Sfânta Lidia din Filipi, cea întocmai cu apostolii (s.v. 7 mai / s.n. 20 mai)

Sfânta Lidia din Filipi, cea întocmai cu apostolii
(20 mai)
Sfânta Lidia a fost ucenica Sfântului apostol Pavel. Autorul sfânt al Faptelor Apo-
stolilor ne spune că Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele grăite de
Pavel. Sfânta Lidia rămâne model de ascultare şi împlinire a cuvântului Domnului
pentru toţi creştinii. Biserica Ortodoxă o pomenește pe Sfânta Lidia cea întocmai
cu apostolii pe 20 mai, însă Biserica Romano-catolică o cinstește sub numele de
Lidia din Filipi, la data de 3 august. În calendarele luterane, e pomenită pe 27 ia-
nuarie și la 25 octombrie.

Index
Acatistul Sfintei Lidia, cea întocmai cu apostolii (20 mai) .................................3
Viața Sfintei Lidia din Filipi.............................................................................15
Sinaxar - Sfânta Lidia din Filipi - 20 mai ..........................................................17
Vieţile sfinţilor - Sfânta Lidia din Filipi............................................................20
Arhid. Ştefan Sfarghie - Sinaxar - Sfântul mucenic Talaleu, Sfânta Lidia din Filipi
......................................................................................................................23
3 august: Sfânta Lidia, ucenica Sfântului Paul.................................................25
Sfânta Lidia din Tiatira, sec. I..........................................................................27
Cum și-a creștinat Sfânta Lidia întreaga familie - „Toate le pot întru Hristos, Cel
care mă întăreşte” .........................................................................................30
Dumitru Cobzaru de la Catedrala Mitropolitană Cluj-Napoca - Sfânta Lidia din
Filipi...............................................................................................................33
Pr. Eugeniu Rogoti - Prima creştină din Europa ..............................................36
Mirela Barbă - Sfânta Lidia a fost prima femeie creștină din Europa...............39
Lidia Popiţa Stoicescu - Mucenița Lidia de la Filipi..........................................41
Mihaela Bucin - Femei din Biblie / Lidia - femeia cu care a început
încreștinarea Europei (I).................................................................................45
încreștinarea Europei (II).............................................................................48
Locul unde a fost botezat primul european: Mânăstirea Sfânta Lidia .............52
Pelerinaj în nordul Greciei..............................................................................55
Târnosirea singurei biserici din Eparhie cu hramul „Sfânta Lidia”...................58
Teodor Danalache - Biserica Sfânta Lidia........................................................61
Biserica Sfintei Lidia din Grecia ......................................................................64
Philippi, Kavala (Neapolis), and Thessaloniki..................................................66
(Foto) Pelerin pe urmele Sfântului apostol Pavel - Baptisteriul Sfintei Lidia din
Filipi, Grecia...................................................................................................69
Icoane..........................................................................................................100

Acatistul Sfintei Lidia, cea întocmai cu apostolii (20 mai)
traducere din limba rusă
Rugăciunile începătoare
În numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindenea eşti, şi
toate le implineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te
sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată intinăciunea, şi mântuieşte,
Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi;
Doamne, curăţeşte păcatele noastre;
Stăpâne, iartă fărădelegile noastre;
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluieşte !
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta,
facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă
dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm
greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta
este Împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un
răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii Tăi,
miluieşte-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi
foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne
izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem
poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Uşa milostivirii deschide-o nouă,binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să
nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu
eşti mântuirea neamului creştinesc.
Crezul
Cred Într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atoţiitorul, Făcătorul cerului şi al pămân-
tului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.
Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, care din
Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu
adevărat din Dumnezeu adevărat, Născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin
care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire.S-a pogorât din ceruri Şi
S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara Şi S-a făcut om.
Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, Şi a pătimit şi S-a îngropat.
Şi a înviat a treia zi după Scripturi .
Şi S-a suit la ceruri şi Şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să
judece viii şi morţii, A cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, care din Tatăl purcede,
Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, care a grăit prin
prooroci.
Întru-una Sfântă Sobornicească şi apostolească Biserică,
Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor,
Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin !
***
Tropar, glas 4: L-ai imitat pe Sfântul apostol Pavel și pe alți apostoli, propo-
văduind despre Hristos care a înviat întregul pământ grecesc, şi ai arătat tuturor
credincioșilor calea mântuirii, Sfântă Lidia cea întocmai cu apostolii, roagă-te lui
Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Alt Tropar, glas 1: Cu cuget curat pe Dumnezeu cinstind, prin Pavel primit-ai lu-
mina harului și cea dintâi în Filipi lui Hristos ai crezut, de Dumnezeu înțelepțită, cu
toată casa ta. Pentru aceasta, în cântări te cinstim, Lidia din Filipi. Slavă Celui ce
ne-a izbăvit prin tine, Slavă Celui ce lucrează prin tine, Slavă Celui ce prin tine ne-
a dăruit cele înalte.
Condac, glas 8: Veniți astăzi, cu credință, la Sfânta Lidia propovăduitoarea Cu-
vântului lui Dumnezeu, aleasă de Hristos, şi îi vom cânta laude mijlocitoarei noa-
stre care înalță rugăciuni pentru noi la Hristos.

