miniAtelier de initiere in MOOC

Editor's Notes

• #5: MOOC-urile - o revoluție în educație sau o alternativă în învățare? Cu toate schimbările aduse de saltul tehnologic provocat de evoluția internetului, era inevitabil ca domeniul educației să nu fie afectat într-o formă sau alta. Unul dintre cele mai interesante fenomene în segmentul e-learning îl reprezintă cu precădere MOOC-urile, cursuri online deschise unui mare număr de participanți. Va reprezenta proliferarea MOOC-urilor o revoluție autentică în ceea ce privește educația? Ramane de vazut.
• #6: MOOC înseamnă cursuri online, deschise maselor. Acestea presupun o participare nelimitată și deschisă, prin intermediul internetului. În ultimii 4 ani cursurile online în format MOOC au devenit o alternativă la educația în format clasic, fiind adoptate atât de către universitățile de top ale lumii (Stanford, Harvard, MIT etc.), cât și de ONG-uri și instituții private. Milioane de persoane învață zi de zi folosind acest tip de cursuri. Pe de altă parte, dezvoltarea profesională continuă este esențială în orice profesie, dar mai ales pentru cadrele didactice Caracteristici MOOC: Oferit de o instituție de educație (universitate, institut de cercetare, mai nou chiar și organizații sau societăți comerciale) Curs pe o temă / subiect anume Deschis tuturor (nu contează vârsta sau diploma) Durată (între 2 și 10 săptămâni) Perioadă de timp: au dată de început și sfârșit Accesibil online (internet, dispozitive mobile) Comunitate de învățare / practică (forum, lucrul pe perechi/grupuri mici) O platformă tehnică capabilă să poată gestiona mii de participanți Un certificat / o atestare / validare a competențelor (adesea plătit) http://www.openuped.eu/images/docs/Definition_Massive_Open_Online_Courses.pdf https://en.wikipedia.org/wiki/Massive_open_online_course
• #7: Fenomenul MOOC deși nu are o istorie foarte lungă (termenul a apărut în 2008), se consideră că s-a dezvoltat cu adevărat pe scena învățământului online la distanță în 2012. Anul acesta a fost considerat de către specialiști, „anul MOOC”, ca urmare a apariției unor furnizori de servicii foarte bine finanțați, asociați unor universități de top, precum Stanford, MIT sau Harvard. De atunci și până în prezent, acest format de e-learning a continuat să câștige din ce în ce mai multă popularitate. În încercarea de a reprezenta grafic sinteza evenimentelor cheie în dezvoltarea MOOC-urilor Bozkurt, Ozdamar Keskin & de Waard (2016) le-au sintetizat într-un grafic ce reproduce ciclul Gartner.
• #8: https://www.onlinecoursereport.com/state-of-the-mooc-2016-a-year-of-massive-landscape-change-for-massive-open-online-courses/ În ceea ce privește tipurile de cursuri oferite, acestea acoperă domenii care merg de la matematică la economie, de la competenţe informatice la comerţ electronic, de la schimbări climatice la patrimoniu cultural, de la responsabilitatea socială a întreprinderilor la Orientul Mijlociu şi de la învăţarea limbilor la neurpsihologie. Și în 2016 primele trei domenii de interes au continuat să fie științe sociale, informatică și programare, precum și management & business.
