Abstract image of a woman sitting on books and studying on a laptop

pdfcoffee.com_-curs-mlcn-masini-comanda-numerica-pdf-free.pdf

S
ssuser56abd4

Documentul discută despre clasificarea și funcționarea mașinilor de lucru cu comandă numerică, subliniind importanța acestora în procesele de fabricație. Se detaliază etapele proiectării proceselor tehnologice, precum și diverse tipuri de mașini unelte utilizate pentru prelucrare, inclusiv strunjire, frezare și rectificare. De asemenea, se abordează conceptul de automatizare și rolul comenzii numerice în îmbunătățirea productivității acestora.

Education
1 of 80
Downloaded 11 times
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
Most read
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
Most read
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
Most read
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Modulul II Sef lucr.dr.ing. Ion BARBU Repartizarea procentelor pentru nota finala examen: Modul I + Modul II – reprezinta 50% din nota finala; Proiect - reprezinta 50% din nota finala;
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA CUPRINS I. Conceptul de maşină de lucru – Clasificare maşini unelte; II. Scula aşchietoare; III. Procesul tehnologic - structură - elementele lui componente; IV. Mişcările maşinilor unelte; V. Productivitatea maşinilor unelte; VI. Comanda numerică a maşinilor unelte;
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Maşinile se clasifică în : - maşini de forţă (energetice) - maşini de lucru MAŞINA DE FORŢĂ furnizează energie sub diferite forme, inclusiv mecanică. MAŞINA DE LUCRU primeşte energie sub diferite forme, o transformă şi execută anumite obiecte sau produse. Maşina de lucru este construcţia ce efectuează lucrări de execuţie parţiala sau produse, prin mişcări cu diferiţi parametri şi transformări de energie. MAŞINA – este construcţia care transformă energia mecanică în altă formă de energie sau, în sens invers, din alta formă de energie în energie mecanică.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA I. DEFINIREA MAŞINILOR UNELTE MAŞINA UNEALTĂ se defineşte ca fiind o maşină de lucru având ca scop formarea pieselor, pe procese bazate pe îndepărtarea adaosului de prelucrare sub formă de aşchii sau particule în anumite condiţii economice, precizie dimensională şi de formă şi calitate a suprafeţei. MAŞINA UNEALTA este o maşina de lucru având rolul de a modifica forma şi dimensiunile unor corpuri, în general metalice, prin procesul de aşchiere, cu o anumită capacitate de producţie, precizie dimensională şi calitatea suprafeţei. Maşinile unelte se pot utiliza independent sau în grupuri de maşini-unelte cu funcţionare corelata succesiv prin o parte a procesului de producţie rezultând liniile tehnologice.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA CLASIFICAREA MAŞINILOR UNELTE Criteriile de clasificare ale maşinilor unelte sunt: • după procesul de prelucrare; • după gradul de specializare; • după precizie • după mărime • după greutate 1. STRUNJIRE Strunguri Normale Frontale Carusel Automate Specializate Normale Frontale Carusel Automate Specializate Parti componente
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA 2. Găurire Alezare Maşini de găurit Maşini de alezat Maşini orizontale de alezat şi frezat Verticale şi universale Maşini de găurit radiale Maşini de găurit in coordonate Alte maşini de găurit Maşini de alezat Maşini de alezat şi frezat
3. Frezare Maşini de frezat Maşini de debitat Maşini de retezat Maşină de frezat universală şi orizontală Maşini de frezat verticale Maşini de frezat longitudinale Maşini de frezat specializate Maşini de debitat Maşini de retezat MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
4. Rectificare Maşini de rectificat Maşini de ascuţit Maşini de suprafinisare Polizoare Maşini de rectificat rotund Maşini de rectificat plan Maşini de rectificat specializate Maşini de ascuţit Maşini de suprafinisat Maşini de suprafinisat specializate Polizoare MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA 5. Danturare Filetare Maşini de danturat Maşini de filetat Maşini de frezat danturi Maşini de mortezat, rabotat şi broşat danturi Maşini de rectificat şi superfinisat danturi Alte maşini de prelucrat danturi Maşini de filetat externe Maşini de filetat universale Maşini de rectificat filete
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA 6. Rabotare Mortezare Broşare Maşini de rabotat Maşini de mortezat Maşini de broşat Maşini specializate Maşini de echilibrat Maşini de rabotat Maşini de mortezat Maşini de broşat Maşini specializate Maşini de echilibrat Masinile unelte de rabotat au o cursa activa, in care are loc aschierea, urmata de o cursa in gol, de intoarcere a sculei in pozitia initiala.
II. SCULE AŞCHIETOARE MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Fγ Fα A = corpul cuţitului – faţete, muchii care alcătuiesc geometria cuţitului B = coada cuţitului – partea de prindere în port sculă Fγ = faţă degajare (aşchii) Fα = faţă de aşezare
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA III. Procesul tehnologic - structură - elementele lui componente Ca parte integrantă a proceselor de producţie, procesele tehnologice pot fi: - procese tehnologice de prelucrare mecanică; - procese tehnologice de asamblare. Procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere cuprinde acea parte a procesului de producţie legată nemijlocit de schimbarea formei geometrice a semifabricatelor, referindu-se la totalitatea procedeelor aşchietoare utilizate precum şi a activităţilor prestate de personalul de deservire directă a maşinilor-unelte în vederea obţinerii piesei finite. Procesul tehnologic se realizează la diferite locuri de muncă.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA LOCUL DE MUNCĂ reprezintă acea parte din suprafaţa de producţie echipată cu utilajul corespunzător efectuării lucrării realizate pe el. În cadrul procesului tehnologic, la un loc de muncă asupra unui semifabricat se efectuează mai multe operaţii. OPERAŢIA reprezintă partea din procesul tehnologic care se execută la una sau mai multe aşezări ale piesei (legată de instalarea semifabricatului) la un anumit loc de muncă. La schimbarea locului de muncă şi executarea procesului tehnologic de alt lucrător, prelucrarea va conţine o altă operaţie. La rândul ei operaţia poate fi constituită din mai multe faze. FAZA este acea parte a operaţiei caracterizată prin prelucrarea uneia sau mai multor suprafeţe dintr-o singură aşezare şi poziţie cu una sau mai multe scule şi cu acelaşi regim de aşchiere. De exemplu prelucrarea a două diametre ale unui arbore în trepte la strung din două aşezări, constituie câte o fază (respectiv două faze). Fazele sunt compuse din mai multe treceri.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA TRECEREA se desfăşoară în timpul procesului de îndepărtare a unui adaus de prelucrare la aceeaşi aşezare şi poziţie a semifabricatului, inclusiv cu acelaşi regim de aşchiere fiind de regulă caracterizat printr-o singură valoare a adâncimii de aşchiere. Fazele şi trecerile se compun din mânuiri, care reprezintă de fapt mişcările executate de operatorul uman în timpul prelucrării sau în vederea pregătirii lucrării. MIŞCAREA se consideră elementul ultim în care se poate descompune un proces tehnologic.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Etapele proiectării proceselor tehnologice Proiectarea proceselor tehnologice, în general, trebuie să parcurgă următoarele etape:  Studiul documentaţiei tehnice, al piesei finite şi a semifabricatului.  Alegerea justificativă a semifabricatului.  Stabilirea succesiuni şi conţinutului operaţiilor şi a fazelor.  Calculul erorilor de prelucrare în baza schemelor de aşezare şi fixare, dând posibilitatea alegerii judicioase a variantei (sau variantelor).  Indicarea echipamentului tehnologic adecvat variantei alese (inclusiv S.D.V.-urile).  Calculul adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Etapele proiectării proceselor tehnologice  Determinarea regimurilor de prelucrare (inclusiv al regimului optim de aşchiere).Calculul preciziei de prelucrare;  Normarea tehnică;  Sincronizarea operaţiilor şi ridicarea diagramei de încărcare a utilajelor;  Întocmirea planului de asamblare al echipamentelor tehnologice, a schemelor de transport operaţional – traseul semifabricatelor;  Alegerea justificativă a celor mai bune soluţii, definirea variantei tehnico-economice optime;  Întocmirea documentaţiei tehnologice (planul de operaţii, fişa tehnologică, purtătorul de program – banda perforată, memoriul justificativ de calcul etc.) pentru varianta adoptată în final.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Model fişă tehnologica 1. Numărul operaţiei; 2. Denumirea operaţiei; 3. Atelierul de fabricare; 4. Maşina unealtă; 5. SDV - urile necesare; 6. Indicaţii tehnologice; 7. Numărul de piese fabricate simultan; 8. Echipa care realizează operaţiile; 9. Timpul normat: timpul de pregătire – încheiere şi timpul unitar; 10. Categoria de calificare a operatorului; 11. Valoarea manoperei pe operaţie. 12. Numărul fişei tehnologice; 13. Data întocmirii fişei tehnologice; 14. Desenul piesei sau o schiţă a acesteia; 15. Denumirea produsului, a piesei / reperului 16. Numărul desenului, poziţia, nr. bucăţi pe produs; 17. Seria - programa de fabricare; 18. Numele tehnologului; 19. Numele normatorului. 20. Materialul piesei, respectiv − Standard; − Calitate - stare; − Dimensiuni – secţiune, lungime, lăţime, profil etc.; − Cantitatea necesară pentru o piesă; − Valoarea materialului.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Model plan de operaţii tehnologice 1. Date pentru identificarea locului de muncă; 2. Date pentru identificarea produsului / piesei; 3. Date pentru identificarea operaţiei tehnologice şi paginii planului de operaţie; 4. Date privind materialul piesei; 5. Date privind maşina unealtă pe care se realizează operaţia; 6. Date privind dispozitivele de lucru; 7. Date privind mediul de lucru; 8. Date privind norma de timp pe operaţie; 9. Date privind proiectantul operaţiei; 10. Instrucţiuni suplimentare.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Exemplu de plan de operaţii tehnologice
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Ca metode de măsurare şi de analiză a timpului de muncă întâlnim:  Metode de înregistrare directă a timpului – cronometrarea – fotografierea  Metode de înregistrare indirectă a timpului – observări instantanee – măsurarea timpului pe microelemente  Filmarea  Utilizarea magnetofonului  Oscilografierea Sisteme de masurare neconventionala a timpilor de munca
III. MIŞCĂRILE MAŞINILOR UNELTE MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Mişcările necesare sunt: - mişcări de generare - mişcări auxiliare MIŞCĂRILE DE GENERARE sunt executate de MU şi se execută în timpul procesului de prelucrare. MIŞCĂRILE AUXILIARE sunt executate în afara procesului de prelucrare şi sunt executate la MU neautomate de către operatorul uman. Ele se mai numesc şi mişcări ajutătoare, sau în gol. Ele sunt: alimentarea cu piese, alimentarea cu scule, transportul semifabricatelor, reglarea lanţurilor cinematice, poziţionarea reciprocă piesă-sculă, comutări (comenzi) şi protecţia MU şi a operatorului uman. Ele se pot repeta o singură dată în ciclu sau de mai multe ori.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Piesele îşi primesc forma finală prin prelucrare pe maşini unelte, funcţie de informaţiile pe care omul le furnizează. Acest lucru este valabil atât in cazul maşinilor conduse manual de către operatorul uman după datele unui desen, cât şi in cazul maşinilor automate care lucrează după un program dat. Geometria reperelor supuse prelucrării se obţine prin mişcări combinate între sculă şi piesă, după trasee şi regimuri de lucru impuse, realizate de lanţurile cinematice generatoare. Aceste mişcări sunt însoţite de operaţii auxiliare realizate de lanţurile cinematice auxiliare (prinderea semifabricatului şi eliberarea piesei, reglaje ale poziţiei relative sculă/piesă, pornire/oprire, inversarea sensului de mişcare, schimbarea turaţiilor şi avansurilor etc.).