&&&
Condacul 1
Sfântă aleasă a lui Hristos, cea întocmai cu apostolii, Sfântă Lidia, ai strălucit cu
credință în țara ta ca o stea strălucitoare, iar noi în această zi îţi cântăm laude. Dar
tu, care ai puterea îndrăznirii către Domnul, scoate-ne prin rugăciunile tale din toa-
te necazurile și durerile noastre, iar noi te chemăm cu bucurie: Bucură-te, Sfântă
Lidia, înălţând rugăciuni calde la Dumnezeu pentru sufletele noastre!
Icos 1
Creatorul îngerilor și Domnul oștirilor, ştiind voia ta cea bună te-a ales din orașul
Filipi, Sfântă Lidia, să fii o predicatoare a Evangheliei lui Hristos. Şi noi, văzând o
asemenea bunăvoire a lui Dumnezeu pentru tine, în tandrețea inimilor noastre te
chemăm:
Bucură-te, aleasă pentru mărturisirea lui Hristos;
Bucură-te, icoană trimisă de Sus a chipului smereniei soțiilor creștine;
Bucură-te, cea ce ai iubit adevărata înțelepciune;
Bucură-te, că pe Îngeri i-ai bucurat cu o viață evlavioasă;
Bucură-te, că ai înțeles adevărurile Împărăției lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai cuprins propovăduirea Evangheliei în inima ta;
Bucură-te, că Biserica Ortodoxă străluceşte prin tine;
Bucură-te, că numele tău este slăvit de creștinii din toată lumea;
Bucură-te, Sfântă Lidia, înălţând rugăciuni calde la Dumnezeu pentru sufletele
noastre!
Condacul 2
Văzând Domnul viața ta cuvioasă, binecuvântată Lidia, te-a pregătit să fii vas pre-
țios pentru primirea Duhului Sfânt, așa că noi ÎI strigăm: Aliluia!
Icos 2
Fiind luminată de Dumnezeu, înțeleaptă Lidia, ai înțeles deșertăciunea acestei lumi
vremelnice și cu inima ta curată ai crezut în Hristos, ascultând cuvintele Sfântului
apostol Pavel despre Mântuitorul Înviat. Pe noi ne întăreșţi în virtuțile credinței, cei
care te numim astfel:
Bucură-te, cea ce ai căutat cu sârguință adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu;
Bucură-te, căci ai înțeles adevărata credință;
Bucură-te, uceniță credincioasă a apostolului Pavel;
Bucură-te, încântată de duhul Evangheliei;
Bucură-te, că ai învățat înțelepciunea din cuvintele lui Pavel;
Bucură-te, căci ai făcut fapte creștine;
Bucură-te, că ai trăit pe pământ ca să faci plăcere lui Dumnezeu;

Bucură-te, cea ce ai dobândit viața veșnică în Hristos;
noastre!
Condacul 3
Prin puterea harului lui Hristos ai primit taina Botezului, şi după ce te-ai îmbrăcat
în El, ai luptat cu fapte bune, glorioasă Lidia încrezându-te în Unicul Dumnezeu
adevărat, întărindu-te și toate zilele cântându-I: Aliluia!
Icos 3
Ai avut o inimă plină de dragoste infinită, căci seminţele sfintei credințe au rodit
într-un pământ bun, dând roadă bogată. Iar noi, fiind mișcați cum Domnul ți-a des-
chis inima miraculos pentru a accepta credința în El, strigăm către tine:
Bucură-te, că ai devenit locașul Duhului Sfânt;
Bucură-te, cea ce te-ai umplut de harul Lui;
Bucură-te, cea ce ai luminat poporul Tiatirian cu lumina credinței lui Hristos;
Bucură-te, că ai adus multe suflete la Hristos prin propovăduirea ta;
Bucură-te, bucurându-te acum cu locuitorii cerului;
Bucură-te, că acum sălăşluieşti în Rai cu sfintele soţii;
Bucură-te, căci nu-i părăsești pe cei ce se roagă la mila ta;
Bucură-te, că mijlocești în durerile noastre cu rugăciunile tale;
noastre!
Condacul 4
Ai renunțat la tot pentru Domnul, neprihănită Lidia, și după ce ai trecut pe calea
grea a vieții fără teamă, acum locuieșţi în lăcaşurile Raiului, cântând Domnului
împreună cu Îngerii: Aliluia!
Icos 4
Domnul a spus: „Astăzi s-a făcut mântuire pentru această casă”. I-ai adus în casa ta
pe Sfinții apostoli Pavel, Sila, Timotei și Luca, lăudabilă Lidia şi pacea lui Hristos
a coborât la toți cei care trăiau în ea. Noi te slăvim aşa:
Bucură-te, că ai arătat dragoste pentru apostolii lui Hristos;
Bucură-te, că ți-ai revenit din osteneli sub acoperișul locuinței tale;
Bucură-te, că i-ai hrănit din ceea ce aveai;
Bucură-te, că ai ascultat cu sârguință cuvintele apostolilor despre Dumnezeu Cu-
vântul;
Bucură-te, că l-ai imitat pe Sfântul apostol Pavel şi ai dorit să lucrezi pentru Hri-
stos;