• #11: Vezi https://docs.google.com/document/d/1dAdNC5RIbhvCxTxrqi4jNgPS_g13ybfUuf3MPCTXy1Q/edit?usp=sharing
• #12: Desigur că o astfel de modalitate educațională prezintă și anumite dezavantaje. Așa cum am mai menționat anterior participanții nu primesc niciun fel de acreditare, ci, uneori, numai un certificat sau atestat de absolvire. Totuși, există anumite preocupări în acest sens, unii organizatori sperând la dobândirea anumitor puncte de credit, ca în orice altă formă de învățământ. O parte dintre cursuri însă vor oferi credite oficiale, care vor fi luate în considerare pentru obţinerea unei diplome universitare. În spiritul unei lumi mai educate, din păcate, oricât de deschise și accesibile s-ar pretinde, MOOC-urile rămân în continuare indisponibile celor din țările subdezvoltate, care nu au acces la internet sau nu pot înțelege limba în care sunt acestea prezentate. Datorită numărului mare de studenți, notarea individuală este imposibilă din partea profesorului. De aceea, în cazul în care temele și testele nu sunt notate automat de către aplicație, cursanții înșiși sunt nevoiți să se evalueze. Dar nu oricum, ci reciproc. Fiecare student este notat de alți participanți, ceea ce implică anumite controverse, ce vizează nivelul de pregătire al acestora sau exigența cu care notează. Tot datorită numărului mare de cursanți apar probleme la nivelul interacțiunii profesor‐cursant, aceasta fiind practic absentă. Pe lângă acestea, o altă problemă este rata scăzută de absolvire a cursurilor MOOC. Doar 25% dintre studenți, spun specialiștii , sunt suficient de motivați să finalizeze activitatea. Deși unele cursuri sunt disponibile gratuit, informația oferită este limitată. De aceea, pentru a aprofunda mai mult un domeniu, sunt percepute taxe speciale. Chiar dacă sistemul de învățare este foarte democratic, iar libertatea interacțiunii dintre studenți și profesori nu cunoaște granițe, este destul de greu să ții în frâu haosul care poate izbucni pe platformele de interacțiune. Fiind deschise tuturor, uneori numărul mare de doritori poate fi copleșitor pentru cei care administrează o astfel de platformă. Este nevoie de bugete substanțiale. În 2015, industria de educație digitală globală a atras investiții de aproape 60 milioane de euro, depășind de aproape 10 ori bugetul alocat de Ministerul Educației în România, de exemplu. Nu toți finalizează și nu toți se implică activ. Datorită diferențelor de fus orar și eventual programului de lucru este destul de greu sincronizarea între participanți (de exemplu la teme/proiecte unde se cere implicarea activă per grupuri). Alte neajunsuri și critici aduse de instituții de învățământ cu tradiție se centrează pe „sanctioning edutainmentˮ (Zemsky, 2014), „metode de predare neprofesionaleˮ (Jaschik, 2013) precum și pe corporatizarea învățământului superiorˮ. Zemsky, R. (2014). With a MOOC MOOC here and a MOOC MOOC there, here a MOOC, there a MOOC, everywhere a MOOC MOOC. The Journal of General Education, 63(4), 237-243. doi:1. Retrieved from http://www.jstor.org/stable/10.5325/jgeneeduc.63.4.0237 doi:1 Jaschik, S. (February 4, 2013). MOOC Mess. https://www.insidehighered.com/news/2013/02/04/coursera-forced-call-mooc-amid-complaints-about-course http://www.onlinecoursereport.com/state-of-the-mooc-2016-a-year-of-massive-landscape-change-for-massive-open-online-courses/
• #15: A Nanodegree program is an innovative curriculum path that is outcome-based and career-oriented. Every program has a clear end-goal, and the ideal path to get you there. Courses are built with industry leaders like Google, AT&T, and Facebook, and are taught by leading subject matter experts. Students benefit from personalized mentoring and project-review throughout, and have regular access to instructors and course managers through moderated forums. Graduates earn an industry-recognized credential and benefit from extensive career support. The ultimate goal of a Nanodegree program is to teach the skills you need, for the career you want, so you can build the life you deserve.