PRODUCTIVITATEA maşinii unelte este dată de timpul consumat pentru realizarea unei piese, ca sumă a timpilor necesari desfăşurării procesului de prelucrare şi a celor auxiliari. Dezideratul general de creştere a productivităţii maşinii unelte a impus soluţia automatizării mişcărilor de prelucrare şi a celor auxiliare. Aceasta se realizează prin intermediul unor sisteme de automatizare cu comandă “programată” pe un suport extern numit port-program, acţionat mecanic, hidraulic, pneumatic sau electric. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA  Masini unelte cu comandă numerică;  Linii flexibile de fabricaţie
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Exemplu de BLOC DE COMANDA I-O(Intrare-Iesire)
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Blocuri de intrare/ieşire Blocurile analogice I/O - conectează la automatul programabil senzori al căror semnal de ieşire este proporţional cu valoarea mărimii măsurate, respectiv, actuatoare a căror ieşire variază proporţional cu semnalul primit de la automat. Plaje de valori : 4÷20 mA, 0÷20mA, 0÷5 V, -5÷5 V, 0÷10 V, -10÷10 V Blocurile digitale I/O - se conectează la senzori şi actuatoare care funcţionează pe principiul ON/OFF, semnalele de intrare/ieşire fiind semnale digitale. Modulele inteligente I/O au în structură propriul microprocesor şi propria memorie. Aceste blocuri au fost proiectate şi realizate pentru scopuri speciale, cum ar fi numărătoare de frecvenţă înaltă, sau module de servocontrol pentru motoare electrice. Module externe de conectare - pentru intrări şi ieşiri aflate la distanţe considerabile de automatul programabil
COMANDA NUMERICĂ A MAŞINILOR UNELTE MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Comanda numerică (Numerical Control) este un procedeu de comandă automată ce permite poziţionarea sau ghidarea unui organ mobil în orice moment al mişcării, funcţie de coordonatele lui. Comanda numerică permite realizarea unei mişcări precise după o traiectorie impusă, cu obţinerea unui profil special ce nu poate rezulta prin alt procedeu de prelucrare. Prescurtarea NC vine din limba engleză prin abrevierea cuvintelor numerically controller, ceea ce înseamnă o numărare continuă respectiv de a comanda prin cifre.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Înregistrarea informaţiei de prelucrare pe port program se face: analogic, sub forma geometriei şi dimensiunilor port-programului (camă, şablon, model, opritori reglabili); numeric (digital), sub forma unei înşiruiri de numere pe un purtător adecvat (bandă perforată, bandă magnetică sau cartele magnetice). Derularea in scris a proceselor de comandă şi de lucru in maşinile unelte şi in liniile de fabricaţie presupune ca datele necesare desfăşurării procesului, exprimate in cifre pe un formular de programare (coduri), să fie stocate pe un purtător de informaţie care se introduce in aparatura de comandă a maşinii unelte.
Aceste date sunt citite continuu de către maşină, dacă este cazul se restochează până la prelucrare şi se transformă apoi în impulsuri electrice pentru comenzile de mişcare şi (sau) comutare ale componentelor de poziţionare. Supravegherea simultană a acestor comenzi se efectuează prin măsurare nominală în timp real a traiectoriei rezultante MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Astfel comanda după program apare ca o comandă de copiere in care, locul şablonului (analog din punct de vedere geometric cu suprafaţa care se prelucrează) este preluat de banda perforată conţinând informaţii despre geometria piesei, date tehnologice şi mişcări auxiliare, toate sub forma codurilor numerice. In continuare vom dezvolta structura de bază a automatizării cu profil larg.
Traductor de poziţie Desen piesă (Traiectorii) Maşină unealtă; Robot industrial; Celulă flexibilă Calculator pentru interpolare Amplificator de putere Acţionare Comparator de poziţie Procesare Post-procesare Program sursă Elaborare program Prelucrare date Soluţie integrată On-line Off-line Poziţie programată efectivă Comanda maşinii Poziţie MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Structura unui sistem de comandă numerică CN
ECHIPAMENTE DE CONTROL NUMERIC MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Schema de bază a comenzii numerice pentru acţionarea unei axe Impulsurile electrice de comandă a mişcărilor au o anumită frecvenţă în timp, ceea ce duce la obţinerea unor viteze axiale şi de rotaţie uniforme. Fiecare rotaţie cu un anumit unghi a axului motorului electric pas cu pas, determină o rotaţie cu un anumit unghi sau o deplasare axială pentru subansamblul mobil al maşinii unelte, rezultând astfel acţionarea. 1 sistem de antrenare a saniei; 2 sania maşinii unelte; 3 dispozitiv de măsurare a traiectoriei; 4 comparator de valori Nominal/Real; a impuls pentru motorul de antrenare; w valoarea nominală introdusă; x valoarea reală determinată; y valoarea de reglare, ajustată.
pdfcoffee.com_-curs-mlcn-masini-comanda-numerica-pdf-free.pdf
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Comenzile numerice sunt circuite deschise de acţionare, astfel citirea benzilor perforate sau transmiterea de impulsuri motoarelor pas cu pas conduc la deplasări rapide ale saniei maşinii unelte, pas cu pas, in poziţia dorită. Deviaţiile de la poziţia nominală ce apar sunt dependente de precizia de lucru a motorului. Regulatoarele sunt circuite închise de acţionare astfel ca în timpul execuţiei comenzii de deplasare a saniei maşinii unelte după traiectoria programată, un sistem suplimentar de măsurare semnalizează poziţia reală a acesteia, timp în care se face şi compararea cu poziţia nominală. Funcţie de valoarea rezultată în comparator se realizează o corecţie a poziţiei cu ajutorul unui motor de antrenare, pe baza unui semnal de compensare.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Mişcările executate de scule (sănii) şi piese (suporţi) în timpul prelucrărilor sunt mişcări principale, mişcări de avans sau mişcări de poziţionare (reglare). In funcţie de natura prelucrării realizate cât şi de maşina unealtă folosită aceste mişcări sunt executate de scule, de piese sau de ambele. IDENTIFICAREA TIPURILOR DE MISCARI FOLOSITE DE M.U.C.N MIŞCĂRILE PRINCIPALE sunt specifice prelucrărilor de deformare, tăiere, asamblare etc. MIŞCĂRILE DE AVANS permit împreună cu cele principale derularea continuă a prelucrării şi pot fi mişcări de avans propriu-zise, de avans rapid sau de deplasare lentă, pentru apropierea sau părăsirea locului de prelucrare. MIŞCĂRILE DE POZIŢIONARE permit modificarea dimensională a piesei sau servesc procesului de măsurare
Tipuri de miscari folosite in CN MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Desfăşurarea proceselor de prelucrare pe maşini unelte cu comandă numerică impune deplasări ale săniilor pe cele trei direcţii ale sistemului de coordonate. Traiectoriile de deplasare ale elementelor executoare se realizează prin comandă punct cu punct, comandă in linie sau prin comandă de conturare. Comanda de prelucrare punct cu punct Acest tip de comandă este cel mai simplu, el nu necesită aflarea şi programarea de relaţii matematice pentru traiectoriile de deplasare. Este utilizat la maşini unelte cu comandă numerică pentru executarea operaţiilor de găurire, de frezare, de sudură in puncte etc.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Comanda în linie Deci deplasarea sculei cu o anumită viteză de avans se face de-a lungul distanţei dintre două puncte. De obicei mişcările au loc in ghidajele săniilor dispozitivelor comandate prin coordonate. Fiind stabilit raportul intre viteze, mişcarea se poate desfăşura simultan in ambele direcţii ale coordonatelor. Comenzile în linie se întâlnesc la maşinile pentru strunjit şi la cele pentru operaţii de frezare. La comanda in linie (segmentul prelucrat este 1-2-3-4-5), prelucrarea se realizează între capetele unui segment
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Comanda prin conturare La comanda prin conturare, săniile maşinilor unelte se pot deplasa in toate direcţiile sistemului de coordonate. Piesa este prelucrată in timpul avansului generându-se segmente plane, spaţiale sau chiar arii spaţiale. Informaţiile privind traiectoria sunt introduse continuu in aparatura de comandă a maşinii unelte. Pentru avansuri cu viteză constantă de lucru pe curbe, sunt necesare şi date privind viteza de deplasare a săniilor. Astfel se nasc relaţii matematice funcţionale între mişcările corespunzătoare axelor sistemului de referinţă Dacă primele două tipuri de comenzi nu implică existenţa unor relaţii funcţionale cea prin conturare implică existenţa unor relaţii de tip funcţie.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA SISTEME DE MĂSURARE A TRAIECTORIILOR Sistemele de măsurare a traiectoriilor sunt foarte complexe, de mare precizie, ele făcând parte din componentele cele mai sensibile ale maşinilor echipate cu comandă numerică Măsurarea tip analogic a traiectoriei, este o măsurare continuă a mişcării saniei, cu modificarea continuă şi uniformă a valorilor. Modificarea valorilor este asemănătoare variaţiei mărimii fizice cu care este comparată deplasarea saniei. Măsurarea tip digital a traiectoriei, la care valoarea măsurată se modifică continuu cu un număr finit de unităţi, de exemplu cu paşi digitali sau impulsuri de tensiune.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Reprezentare digitală (1 absolut; 2 incremental) Măsurarea absolută se realizează dintr-un punct de referinţă constant care este poziţia de 0 in cuplarea săniilor maşinilor unelte şi corespunde punctului de referinţă al maşinii unelte şi al sistemului de coordonate al piesei. Măsurarea incrementală se efectuează plecând de la un punct de măsurare anterior şi este deci o măsurare relativă. Suma incrementelor de traiectorie pe care le parcurge sania port sculă este reprezentată pe desene printr-un lanţ de cote.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Tipul procedeului de măsurare utilizat pentru o anumită prelucrare se stabileşte încă de la alegerea maşinii unelte cu comandă numerică. Schema de măsurare a traiectoriei în sistem analogic/absolut 1 cursor; 2 cablu de rezistenţă (a tensiune maximă de lucru, b tensiune intermediară); 3 instrument de măsură (comparator); 4 rezistenţă (prin divizare în segmente mici şi egale se poate utiliza sistemul de măsură analog/incremental)
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Măsurarea traiectoriei în sistem digital/absolut 1- sania maşinii; 2 - foto-celule; 3 - scala de măsurare digital /binar; 4 - comparator real/nominal Măsurare digital/incrementală 1- sania maşinii; 2 - fotocelule; 3 - etalon gradat; 4 - numărător electronic
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Banda Perforata In sistemul binar se utilizează doar cifrele 0 si 1 având semnificaţia: la cifra 1 semnalul poate trece prin perforaţia benzii, închizându-se circuitul electric la citire (palpare); la cifra 0 nu există o perforaţie a benzii şi circuitul se întrerupe.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA % O0111 (conturare) N10 G20 G40 G80 G90 G94 G96 N20 M06 T01 N30 G43 H01 N40 M03 S200 N50 G00 X0.0 Y0.0 N60 G00 Z.2 N70 G01 Z-.25 F10. N80 G01 X0.0 Y-.35 N90 G01 X.40 Y-.35 N100 G02 X.55 Y-.20 I.15 J.0 N110 G01 X.75 Y-.20 N120 G02 X.65 Y-.10 I.0 J.10 N130 G01 X.65 Y0.0 N140 G01 X0.0 Y0.0 N150 G01 Z.2 N160 G00 Z5. N170 G00 X2. Y2. N180 M05 N190 M30 %G00 X0.0 Y0.0 Exemplu de program CNC Simularea traseului sculei
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Pozitia Coordonatele carteziene P1 X100 Y50 P2 X-50 Y100 P3 X-105 Y-115 P4 X70 Y-75 Coordonate carteziene Pozitia Coordonatele carteziene P1 X10 Y45 Z-5 P2 X30 Y60 Z-20 P3 X45 Y20 Z-15 2D 3D
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Coordonatele absolute Pozitia Coordonatele absolute P1 X25 Z-7.5 P2 X40 Z-15 P3 X40 Y-25 P4 X60 Z-35 Pozitia Pozitiile in dimensiuni absolute P1 X20 Y35 P2 X50 Y60 P3 X70 Y20
