustul pentru străi- nătăţi şi, în plus, acum are de pus pe picioare propria afacere. Trebuie de menţio- nat că afacerea, pe care o conduce acum Roman, este creată după mai bine de 10 ani de experienţă în contabilitate, dar şi de consultanţă pentru antre- prenori, cu ce se ocupă şi în prezent. Şi-a convins prietenii să rămână în Moldova În această afacere tânărul mărturiseşte că, pe lângă bani s-a implicat enorm emoţional. S-a întâmplat că şi-a convins prietenii să rămână în ţară, promiţându-le un trai decent acasă. Mai exact, este vorba de prie- tenii săi, care i-au deve- nit între timp asociaţi. Aceştia, fiind electricieni de profesie şi activând în domeniu de ceva timp, i-au sugerat ideea creării unui asemenea laborator. Tinerii spun că au pro- spectat împreună piaţa şi au plecat, înarmaţi cu mult curaj, în căutarea unei nişe. „Dar ceea ce ne-a determinat cu adevărat să începem această afacere a fost momentul în care am fost nevoiţi să detectăm un cablu defect în timpul unor lucrări. Deoarece nu reuşeam nicidecum să găsim focarul am fost nevoiţi să facem săpă- turi de nenumărate ori”, a recunoscut unul din asociaţii lui Roman, care a lucrat timp de şapte ani la Orhei-Gaz. Deoarece problema rămânea în aer tinerii s-au văzut nevoiţi să cheme în ajutor o firmă competentă. Atunci au observat că este dificil să găsească acest gen de servicii, iar preţurile pentru asemenea lucrări sunt supraapreciate, spun ei. În plus, utilajele de care dispun la moment unele întreprinderi de stat sunt învechite şi au mari rezer- ve la capitolul performan- ţă, necesitând periodic reparaţii costisitoare. Hilfswerk Austria i-a oferit un grant de 15 mil. euro Astfel, fiind încurajat de prieteni şi susţinut financiar de către sora sa care se află astăzi peste hotare, Roman aplică la Programul de granturi mici „Remitenţele dez- voltă comunităţile din Moldova”, implementat de asociaţia obştească Hilfswerk Austria Interna- tional cu suportul finan- ciar al Uniunii Europene. Asociaţia îi oferă sub formă de grant echipa- mentul necesar pentru la- boratorul electrotehnic pe cabluri ETL-10 în valoare de 15 mii de euro. Cu toate că iniţial dorea să importe utilajul respectiv din Germania sau Austria, a renunţat la idee deoarece acesta l-ar fi costat practic dublu. În plus, echipamentul pe care l-a importat din Ucraina cu ajutorul Hilfswerk Austria nu este unul masiv ca cele din Germania, ceea ce îi permite să manevreze diverse lucrări indiferent de complexitatea acestora. „Orice utilaj electric este supus unor defecţiuni care pot periclita activita- tea unei întreprinderi, a unei şcoli sau chiar a unui oraş întreg, însă utilajul de care dispunem va scuti agenţii economici de o sumedenie de cheltuieli în plus”, a explicat Roman. Mai mult, cu ajutorul acestui utilaj se poate de- termina, folosind metoda inducţiei sau cea acustică, atât locul unde este defec- tat cablul, cât şi adâncimea la care se află acesta. Deocamdată lucrurile stagnează din lipsa unei autorizaţii ce le-ar permite băieţilor să manipuleze cu ri ETL-10” anilor investiţi în afacere aparţin surorii, enţa contabilă a mai multor întreprinderi, onomie, promoţia 2000. Din anul 2001, a ncă peste hotare, cu intenţia de a acumula de lucru abia peste 3 luni de ședere în ţara ă lipsa resurselor financiare proprii și a unor n impediment important în materializarea ncadra în categoria de vârstă stipulată. A ă aplice la proiectul „Remitenţele Dezvoltă mult experienţa în elaborarea și aplicarea ne unui prieten, fost coleg de clasă, care ne. Astfel, cei doi au stabilit un parteneriat ă cunoștinţe și relaţii în domeniu, pe când laboratorul electrotehnic în Ucraina. cablurile de înaltă tensi- une de până la 10 mii de volţi. Lucrurile vor merge strună din octombrie după ce unul din asociaţi va susţine un examen la Moldelectrica pentru a obţine această autorizaţie. Sectorul TIC – domeniu strategic în care se merită de investit Roman prognozează să angajeze minimum patru persoane calificate, pe care deja le-a identificat. Viitorii angajaţi sunt de asemenea persoane tinere cărora antreprenorii speră să le acorde un viitor sigur acasă. În perspectivă, Roman se gândeşte să achiziţioneze şi un laborator optic, pentru că sectorul TIC este un domeniu strategic în care merită să se investească. „Recomand celor plecaţi peste hotare să nu îşi cheltuiască economiile pe garduri şi maşini după care să împrumute bani şi din nou să plece, ci să des- chidă mici afaceri la ei în localitate care le-ar genera profituri”, spune Roman. El este convins că poate fi profitabil să fii antreprenor în RM, atâta timp cât nu te laşi descu- rajat la primul obstacol, dacă eşti atent la cheltu- ieli, şi practici o politică de preţuri corectă.