• #16: Vezi si Google /
• #18: “Dezvoltarea sectorului digital din România poate genera o creștere a PIB de peste 13% până în 2020. Pentru a se dezvolta într-un ritm accelerat, România trebuie să investească în trei direcții cheie în domeniul digital – formarea competențelor digitale prin susținerea educației continue, dezvoltarea companiilor şi produselor digitale româneşti și sprijinirea inovaţiei şi cercetării.” – Victor Negrescu, Ambasador eSkills for Jobs și Europarlamentar Român   Dacă în 2013 nu existau decât reacții sporadice ale responsabililor de universități despre MOOCuri astăzi aceștia preferă să nu mai evite discuțiile despre schimbările majore pe care le anunță aceste cursuri în domeniul formării universitare. De exemplu rectorul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași din 2013, profesorul Vasile Işan, considera la aceea dată că asemenea cursuri „sunt un mod complementar de a oferi educaţie universitară în anumite domenii, pentru anumite discipline care pot fi uşor standardizate şi accesate de un număr mare de cursanţi. În niciun caz nu este un substitut pentru forma de predare, de învăţare în universităţile de tip comprehensiv-multidisciplinar clasice“. La rândul său, rectorul Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti, profesorul Pavel Năstase, spunea că: ”Noi, dacă am vrea să avem cursanţi din alte locuri, ar trebui să facem cursurile tot în engleză, precum platforma Coursera. Pentru asta, trebuie să stăpâneşti foarte bine materiile, trebuie să ai experienţă de predare la forma cu frecvenţă de aproape 10 ani. Abia apoi poţi participa ca profesor.” În România preocupările universităților pentru ofertarea de MOOCuri sunt încă timide. În acest context, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) dorește să extindă acest concept și în țară prin ofertarea de cursuri MOOC ca și o modalitate optimă de dezvoltare profesională în ritm propriu, cu înrolare gratuita și însoțită de certificare / validare a competențelor.   Gorga, A. (28 noiembrie 2013). Ce universități dispar?, disponibil online la: http://www.contributors.ro/administratie/educatie/ce-universitati-dispar/, accesat la 19 sept. 2016.
• #19: Calitatea invatarii? (increase student acquisitions?) Reputatie? Brandul universitatii? De a partaja brandul si experienta UVT cu oameni din toata lumea? Sau, poate, prin MOOCuri UVT-ul are ca scop cultivarea in participant a creativitatii, pasiunii si competente tehnice necesare de a face fata provocarilor cruciale ale timpurilor prezente? Oamenii chiar invata? (daca un curs este bun pt 30 de oameni este el bun si pt 3000?) Costuri? Timp, bani, productie audio-video (echipamente), echipa? Cine/Ce/Cum? MOOC sunt doar o alta alternativa de predare-invatare in mediul online / univ trebuie sa foloseasca acest avantaj in folosul lor / este doar un alt model de a furniza educatie la distanta
• #20: Considerăm aceste demersuri ca elemente centrale subscrise strategiei UVT de a crește accesul la educație pentru zeci de mii de studenți și de a stimula școlile și universitățile să adopte metode de predare inovatoare și flexibile. În ciuda provocărilor prezentate de formatul online, aceste cursuri deschid reale oportunități atât pentru profesori, cât și pentru elevi și studenți: acces la cursuri de calitate, suplimentarea curriculei cu subiecte mai puțin explorate, automatizarea activităților mai puțin creative sau personalizarea conținuturilor prin interacțiune digitală. În plus, elevii și studenții vor avea posibilitatea să achiziționeze competențe transversale, să-și dezvolte și alte abilități necesare atât în viața de zi cu zi, cât și în viața profesională. În mod concret, UVT vine în întâmpinarea erei digitale în cadrul proiectului NOVAMOOC prin: metode noi de predare din zona educației deschise (flipped classroom, blended learning), crearea de cursuri MOOC în special pentru disciplinele transversale, dar și pentru cele care se adresează perfecționării cadrelor didactice, creșterea vizibilității în social media, dezvoltarea de cursuri prin integrarea de resurse educaționale deschise (OER). http://marshallelearning.com/blog/top-5-reasons-why-your-university-needs-a-mooc/
• #21: PRODUCTIA: echipamente și software audio/video, CINE SE VA OCUPA DE ASTA (echipa) CAT TIMP / CU CE BANI? / utilizarea de OER pentru a nu încălca drepturi de autor (de ex. la imagini) / la clipurile video cine se va ocupa de subtitrare?) TRANSMITEREA (LIVRAREA): cum se va face promovarea? CINE O VA FACE? Social media? Departamente dedicate? Cum se va urmari pe social media? / PLATFORMA – cine va face trainign? Cat timp? Cine va acord asistenta? Cum se va face monitorizarea inscrierirlor? / ASPECTELE DE ETICA (plagiat, codul de etica, citarea surselor externe etc.) / la sfarsit chestionarea studentilor incrisi: cum? Ce date de vor culege? / si apoi constructia cursului in sine de la syllabus la evaluare
• #25: Mai multe prezentari se gasesc pe Slideshare (http://www.slideshare.net/ggrosseck, http://www.slideshare.net/cami13) si/sau studii accesand profilele de Google Scholar