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Coordonatele relative(incrementale) Pozitia Dimensiuni incrementale Calculate fata de: P2 X20 Y35 Punctual zero P3 X30 Y20 P1 P4 X20 Y-35 P2 Pozitia Dimensiuni incrementale Calculate fata de: P2 X15 Z-7.5 P1 P3 Z-10 P2 P4 X20 Z-10 P3
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Coordonatele polare Pozitia Coordonatele polare P1 RP=100 AP=30 P2 RP=60 AP=75 RP: Polar radius AP: Polar angle
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA • simbol de început de program - % • pregătire program (comentariu); • program principal; • sfârşit de program de prelucrare; • subprogram dependent de programul principal (turaţii limită şi constante ale sculei); • simbol sfârşit de program - % % O0111 (conturare) N10 G20 G40 G80 G90 G94 G96 N20 M06 T01 N30 G43 H01 N40 M03 S200 N50 G00 X0.0 Y0.0 N60 G00 Z.2 N70 G01 Z-.25 F10. N80 G01 X0.0 Y-.35 N90 G01 X.40 Y-.35 N100 G02 X.55 Y-.20 I.15 J.0 N110 G01 X.75 Y-.20 N120 G02 X.65 Y-.10 I.0 J.10 N130 G01 X.65 Y0.0 N140 G01 X0.0 Y0.0 N150 G01 Z.2 N160 G00 Z5. N170 G00 X2. Y2. N180 M05 N190 M30 N 200 G00 X0.0 Y0.0 % Elementele obligatorii conţinute de program sunt:
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Funcţi a Adrese pentru funcţiunile maşinii % - început de program; N - număr fază; L - număr subprogram; G00 - mers rapid; G01 - interpolare liniară; G02 - interpolare circulară în sens orar; G03 - interpolare circulară în sens antiorar; G04 - temporizare în număr de rotaţii ale arborelui principal (AP); G26 - programare rază după axa X; G27 - programare diametru după X; G28 - autoprogramare pentru strunjire plană (frontală); G29 - autoprogramare pentru strunjire longitudinală; G32 - deplasare la poziţia de schimbare a sculei; G33 - filetare cu pas constant; G36 - deplasare la punctul de început al programului; G38 - autoprogramare START; G39 - autoprogramare STOP; G40 - sfârşit de echidistanţă; G41 - echidistanţă stânga în sensul de prelucrare; G42 - echidistanţă dreapta în sensul de prelucrare; G44 - completare prin unghi; G45 - completare prin cerc; G54 - deplasare punct nul; G60 - oprire exactă (poziţionare precisă); G63 - tarodare cu mandrină de compensare; G64 - regim de conturare fără compensare erori de poziţie; G90 - introducerea dimensiunilor absolute; N - numărul secvenţei (identificatorul N), în ordine crescătoare; G - funcţii pregătitoare (identificatorul G), cu rol de pregătire a maşinii unelte pentru o operaţie dată ce implică deplasarea sculei aşchietoare; G00, G01, G02 si G03
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA X - informaţie de traiectorie după axa X [mm]; Z - informaţie de traiectorie după axa Z [mm]; C : 0...360 - unghiul de rotaţie al arborelui principal în multiplii de1; I - parametru de interpolare pentru axa X în [mm] pasul filetului paralel cu axa X în [mm/rot]; - temporizarea în secunde, respectiv rotaţii ale arborelui principal; K - parametrul de interpolare pentru axa Z în [mm] (G90/G91) - pasul filetului paralel cu axa Z în [mm/rot]; F - avansul în [mm/rot]; S - turaţia arborelui principal [rot/min]; T - număr sculă; R - valoarea adâncimii de aşchiere, [mm]; P - parametru (în număr de 49); M00 - oprire programată necondiţionată; M02 - sfârşit de program cu revenire la prima fază; M3 - sens de rotaţie a arborelui principal spre dreapta; M4 - sens de rotaţie a arborelui principal spre stânga; M5 - oprire arbore principal; M8 - pornire răcire; M9 - oprire agent de răcire; M10 - oprirea arborelui principal ; M11 - pornire transportor şpan; M12 - oprire transportor şpan; M22 - revenire din subprogram. M60 - schimbare sculă; X, Y si Z - date dimensionale (identificatorii X,Y,Z,A sau B), de localizare şi orientare a sculei aşchietoare; F - funcţia de avans (identificatorul F), folosită pentru specificarea mărimii vitezei de avans pentru scula aşchietoare; S - funcţia turaţie (identificatorul S), folosită pentru specificarea turaţiei arborelui principal al maşinii unelte; T - scula aşchietoare (identificatorul T), folosită pentru specificarea sculei şi a traseului acesteia în operaţia curentă; M - funcţii multiple (identificatorul M), folosite pentru a desemna modul particular de operare ON/OFF;
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA În programarea maşinilor unelte cu comandă numerică se deosebesc 4 etape : • Se strâng informaţii de desen şi tehnologie in planul de operaţii (prinderea piesei şi posibilităţile de măsurare); • Informaţiile centralizate în planul de operaţii se trec ca propoziţii (transcrierea programată a unei etape din procesul de prelucrare) in formularul de programare. Tot aici se calculează şi se transformă informaţiile de poziţie, coordonate ale maşinii unelte, în informaţii codificate; • Scrierea programului sursa; • Efectuarea probei programului pe un simulator sau pe maşina unealtă, înaintea începerii procesului de producţie. Proba are drept scop depistarea eventualelor greşeli din program, respectiv optimizarea programului conceput.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA % - Simbol de inceput de program; O0001 - (date despre program in format text)
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA G21 G17 … - functii pregatitoare
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA M06 T01 … - functii de schimbare scula
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA M03 S800 … - functii de punere in miscare de rotatie a sculei, [rot/min]
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA G00 - deplasare rapida(scula nu se afla in contact cu semifabricatul; Z1 - pozitionare rapida la Z = 1mm; M08 – pornire lichid de racire.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N30 G01 Z-0.3 F15
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N35 G01 X60 Y0
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N40 G01 X60 Y40
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N50 G02 X50 Y50 I0 J-10
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N55 G03 X70 Y50 I10 J0
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N60 G02 X80 Y60 I10 J0
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N65 G01 X120 Y60
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N70 G01 X120 Y0
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA AXE si MISCARI În domeniul comenzii numerice s-a adoptat noţiunea de axă, pentru a defini fiecare direcţie fixă de deplasare rectilinie sau circulară, deplasare care poate fi executată de organele mobile comandate ale maşinii-unelte. Axelor maşinii-unelte li se atribuie o anumită simbolizare şi sensuri de deplasare, puse de acord la nivel internaţional prin recomandarea ISO R-841, iar la nivel naţional prin STAS 8902-83. Rolul normativelor este de a crea, din acest punct de vedere, un limbaj comun între diferitele centre de programare, şi respectiv fabricanţii şi utilizatorii de maşini unelte comandate numeric.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA MIŞCAREA RECTILINIE Axa Z este identică sau paralelă cu axa arborelui principal al maşinii. este identică cu axa sculei la maşinile de găurit (MG), maşinile de frezat (MF), maşinile de alezat şi frezat (MAF), unde arborele principal antrenează scula, în timp ce la maşinile prelucrătoare de corpuri de revoluţie cum ar fi strungurile normale (SN) sau maşinile de rectificat (MR) axa Z este identică cu axa semifabricatului. Axa X este în majoritatea cazurilor orizontală şi paralelă cu suprafaţa de aşezare a piesei, reprezentând axa principală de deplasare în planul în care se realizează poziţionarea piesei faţa de sculă. Axa Y întregeşte triedrul şi este deci perpendiculară pe planul XOZ, sensul pozitiv (+) corespunde triedrului de sens direct sau este dat de regula mâinii drepte.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA MIŞCAREA DE ROTAŢIE În acest scop se porneşte de la triedrul de sens direct care determină axele de deplasare rectilinie şi se asociază literele A, B, C pentru mişcările de rotaţie în jurul acestor axe, sau a unora paralele cu ele. Astfel axa A reprezintă mişcarea în jurul unei axe paralele cu axa X, iar axele B şi C reprezintă mişcări în jurul unor axe paralele cu axele Y respectiv Z. Sensul pozitiv (+) al axelor de rotaţie se determină din sensul pozitiv al axelor respective de deplasare rectilinie, aplicând regula şurubului dreapta sau regula tirbuşonului.
+A +C +B Rotaţii A, B şi C în jurul axelor X,Y şi Z x z y
X U B J V W K C Y Z I A AXE PRINCIPALE AXE SECUNDARE CENTRU ARCULUI ROTATIILE AXELOR AXA X AXA Y AXA Z RELATIILE DINTRE AXELE PRIMARE SI SECUNDARE ALE MASINILOR CNC
G02 X1.0 Y1.0 R0.5 F10. G02 X1.75 Y1.25 I1.25 J0.75 F10.
CARACTER CUVÂNT BLOC DESCRIE ADRESA N 10 G 0 1 X - 8 . 7 6 F 2 7 8 . 0 X E 10 . 5 VALOARE POZITIVĂ/NEGATIVĂ VALOAREA ÎNTREAGA A NUMARULUI DESPARTE VALOAREA ÎNTREAGĂ DE CEA ZECIMALĂ VALOAREA ZECIMALĂ A NUMARULUI
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Intreprinderea Tabel program piesă Data Piesa Maşina unealtă Numărul benzii perforate Programator N G X Y Z I J F R S T W M Obs. TABELUL PROGRAM PIESĂ conţine numărul şi denumirea piesei, numărul benzii perforate, simbolul maşinii unelte, data elaborării, adresele ISO prin care se codifică informaţiile cu caracter geometric şi tehnologic necesare prelucrării piesei pe maşina cu comandă numerică.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Scopul final al programarii manuale il reprezinta intocmirea tabelului program piesa. Tabelul program piesa se intocmeste de catre tehnologul programator pe un format normalizat. G01 X -50.2 S2500 Cuvintele utilizate intr-un program sunt formate dintr-o litera urmata de un grup de cifre(digiti)
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Axele coordonatelor şi direcţiile de mişcare sunt standardizate prin norma ISO TC97 SC8 asta ducand la o clasificare a masinilor NC dupa cum urmeaza: • după 2 axe, de obicei două direcţii ortogonale, caracteristic prelucrărilor pe maşini pentru strunjit, prese de ştanţat, maşini pentru tăiere cu arc de plasmă sau flacără oxiacetilenică, maşini de croit, maşini pentru lipirea componentelor electronice etc.; • după 3 axe, de obicei de-a lungul celor trei direcţii principale (x,y,z) ale sistemului de coordonate carteziene, caracteristic prelucrărilor de pe maşinile de frezare, alezare, găurire şi la maşinile de măsurare a coordonatelor; • după 4 axe, ce implică trei axe liniare şi una de rotaţie, cazul strungurilor speciale prevăzute cu corpuri suplimentare de găurire; • după 5 axe, ce implică trei axe liniare (x,y,z) cu rotaţie pe două dintre acestea - cazul maşinilor de frezat speciale.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Sistemul de coordonate pentru maşinile unelte conform ISO/TC97 SC8 (1 strunjire şi rectificare exterioară a suprafeţei de rotaţie; 2 găurire şi frezare; 3 rabotare; 4 rectificare plană ; 5 în axa de rotaţie a piesei; 6 lângă piesă; 7 regula mâinii drepte)
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Astfel realizarea unui program pentru un reper dat impune introducerea unui compiler (traducător de program) care are două componente: • procesarea - programul de prelucrare; • postprocesarea - programul de adaptare . In secvenţa de procesare instrucţiunile scrise în limbaj simbolic sunt transformate în coduri specifice, se efectuează calcule geometrice necesare obţinerii punctelor aparţinând traiectoriei sculei sau cea a organului mobil şi sunt semnalate eventualele erori ale dimensiunilor. In secvenţa de post-procesare datele generale rezultate din prelucrarea internă sunt adaptate la specificul şi caracteristicile unei anumite maşini unelte sau robot industrial. Acest program cuprinde indicaţii de codificare şi poartă numele de programe sursă.
MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Programul sursă reprezintă o înşiruire de fraze conţinând coduri cu informaţiile necesare desfăşurării procesului de prelucrare a unui reper. Pregătirea programului sursă pentru un reper dat presupune translatarea reprezentării geometrice a acestuia (de regulă desene de execuţie) în corelaţie cu succesiunea operaţiilor tehnologice, într-un program cuprinzând instrucţiuni de lucru pentru sistemul central de comandă.

More Related Content

DOC
Masini unelte cu comanda numerica.doc
DragosSimona
 
PPT
Forta de frecare
Claufizica
 
PPTX
strunjire.pptx
GloriaCosovici1
 
PPTX
Ce este economia
Rodica B
 
PPT
Electrizarea corpurilor. Sarcina electrică
Alianta INFONET
 
PPT
Risc si reusita in afaceri
Rodica B
 
PDF
Tehnici moderne-de-vanzare-
Adrian Dumitru
 
DOC
Asigurarea calitatii
GABI formatori Stanciu
 
Masini unelte cu comanda numerica.doc
DragosSimona
 
Forta de frecare
Claufizica
 
strunjire.pptx
GloriaCosovici1
 
Ce este economia
Rodica B
 
Electrizarea corpurilor. Sarcina electrică
Alianta INFONET
 
Risc si reusita in afaceri
Rodica B
 
Tehnici moderne-de-vanzare-
Adrian Dumitru
 
Asigurarea calitatii
GABI formatori Stanciu
 

What's hot (20)

PDF
Cap.iii bazele comenzii numerice
ClimenteAlin
 
PPTX
Prelucrarea pieselor prin frezare
Nicoleta Olcott
 
PDF
Prelucrarea-prin-frezare
ilie ureche
 
PDF
Tolerante si control dimensional laborator - pater
ClimenteAlin
 
DOC
Bazele aschierii-aranjata
ilie ureche
 
PDF
Bazele proceselor de prelucrare prin aschiere curs
ClimenteAlin
 
PDF
1.teste si intrebari
AndreiLupulescu
 
DOCX
Auxiliar curricular masini cnc (2)tradus in romana
budur eleonora
 
PDF
Carte desen tehnic & geometrie descriptiva
Adrian Ionescu
 
DOC
Mijloace de masurare pt marimi mecanice t vuia
mihaela_iacob21
 
PPTX
10.2.2.a. libertate-si-optiune-virtute-si-pacat-1
VasileNeluRADU
 
DOC
Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor
Anatolie Romanciuc
 
DOC
L7.frezarea suprafetelor
ilie ureche
 
PDF
Manual programare-cnc-freza-mitica-vlad-fanuc
Miticavlad Neamitica
 
PDF
Desent tehnic util
ClimenteAlin
 
DOCX
Programare cnc
ClimenteAlin
 
DOC
Masini si utilaje industriale
ilie ureche
 
PDF
Formule matematice
ClimenteAlin
 
PDF
IX_Organe de masini_ArsenoiuM.pdf
Gozzi3
 
PPT
Geometrie
condescudenisa
 
Cap.iii bazele comenzii numerice
ClimenteAlin
 
Prelucrarea pieselor prin frezare
Nicoleta Olcott
 
Prelucrarea-prin-frezare
ilie ureche
 
Tolerante si control dimensional laborator - pater
ClimenteAlin
 
Bazele aschierii-aranjata
ilie ureche
 
Bazele proceselor de prelucrare prin aschiere curs
ClimenteAlin
 
1.teste si intrebari
AndreiLupulescu
 
Auxiliar curricular masini cnc (2)tradus in romana
budur eleonora
 
Carte desen tehnic & geometrie descriptiva
Adrian Ionescu
 
Mijloace de masurare pt marimi mecanice t vuia
mihaela_iacob21
 
10.2.2.a. libertate-si-optiune-virtute-si-pacat-1
VasileNeluRADU
 
Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor
Anatolie Romanciuc
 
L7.frezarea suprafetelor
ilie ureche
 
Manual programare-cnc-freza-mitica-vlad-fanuc
Miticavlad Neamitica
 
Desent tehnic util
ClimenteAlin
 
Programare cnc
ClimenteAlin
 
Masini si utilaje industriale
ilie ureche
 
Formule matematice
ClimenteAlin
 
IX_Organe de masini_ArsenoiuM.pdf
Gozzi3
 
Geometrie
condescudenisa
 
Ad

Similar to pdfcoffee.com_-curs-mlcn-masini-comanda-numerica-pdf-free.pdf (19)

DOC
Curs tfp-vlase (1)
Roxana Andreea
 
PPTX
Tehnologii avansate de fabricatie, postprocesare si simulare pentru cresterea...
ttehnologie
 
DOC
Note de curs
mihaelaprisecaru
 
PPT
Curs-powermill si de ce trebuie sa fie de mimim 40
GabiMarin8
 
PPTX
Procesele economice ale intreprinderii
Rodica B
 
PDF
Cursuri la distanta Adobe Photoshop, Illustrator, Autocad, Corel Web Design,J...
Tipa Marius-George
 
PDF
Cap.i istoric si terminologie
ClimenteAlin
 
DOCX
Al meu
Filibiu Andrei
 
PDF
TEHNOLOGIA INTRETINERII SI REPARĂRII PIESELOR SUDATE - CURS
Ambra Sign
 
PDF
Indrumator
ClimenteAlin
 
PDF
AutoCAD
Dragos Neacsu
 
PPT
Trasarea
romanvirgil
 
PPT
Trasarea
daniela1970
 
PDF
Cap.ii sistemul de prelucrare cnc
ClimenteAlin
 
PDF
cnc-controls-product-overview-ro.pdf
ssuser56abd4
 
PDF
Curs 9 fab.a.c
Gresanu Sorin-Vasile
 
PDF
Curs autocad 2 d
Tipa Marius-George
 
PPT
Cap.1
CostelGxa
 
PDF
Soft educational Prelucrari prin aschiere
Soft EDU
 
Curs tfp-vlase (1)
Roxana Andreea
 
Tehnologii avansate de fabricatie, postprocesare si simulare pentru cresterea...
ttehnologie
 
Note de curs
mihaelaprisecaru
 
Curs-powermill si de ce trebuie sa fie de mimim 40
GabiMarin8
 
Procesele economice ale intreprinderii
Rodica B
 
Cursuri la distanta Adobe Photoshop, Illustrator, Autocad, Corel Web Design,J...
Tipa Marius-George
 
Cap.i istoric si terminologie
ClimenteAlin
 
Al meu
Filibiu Andrei
 
TEHNOLOGIA INTRETINERII SI REPARĂRII PIESELOR SUDATE - CURS
Ambra Sign
 
Indrumator
ClimenteAlin
 
AutoCAD
Dragos Neacsu
 
Trasarea
romanvirgil
 
Trasarea
daniela1970
 
Cap.ii sistemul de prelucrare cnc
ClimenteAlin
 
cnc-controls-product-overview-ro.pdf
ssuser56abd4
 
Curs 9 fab.a.c
Gresanu Sorin-Vasile
 
Curs autocad 2 d
Tipa Marius-George
 
Cap.1
CostelGxa
 
Soft educational Prelucrari prin aschiere
Soft EDU
 
Ad

pdfcoffee.com_-curs-mlcn-masini-comanda-numerica-pdf-free.pdf

  • 1. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Modulul II Sef lucr.dr.ing. Ion BARBU Repartizarea procentelor pentru nota finala examen: Modul I + Modul II – reprezinta 50% din nota finala; Proiect - reprezinta 50% din nota finala;
  • 2. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA CUPRINS I. Conceptul de maşină de lucru – Clasificare maşini unelte; II. Scula aşchietoare; III. Procesul tehnologic - structură - elementele lui componente; IV. Mişcările maşinilor unelte; V. Productivitatea maşinilor unelte; VI. Comanda numerică a maşinilor unelte;
  • 3. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Maşinile se clasifică în : - maşini de forţă (energetice) - maşini de lucru MAŞINA DE FORŢĂ furnizează energie sub diferite forme, inclusiv mecanică. MAŞINA DE LUCRU primeşte energie sub diferite forme, o transformă şi execută anumite obiecte sau produse. Maşina de lucru este construcţia ce efectuează lucrări de execuţie parţiala sau produse, prin mişcări cu diferiţi parametri şi transformări de energie. MAŞINA – este construcţia care transformă energia mecanică în altă formă de energie sau, în sens invers, din alta formă de energie în energie mecanică.
  • 4. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA I. DEFINIREA MAŞINILOR UNELTE MAŞINA UNEALTĂ se defineşte ca fiind o maşină de lucru având ca scop formarea pieselor, pe procese bazate pe îndepărtarea adaosului de prelucrare sub formă de aşchii sau particule în anumite condiţii economice, precizie dimensională şi de formă şi calitate a suprafeţei. MAŞINA UNEALTA este o maşina de lucru având rolul de a modifica forma şi dimensiunile unor corpuri, în general metalice, prin procesul de aşchiere, cu o anumită capacitate de producţie, precizie dimensională şi calitatea suprafeţei. Maşinile unelte se pot utiliza independent sau în grupuri de maşini-unelte cu funcţionare corelata succesiv prin o parte a procesului de producţie rezultând liniile tehnologice.
  • 5. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA CLASIFICAREA MAŞINILOR UNELTE Criteriile de clasificare ale maşinilor unelte sunt: • după procesul de prelucrare; • după gradul de specializare; • după precizie • după mărime • după greutate 1. STRUNJIRE Strunguri Normale Frontale Carusel Automate Specializate Normale Frontale Carusel Automate Specializate Parti componente
  • 6. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA 2. Găurire Alezare Maşini de găurit Maşini de alezat Maşini orizontale de alezat şi frezat Verticale şi universale Maşini de găurit radiale Maşini de găurit in coordonate Alte maşini de găurit Maşini de alezat Maşini de alezat şi frezat
  • 7. 3. Frezare Maşini de frezat Maşini de debitat Maşini de retezat Maşină de frezat universală şi orizontală Maşini de frezat verticale Maşini de frezat longitudinale Maşini de frezat specializate Maşini de debitat Maşini de retezat MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
  • 8. 4. Rectificare Maşini de rectificat Maşini de ascuţit Maşini de suprafinisare Polizoare Maşini de rectificat rotund Maşini de rectificat plan Maşini de rectificat specializate Maşini de ascuţit Maşini de suprafinisat Maşini de suprafinisat specializate Polizoare MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
  • 9. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA 5. Danturare Filetare Maşini de danturat Maşini de filetat Maşini de frezat danturi Maşini de mortezat, rabotat şi broşat danturi Maşini de rectificat şi superfinisat danturi Alte maşini de prelucrat danturi Maşini de filetat externe Maşini de filetat universale Maşini de rectificat filete
  • 10. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA 6. Rabotare Mortezare Broşare Maşini de rabotat Maşini de mortezat Maşini de broşat Maşini specializate Maşini de echilibrat Maşini de rabotat Maşini de mortezat Maşini de broşat Maşini specializate Maşini de echilibrat Masinile unelte de rabotat au o cursa activa, in care are loc aschierea, urmata de o cursa in gol, de intoarcere a sculei in pozitia initiala.
  • 11. II. SCULE AŞCHIETOARE MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Fγ Fα A = corpul cuţitului – faţete, muchii care alcătuiesc geometria cuţitului B = coada cuţitului – partea de prindere în port sculă Fγ = faţă degajare (aşchii) Fα = faţă de aşezare
  • 12. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA III. Procesul tehnologic - structură - elementele lui componente Ca parte integrantă a proceselor de producţie, procesele tehnologice pot fi: - procese tehnologice de prelucrare mecanică; - procese tehnologice de asamblare. Procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere cuprinde acea parte a procesului de producţie legată nemijlocit de schimbarea formei geometrice a semifabricatelor, referindu-se la totalitatea procedeelor aşchietoare utilizate precum şi a activităţilor prestate de personalul de deservire directă a maşinilor-unelte în vederea obţinerii piesei finite. Procesul tehnologic se realizează la diferite locuri de muncă.
  • 13. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA LOCUL DE MUNCĂ reprezintă acea parte din suprafaţa de producţie echipată cu utilajul corespunzător efectuării lucrării realizate pe el. În cadrul procesului tehnologic, la un loc de muncă asupra unui semifabricat se efectuează mai multe operaţii. OPERAŢIA reprezintă partea din procesul tehnologic care se execută la una sau mai multe aşezări ale piesei (legată de instalarea semifabricatului) la un anumit loc de muncă. La schimbarea locului de muncă şi executarea procesului tehnologic de alt lucrător, prelucrarea va conţine o altă operaţie. La rândul ei operaţia poate fi constituită din mai multe faze. FAZA este acea parte a operaţiei caracterizată prin prelucrarea uneia sau mai multor suprafeţe dintr-o singură aşezare şi poziţie cu una sau mai multe scule şi cu acelaşi regim de aşchiere. De exemplu prelucrarea a două diametre ale unui arbore în trepte la strung din două aşezări, constituie câte o fază (respectiv două faze). Fazele sunt compuse din mai multe treceri.
  • 14. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA TRECEREA se desfăşoară în timpul procesului de îndepărtare a unui adaus de prelucrare la aceeaşi aşezare şi poziţie a semifabricatului, inclusiv cu acelaşi regim de aşchiere fiind de regulă caracterizat printr-o singură valoare a adâncimii de aşchiere. Fazele şi trecerile se compun din mânuiri, care reprezintă de fapt mişcările executate de operatorul uman în timpul prelucrării sau în vederea pregătirii lucrării. MIŞCAREA se consideră elementul ultim în care se poate descompune un proces tehnologic.
  • 15. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Etapele proiectării proceselor tehnologice Proiectarea proceselor tehnologice, în general, trebuie să parcurgă următoarele etape:  Studiul documentaţiei tehnice, al piesei finite şi a semifabricatului.  Alegerea justificativă a semifabricatului.  Stabilirea succesiuni şi conţinutului operaţiilor şi a fazelor.  Calculul erorilor de prelucrare în baza schemelor de aşezare şi fixare, dând posibilitatea alegerii judicioase a variantei (sau variantelor).  Indicarea echipamentului tehnologic adecvat variantei alese (inclusiv S.D.V.-urile).  Calculul adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare.
  • 16. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Etapele proiectării proceselor tehnologice  Determinarea regimurilor de prelucrare (inclusiv al regimului optim de aşchiere).Calculul preciziei de prelucrare;  Normarea tehnică;  Sincronizarea operaţiilor şi ridicarea diagramei de încărcare a utilajelor;  Întocmirea planului de asamblare al echipamentelor tehnologice, a schemelor de transport operaţional – traseul semifabricatelor;  Alegerea justificativă a celor mai bune soluţii, definirea variantei tehnico-economice optime;  Întocmirea documentaţiei tehnologice (planul de operaţii, fişa tehnologică, purtătorul de program – banda perforată, memoriul justificativ de calcul etc.) pentru varianta adoptată în final.
  • 17. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Model fişă tehnologica 1. Numărul operaţiei; 2. Denumirea operaţiei; 3. Atelierul de fabricare; 4. Maşina unealtă; 5. SDV - urile necesare; 6. Indicaţii tehnologice; 7. Numărul de piese fabricate simultan; 8. Echipa care realizează operaţiile; 9. Timpul normat: timpul de pregătire – încheiere şi timpul unitar; 10. Categoria de calificare a operatorului; 11. Valoarea manoperei pe operaţie. 12. Numărul fişei tehnologice; 13. Data întocmirii fişei tehnologice; 14. Desenul piesei sau o schiţă a acesteia; 15. Denumirea produsului, a piesei / reperului 16. Numărul desenului, poziţia, nr. bucăţi pe produs; 17. Seria - programa de fabricare; 18. Numele tehnologului; 19. Numele normatorului. 20. Materialul piesei, respectiv − Standard; − Calitate - stare; − Dimensiuni – secţiune, lungime, lăţime, profil etc.; − Cantitatea necesară pentru o piesă; − Valoarea materialului.
  • 18. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Model plan de operaţii tehnologice 1. Date pentru identificarea locului de muncă; 2. Date pentru identificarea produsului / piesei; 3. Date pentru identificarea operaţiei tehnologice şi paginii planului de operaţie; 4. Date privind materialul piesei; 5. Date privind maşina unealtă pe care se realizează operaţia; 6. Date privind dispozitivele de lucru; 7. Date privind mediul de lucru; 8. Date privind norma de timp pe operaţie; 9. Date privind proiectantul operaţiei; 10. Instrucţiuni suplimentare.
  • 19. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Exemplu de plan de operaţii tehnologice
  • 20. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Ca metode de măsurare şi de analiză a timpului de muncă întâlnim:  Metode de înregistrare directă a timpului – cronometrarea – fotografierea  Metode de înregistrare indirectă a timpului – observări instantanee – măsurarea timpului pe microelemente  Filmarea  Utilizarea magnetofonului  Oscilografierea Sisteme de masurare neconventionala a timpilor de munca
  • 21. III. MIŞCĂRILE MAŞINILOR UNELTE MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Mişcările necesare sunt: - mişcări de generare - mişcări auxiliare MIŞCĂRILE DE GENERARE sunt executate de MU şi se execută în timpul procesului de prelucrare. MIŞCĂRILE AUXILIARE sunt executate în afara procesului de prelucrare şi sunt executate la MU neautomate de către operatorul uman. Ele se mai numesc şi mişcări ajutătoare, sau în gol. Ele sunt: alimentarea cu piese, alimentarea cu scule, transportul semifabricatelor, reglarea lanţurilor cinematice, poziţionarea reciprocă piesă-sculă, comutări (comenzi) şi protecţia MU şi a operatorului uman. Ele se pot repeta o singură dată în ciclu sau de mai multe ori.
  • 22. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Piesele îşi primesc forma finală prin prelucrare pe maşini unelte, funcţie de informaţiile pe care omul le furnizează. Acest lucru este valabil atât in cazul maşinilor conduse manual de către operatorul uman după datele unui desen, cât şi in cazul maşinilor automate care lucrează după un program dat. Geometria reperelor supuse prelucrării se obţine prin mişcări combinate între sculă şi piesă, după trasee şi regimuri de lucru impuse, realizate de lanţurile cinematice generatoare. Aceste mişcări sunt însoţite de operaţii auxiliare realizate de lanţurile cinematice auxiliare (prinderea semifabricatului şi eliberarea piesei, reglaje ale poziţiei relative sculă/piesă, pornire/oprire, inversarea sensului de mişcare, schimbarea turaţiilor şi avansurilor etc.).
  • 23. PRODUCTIVITATEA maşinii unelte este dată de timpul consumat pentru realizarea unei piese, ca sumă a timpilor necesari desfăşurării procesului de prelucrare şi a celor auxiliari. Dezideratul general de creştere a productivităţii maşinii unelte a impus soluţia automatizării mişcărilor de prelucrare şi a celor auxiliare. Aceasta se realizează prin intermediul unor sisteme de automatizare cu comandă “programată” pe un suport extern numit port-program, acţionat mecanic, hidraulic, pneumatic sau electric. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
  • 24. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA  Masini unelte cu comandă numerică;  Linii flexibile de fabricaţie
  • 25. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Exemplu de BLOC DE COMANDA I-O(Intrare-Iesire)
  • 26. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Blocuri de intrare/ieşire Blocurile analogice I/O - conectează la automatul programabil senzori al căror semnal de ieşire este proporţional cu valoarea mărimii măsurate, respectiv, actuatoare a căror ieşire variază proporţional cu semnalul primit de la automat. Plaje de valori : 4÷20 mA, 0÷20mA, 0÷5 V, -5÷5 V, 0÷10 V, -10÷10 V Blocurile digitale I/O - se conectează la senzori şi actuatoare care funcţionează pe principiul ON/OFF, semnalele de intrare/ieşire fiind semnale digitale. Modulele inteligente I/O au în structură propriul microprocesor şi propria memorie. Aceste blocuri au fost proiectate şi realizate pentru scopuri speciale, cum ar fi numărătoare de frecvenţă înaltă, sau module de servocontrol pentru motoare electrice. Module externe de conectare - pentru intrări şi ieşiri aflate la distanţe considerabile de automatul programabil
  • 27. COMANDA NUMERICĂ A MAŞINILOR UNELTE MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Comanda numerică (Numerical Control) este un procedeu de comandă automată ce permite poziţionarea sau ghidarea unui organ mobil în orice moment al mişcării, funcţie de coordonatele lui. Comanda numerică permite realizarea unei mişcări precise după o traiectorie impusă, cu obţinerea unui profil special ce nu poate rezulta prin alt procedeu de prelucrare. Prescurtarea NC vine din limba engleză prin abrevierea cuvintelor numerically controller, ceea ce înseamnă o numărare continuă respectiv de a comanda prin cifre.
  • 28. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Înregistrarea informaţiei de prelucrare pe port program se face: analogic, sub forma geometriei şi dimensiunilor port-programului (camă, şablon, model, opritori reglabili); numeric (digital), sub forma unei înşiruiri de numere pe un purtător adecvat (bandă perforată, bandă magnetică sau cartele magnetice). Derularea in scris a proceselor de comandă şi de lucru in maşinile unelte şi in liniile de fabricaţie presupune ca datele necesare desfăşurării procesului, exprimate in cifre pe un formular de programare (coduri), să fie stocate pe un purtător de informaţie care se introduce in aparatura de comandă a maşinii unelte.
  • 29. Aceste date sunt citite continuu de către maşină, dacă este cazul se restochează până la prelucrare şi se transformă apoi în impulsuri electrice pentru comenzile de mişcare şi (sau) comutare ale componentelor de poziţionare. Supravegherea simultană a acestor comenzi se efectuează prin măsurare nominală în timp real a traiectoriei rezultante MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Astfel comanda după program apare ca o comandă de copiere in care, locul şablonului (analog din punct de vedere geometric cu suprafaţa care se prelucrează) este preluat de banda perforată conţinând informaţii despre geometria piesei, date tehnologice şi mişcări auxiliare, toate sub forma codurilor numerice. In continuare vom dezvolta structura de bază a automatizării cu profil larg.
  • 30. Traductor de poziţie Desen piesă (Traiectorii) Maşină unealtă; Robot industrial; Celulă flexibilă Calculator pentru interpolare Amplificator de putere Acţionare Comparator de poziţie Procesare Post-procesare Program sursă Elaborare program Prelucrare date Soluţie integrată On-line Off-line Poziţie programată efectivă Comanda maşinii Poziţie MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Structura unui sistem de comandă numerică CN
  • 31. ECHIPAMENTE DE CONTROL NUMERIC MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Schema de bază a comenzii numerice pentru acţionarea unei axe Impulsurile electrice de comandă a mişcărilor au o anumită frecvenţă în timp, ceea ce duce la obţinerea unor viteze axiale şi de rotaţie uniforme. Fiecare rotaţie cu un anumit unghi a axului motorului electric pas cu pas, determină o rotaţie cu un anumit unghi sau o deplasare axială pentru subansamblul mobil al maşinii unelte, rezultând astfel acţionarea. 1 sistem de antrenare a saniei; 2 sania maşinii unelte; 3 dispozitiv de măsurare a traiectoriei; 4 comparator de valori Nominal/Real; a impuls pentru motorul de antrenare; w valoarea nominală introdusă; x valoarea reală determinată; y valoarea de reglare, ajustată.
  • 33. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Comenzile numerice sunt circuite deschise de acţionare, astfel citirea benzilor perforate sau transmiterea de impulsuri motoarelor pas cu pas conduc la deplasări rapide ale saniei maşinii unelte, pas cu pas, in poziţia dorită. Deviaţiile de la poziţia nominală ce apar sunt dependente de precizia de lucru a motorului. Regulatoarele sunt circuite închise de acţionare astfel ca în timpul execuţiei comenzii de deplasare a saniei maşinii unelte după traiectoria programată, un sistem suplimentar de măsurare semnalizează poziţia reală a acesteia, timp în care se face şi compararea cu poziţia nominală. Funcţie de valoarea rezultată în comparator se realizează o corecţie a poziţiei cu ajutorul unui motor de antrenare, pe baza unui semnal de compensare.
  • 34. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Mişcările executate de scule (sănii) şi piese (suporţi) în timpul prelucrărilor sunt mişcări principale, mişcări de avans sau mişcări de poziţionare (reglare). In funcţie de natura prelucrării realizate cât şi de maşina unealtă folosită aceste mişcări sunt executate de scule, de piese sau de ambele. IDENTIFICAREA TIPURILOR DE MISCARI FOLOSITE DE M.U.C.N MIŞCĂRILE PRINCIPALE sunt specifice prelucrărilor de deformare, tăiere, asamblare etc. MIŞCĂRILE DE AVANS permit împreună cu cele principale derularea continuă a prelucrării şi pot fi mişcări de avans propriu-zise, de avans rapid sau de deplasare lentă, pentru apropierea sau părăsirea locului de prelucrare. MIŞCĂRILE DE POZIŢIONARE permit modificarea dimensională a piesei sau servesc procesului de măsurare
  • 35. Tipuri de miscari folosite in CN MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
  • 36. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Desfăşurarea proceselor de prelucrare pe maşini unelte cu comandă numerică impune deplasări ale săniilor pe cele trei direcţii ale sistemului de coordonate. Traiectoriile de deplasare ale elementelor executoare se realizează prin comandă punct cu punct, comandă in linie sau prin comandă de conturare. Comanda de prelucrare punct cu punct Acest tip de comandă este cel mai simplu, el nu necesită aflarea şi programarea de relaţii matematice pentru traiectoriile de deplasare. Este utilizat la maşini unelte cu comandă numerică pentru executarea operaţiilor de găurire, de frezare, de sudură in puncte etc.
  • 37. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Comanda în linie Deci deplasarea sculei cu o anumită viteză de avans se face de-a lungul distanţei dintre două puncte. De obicei mişcările au loc in ghidajele săniilor dispozitivelor comandate prin coordonate. Fiind stabilit raportul intre viteze, mişcarea se poate desfăşura simultan in ambele direcţii ale coordonatelor. Comenzile în linie se întâlnesc la maşinile pentru strunjit şi la cele pentru operaţii de frezare. La comanda in linie (segmentul prelucrat este 1-2-3-4-5), prelucrarea se realizează între capetele unui segment
  • 38. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Comanda prin conturare La comanda prin conturare, săniile maşinilor unelte se pot deplasa in toate direcţiile sistemului de coordonate. Piesa este prelucrată in timpul avansului generându-se segmente plane, spaţiale sau chiar arii spaţiale. Informaţiile privind traiectoria sunt introduse continuu in aparatura de comandă a maşinii unelte. Pentru avansuri cu viteză constantă de lucru pe curbe, sunt necesare şi date privind viteza de deplasare a săniilor. Astfel se nasc relaţii matematice funcţionale între mişcările corespunzătoare axelor sistemului de referinţă Dacă primele două tipuri de comenzi nu implică existenţa unor relaţii funcţionale cea prin conturare implică existenţa unor relaţii de tip funcţie.
  • 39. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA SISTEME DE MĂSURARE A TRAIECTORIILOR Sistemele de măsurare a traiectoriilor sunt foarte complexe, de mare precizie, ele făcând parte din componentele cele mai sensibile ale maşinilor echipate cu comandă numerică Măsurarea tip analogic a traiectoriei, este o măsurare continuă a mişcării saniei, cu modificarea continuă şi uniformă a valorilor. Modificarea valorilor este asemănătoare variaţiei mărimii fizice cu care este comparată deplasarea saniei. Măsurarea tip digital a traiectoriei, la care valoarea măsurată se modifică continuu cu un număr finit de unităţi, de exemplu cu paşi digitali sau impulsuri de tensiune.
  • 40. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Reprezentare digitală (1 absolut; 2 incremental) Măsurarea absolută se realizează dintr-un punct de referinţă constant care este poziţia de 0 in cuplarea săniilor maşinilor unelte şi corespunde punctului de referinţă al maşinii unelte şi al sistemului de coordonate al piesei. Măsurarea incrementală se efectuează plecând de la un punct de măsurare anterior şi este deci o măsurare relativă. Suma incrementelor de traiectorie pe care le parcurge sania port sculă este reprezentată pe desene printr-un lanţ de cote.
  • 41. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Tipul procedeului de măsurare utilizat pentru o anumită prelucrare se stabileşte încă de la alegerea maşinii unelte cu comandă numerică. Schema de măsurare a traiectoriei în sistem analogic/absolut 1 cursor; 2 cablu de rezistenţă (a tensiune maximă de lucru, b tensiune intermediară); 3 instrument de măsură (comparator); 4 rezistenţă (prin divizare în segmente mici şi egale se poate utiliza sistemul de măsură analog/incremental)
  • 42. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Măsurarea traiectoriei în sistem digital/absolut 1- sania maşinii; 2 - foto-celule; 3 - scala de măsurare digital /binar; 4 - comparator real/nominal Măsurare digital/incrementală 1- sania maşinii; 2 - fotocelule; 3 - etalon gradat; 4 - numărător electronic
  • 43. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Banda Perforata In sistemul binar se utilizează doar cifrele 0 si 1 având semnificaţia: la cifra 1 semnalul poate trece prin perforaţia benzii, închizându-se circuitul electric la citire (palpare); la cifra 0 nu există o perforaţie a benzii şi circuitul se întrerupe.
  • 44. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA % O0111 (conturare) N10 G20 G40 G80 G90 G94 G96 N20 M06 T01 N30 G43 H01 N40 M03 S200 N50 G00 X0.0 Y0.0 N60 G00 Z.2 N70 G01 Z-.25 F10. N80 G01 X0.0 Y-.35 N90 G01 X.40 Y-.35 N100 G02 X.55 Y-.20 I.15 J.0 N110 G01 X.75 Y-.20 N120 G02 X.65 Y-.10 I.0 J.10 N130 G01 X.65 Y0.0 N140 G01 X0.0 Y0.0 N150 G01 Z.2 N160 G00 Z5. N170 G00 X2. Y2. N180 M05 N190 M30 %G00 X0.0 Y0.0 Exemplu de program CNC Simularea traseului sculei
  • 45. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Pozitia Coordonatele carteziene P1 X100 Y50 P2 X-50 Y100 P3 X-105 Y-115 P4 X70 Y-75 Coordonate carteziene Pozitia Coordonatele carteziene P1 X10 Y45 Z-5 P2 X30 Y60 Z-20 P3 X45 Y20 Z-15 2D 3D
  • 46. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Coordonatele absolute Pozitia Coordonatele absolute P1 X25 Z-7.5 P2 X40 Z-15 P3 X40 Y-25 P4 X60 Z-35 Pozitia Pozitiile in dimensiuni absolute P1 X20 Y35 P2 X50 Y60 P3 X70 Y20
  • 47. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Coordonatele relative(incrementale) Pozitia Dimensiuni incrementale Calculate fata de: P2 X20 Y35 Punctual zero P3 X30 Y20 P1 P4 X20 Y-35 P2 Pozitia Dimensiuni incrementale Calculate fata de: P2 X15 Z-7.5 P1 P3 Z-10 P2 P4 X20 Z-10 P3
  • 48. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Coordonatele polare Pozitia Coordonatele polare P1 RP=100 AP=30 P2 RP=60 AP=75 RP: Polar radius AP: Polar angle
  • 49. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA • simbol de început de program - % • pregătire program (comentariu); • program principal; • sfârşit de program de prelucrare; • subprogram dependent de programul principal (turaţii limită şi constante ale sculei); • simbol sfârşit de program - % % O0111 (conturare) N10 G20 G40 G80 G90 G94 G96 N20 M06 T01 N30 G43 H01 N40 M03 S200 N50 G00 X0.0 Y0.0 N60 G00 Z.2 N70 G01 Z-.25 F10. N80 G01 X0.0 Y-.35 N90 G01 X.40 Y-.35 N100 G02 X.55 Y-.20 I.15 J.0 N110 G01 X.75 Y-.20 N120 G02 X.65 Y-.10 I.0 J.10 N130 G01 X.65 Y0.0 N140 G01 X0.0 Y0.0 N150 G01 Z.2 N160 G00 Z5. N170 G00 X2. Y2. N180 M05 N190 M30 N 200 G00 X0.0 Y0.0 % Elementele obligatorii conţinute de program sunt:
  • 50. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Funcţi a Adrese pentru funcţiunile maşinii % - început de program; N - număr fază; L - număr subprogram; G00 - mers rapid; G01 - interpolare liniară; G02 - interpolare circulară în sens orar; G03 - interpolare circulară în sens antiorar; G04 - temporizare în număr de rotaţii ale arborelui principal (AP); G26 - programare rază după axa X; G27 - programare diametru după X; G28 - autoprogramare pentru strunjire plană (frontală); G29 - autoprogramare pentru strunjire longitudinală; G32 - deplasare la poziţia de schimbare a sculei; G33 - filetare cu pas constant; G36 - deplasare la punctul de început al programului; G38 - autoprogramare START; G39 - autoprogramare STOP; G40 - sfârşit de echidistanţă; G41 - echidistanţă stânga în sensul de prelucrare; G42 - echidistanţă dreapta în sensul de prelucrare; G44 - completare prin unghi; G45 - completare prin cerc; G54 - deplasare punct nul; G60 - oprire exactă (poziţionare precisă); G63 - tarodare cu mandrină de compensare; G64 - regim de conturare fără compensare erori de poziţie; G90 - introducerea dimensiunilor absolute; N - numărul secvenţei (identificatorul N), în ordine crescătoare; G - funcţii pregătitoare (identificatorul G), cu rol de pregătire a maşinii unelte pentru o operaţie dată ce implică deplasarea sculei aşchietoare; G00, G01, G02 si G03
  • 51. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA X - informaţie de traiectorie după axa X [mm]; Z - informaţie de traiectorie după axa Z [mm]; C : 0...360 - unghiul de rotaţie al arborelui principal în multiplii de1; I - parametru de interpolare pentru axa X în [mm] pasul filetului paralel cu axa X în [mm/rot]; - temporizarea în secunde, respectiv rotaţii ale arborelui principal; K - parametrul de interpolare pentru axa Z în [mm] (G90/G91) - pasul filetului paralel cu axa Z în [mm/rot]; F - avansul în [mm/rot]; S - turaţia arborelui principal [rot/min]; T - număr sculă; R - valoarea adâncimii de aşchiere, [mm]; P - parametru (în număr de 49); M00 - oprire programată necondiţionată; M02 - sfârşit de program cu revenire la prima fază; M3 - sens de rotaţie a arborelui principal spre dreapta; M4 - sens de rotaţie a arborelui principal spre stânga; M5 - oprire arbore principal; M8 - pornire răcire; M9 - oprire agent de răcire; M10 - oprirea arborelui principal ; M11 - pornire transportor şpan; M12 - oprire transportor şpan; M22 - revenire din subprogram. M60 - schimbare sculă; X, Y si Z - date dimensionale (identificatorii X,Y,Z,A sau B), de localizare şi orientare a sculei aşchietoare; F - funcţia de avans (identificatorul F), folosită pentru specificarea mărimii vitezei de avans pentru scula aşchietoare; S - funcţia turaţie (identificatorul S), folosită pentru specificarea turaţiei arborelui principal al maşinii unelte; T - scula aşchietoare (identificatorul T), folosită pentru specificarea sculei şi a traseului acesteia în operaţia curentă; M - funcţii multiple (identificatorul M), folosite pentru a desemna modul particular de operare ON/OFF;
  • 52. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA În programarea maşinilor unelte cu comandă numerică se deosebesc 4 etape : • Se strâng informaţii de desen şi tehnologie in planul de operaţii (prinderea piesei şi posibilităţile de măsurare); • Informaţiile centralizate în planul de operaţii se trec ca propoziţii (transcrierea programată a unei etape din procesul de prelucrare) in formularul de programare. Tot aici se calculează şi se transformă informaţiile de poziţie, coordonate ale maşinii unelte, în informaţii codificate; • Scrierea programului sursa; • Efectuarea probei programului pe un simulator sau pe maşina unealtă, înaintea începerii procesului de producţie. Proba are drept scop depistarea eventualelor greşeli din program, respectiv optimizarea programului conceput.
  • 53. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
  • 54. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA % - Simbol de inceput de program; O0001 - (date despre program in format text)
  • 55. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA G21 G17 … - functii pregatitoare
  • 56. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA M06 T01 … - functii de schimbare scula
  • 57. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA M03 S800 … - functii de punere in miscare de rotatie a sculei, [rot/min]
  • 58. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA G00 - deplasare rapida(scula nu se afla in contact cu semifabricatul; Z1 - pozitionare rapida la Z = 1mm; M08 – pornire lichid de racire.
  • 59. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N30 G01 Z-0.3 F15
  • 60. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N35 G01 X60 Y0
  • 61. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N40 G01 X60 Y40
  • 62. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N50 G02 X50 Y50 I0 J-10
  • 63. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N55 G03 X70 Y50 I10 J0
  • 64. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N60 G02 X80 Y60 I10 J0
  • 65. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N65 G01 X120 Y60
  • 66. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA N70 G01 X120 Y0
  • 67. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA AXE si MISCARI În domeniul comenzii numerice s-a adoptat noţiunea de axă, pentru a defini fiecare direcţie fixă de deplasare rectilinie sau circulară, deplasare care poate fi executată de organele mobile comandate ale maşinii-unelte. Axelor maşinii-unelte li se atribuie o anumită simbolizare şi sensuri de deplasare, puse de acord la nivel internaţional prin recomandarea ISO R-841, iar la nivel naţional prin STAS 8902-83. Rolul normativelor este de a crea, din acest punct de vedere, un limbaj comun între diferitele centre de programare, şi respectiv fabricanţii şi utilizatorii de maşini unelte comandate numeric.
  • 68. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA MIŞCAREA RECTILINIE Axa Z este identică sau paralelă cu axa arborelui principal al maşinii. este identică cu axa sculei la maşinile de găurit (MG), maşinile de frezat (MF), maşinile de alezat şi frezat (MAF), unde arborele principal antrenează scula, în timp ce la maşinile prelucrătoare de corpuri de revoluţie cum ar fi strungurile normale (SN) sau maşinile de rectificat (MR) axa Z este identică cu axa semifabricatului. Axa X este în majoritatea cazurilor orizontală şi paralelă cu suprafaţa de aşezare a piesei, reprezentând axa principală de deplasare în planul în care se realizează poziţionarea piesei faţa de sculă. Axa Y întregeşte triedrul şi este deci perpendiculară pe planul XOZ, sensul pozitiv (+) corespunde triedrului de sens direct sau este dat de regula mâinii drepte.
  • 69. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA MIŞCAREA DE ROTAŢIE În acest scop se porneşte de la triedrul de sens direct care determină axele de deplasare rectilinie şi se asociază literele A, B, C pentru mişcările de rotaţie în jurul acestor axe, sau a unora paralele cu ele. Astfel axa A reprezintă mişcarea în jurul unei axe paralele cu axa X, iar axele B şi C reprezintă mişcări în jurul unor axe paralele cu axele Y respectiv Z. Sensul pozitiv (+) al axelor de rotaţie se determină din sensul pozitiv al axelor respective de deplasare rectilinie, aplicând regula şurubului dreapta sau regula tirbuşonului.
  • 70. +A +C +B Rotaţii A, B şi C în jurul axelor X,Y şi Z x z y
  • 71. X U B J V W K C Y Z I A AXE PRINCIPALE AXE SECUNDARE CENTRU ARCULUI ROTATIILE AXELOR AXA X AXA Y AXA Z RELATIILE DINTRE AXELE PRIMARE SI SECUNDARE ALE MASINILOR CNC
  • 72. G02 X1.0 Y1.0 R0.5 F10. G02 X1.75 Y1.25 I1.25 J0.75 F10.
  • 73. CARACTER CUVÂNT BLOC DESCRIE ADRESA N 10 G 0 1 X - 8 . 7 6 F 2 7 8 . 0 X E 10 . 5 VALOARE POZITIVĂ/NEGATIVĂ VALOAREA ÎNTREAGA A NUMARULUI DESPARTE VALOAREA ÎNTREAGĂ DE CEA ZECIMALĂ VALOAREA ZECIMALĂ A NUMARULUI
  • 74. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Intreprinderea Tabel program piesă Data Piesa Maşina unealtă Numărul benzii perforate Programator N G X Y Z I J F R S T W M Obs. TABELUL PROGRAM PIESĂ conţine numărul şi denumirea piesei, numărul benzii perforate, simbolul maşinii unelte, data elaborării, adresele ISO prin care se codifică informaţiile cu caracter geometric şi tehnologic necesare prelucrării piesei pe maşina cu comandă numerică.
  • 75. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Scopul final al programarii manuale il reprezinta intocmirea tabelului program piesa. Tabelul program piesa se intocmeste de catre tehnologul programator pe un format normalizat. G01 X -50.2 S2500 Cuvintele utilizate intr-un program sunt formate dintr-o litera urmata de un grup de cifre(digiti)
  • 76. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA
  • 77. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Axele coordonatelor şi direcţiile de mişcare sunt standardizate prin norma ISO TC97 SC8 asta ducand la o clasificare a masinilor NC dupa cum urmeaza: • după 2 axe, de obicei două direcţii ortogonale, caracteristic prelucrărilor pe maşini pentru strunjit, prese de ştanţat, maşini pentru tăiere cu arc de plasmă sau flacără oxiacetilenică, maşini de croit, maşini pentru lipirea componentelor electronice etc.; • după 3 axe, de obicei de-a lungul celor trei direcţii principale (x,y,z) ale sistemului de coordonate carteziene, caracteristic prelucrărilor de pe maşinile de frezare, alezare, găurire şi la maşinile de măsurare a coordonatelor; • după 4 axe, ce implică trei axe liniare şi una de rotaţie, cazul strungurilor speciale prevăzute cu corpuri suplimentare de găurire; • după 5 axe, ce implică trei axe liniare (x,y,z) cu rotaţie pe două dintre acestea - cazul maşinilor de frezat speciale.
  • 78. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Sistemul de coordonate pentru maşinile unelte conform ISO/TC97 SC8 (1 strunjire şi rectificare exterioară a suprafeţei de rotaţie; 2 găurire şi frezare; 3 rabotare; 4 rectificare plană ; 5 în axa de rotaţie a piesei; 6 lângă piesă; 7 regula mâinii drepte)
  • 79. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Astfel realizarea unui program pentru un reper dat impune introducerea unui compiler (traducător de program) care are două componente: • procesarea - programul de prelucrare; • postprocesarea - programul de adaptare . In secvenţa de procesare instrucţiunile scrise în limbaj simbolic sunt transformate în coduri specifice, se efectuează calcule geometrice necesare obţinerii punctelor aparţinând traiectoriei sculei sau cea a organului mobil şi sunt semnalate eventualele erori ale dimensiunilor. In secvenţa de post-procesare datele generale rezultate din prelucrarea internă sunt adaptate la specificul şi caracteristicile unei anumite maşini unelte sau robot industrial. Acest program cuprinde indicaţii de codificare şi poartă numele de programe sursă.
  • 80. MASINI DE LUCRU CU COMANDA NUMERICA Programul sursă reprezintă o înşiruire de fraze conţinând coduri cu informaţiile necesare desfăşurării procesului de prelucrare a unui reper. Pregătirea programului sursă pentru un reper dat presupune translatarea reprezentării geometrice a acestuia (de regulă desene de execuţie) în corelaţie cu succesiunea operaţiilor tehnologice, într-un program cuprinzând instrucţiuni de lucru pentru sistemul central de comandă.