Bucură-te, că ai urmat pe urmele lor calea mântuirii;
Bucură-te, arătându-ne calea cea dreaptă spre viața veșnică;
Bucură-te, dând pace și binecuvântare famililor evlavioase;
noastre!
Condacul 5
Ai apărut ca o stea evlavioasă, Sfântă Lidia, când luminată de lumina lui Hristos,
ți-ai continuat trăirea luminoasă pe pământ, arătând calea către Hristos tuturor ce-
lor care vor să fie mântuiți și învățându-i să-I strige: Aliluia!
Icos 5
Văzându-i pe oamenii care pier în întunericul idolatriei, Domnul Atotimilostiv a
pus pașîi tăi pe urmele Evangheliei adevărului, astfel încât propovăduirea către
neamuri a fost luminată de lumina lui Hristos și de moștenitorii Împărăției Ceru-
rilor. Din acest motiv, noi, primind cuvântul Evangheliei, ascultând cu atenție, îţi
strigăm aceste lucruri:
Bucură-te, minunată aleasă a lui Dumnezeu;
Bucură-te, sfântă întocmai cu apostolii;
Bucură-te, că ai dobândit pacea lui Hristos în sufletul tău;
Bucură-te, vestind oamenilor Împărăția Cerurilor;
Bucură-te, mijlocitoare călduroasă pentru noi înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, zeloasă îndrumătoare pentru mântuirea noastră;
Bucură-te, vas plin de har dumnezeiesc;
Bucură-te, mijlocind rugăciuni parfumate pentru noi;
noastre!
Condacul 6
Ai fost propovăduitoarea adevăratei credințe a lui Hristos, trăind o viață evla-
vioasă, Sfântă Lidia, vestind Evanghelia lui Hristos în FIlipi și în alte orașe și învă-
țându-i să Îi cânte împreună cu tine: Aliluia!
Icos 6
Ai fost ucenița Sfântului apostol Pavel şi ai strălucit ca o stea în țările greceșţi,
umblând ca un felinar duhovnicesc de la răsărit până la apus, proclamând ade-
vărurile cerești tuturor celor care vor să trăiască cu evlavie. Iar noi care dorim să
trăim în adevărata credință, strigăm către tine:
Bucură-te, căci ai crescut duhovniceşte prin harul lui Dumnezeu;
Bucură-te, cea ce îi călăuzești pe credincioși către Hristos pe calea mântuirii;

Bucură-te, căci ai dobândit pacea lui Hristos Dătătorul de Viață, ca un diamant pre-
țios;
Bucură-te, căci inima ta are o comoară neprețuită, pe Iisus Hristos;
Bucură-te, cea ce ai devenit sălașul Duhului Sfânt;
Bucură-te, cea ce ai împlinit poruncile lui Hristos;
Bucură-te, căci mireasma cuvintelor lui Hristos a fost pentru tine parfumată ca un
crin;
Bucură-te, cea ce risipești întunericul răutățîi păgâne;
noastre!
Condacul 7
Ca să îi faci plăcere Domnului, i-ai învățat cu sârguință pe cei nou veniți la Hristos
să abandoneze închinarea la idoli, să creadă în Unicul Dumnezeu adevărat și, după
ce și-au ridicat mintea și inimile către Cer, să-L strige în laudă: Aliluia!
Icos 7
Domnul, neprihănită Lidia, te-a arătat ca un nou profesor de Ortodoxie și învățător
al evlaviei și purității, ca o propovăduitoare aleasă a Evangheliei, iar acum poporul
Său te slăvește. Fii şi pentru noi învăţătoare şi ridică rugăciuni la Dumnezeu pentru
cei care îţi spun aceste cuvinte:
Bucură-te, că ai aprins în inima ta o iubire nestinsă pentru Dumnezeu;
Bucură-te, lucrătoare credincioasă a lui Hristos, care ai mers pe urmele Lui;
Bucură-te, căci ne ţii pe calea mântuirii;
Bucură-te, că ne faci vrednici de binecuvântări veșnice prin mijlocirea ta;
Bucură-te, arătând lumina adevărului Evangheliei;
Bucură-te, eliberându-ne de amăgirile păgâne;
Bucură-te, dragoste duhovnicească, care ne încânţi simțurile cu bucuria Raiului;
Bucură-te, atotputernică purtătoare de har, cu care ne ungi sufletul;
noastre!
Condacul 8
După ce ţi-ai terminat viaţa pământească cu evlavie, ai ajuns la odihnă cerească,
slăvită Lidia, dar nu îi laşi pe cei care ţi se roagă cu dragoste și credință, căci Dum-
nezeu primeşte rugăciunile tale pentru noi şi ne ajuţi în necazuri și nenorociri. De
aceea, mulțumim pentru harul ce îl primim de la Dumnezeu care te-a mărit, şi Îi
cântăm cu dragoste: Aliluia!
Icos 8

Ai îmbrățișat cu râvnă credinţa în Dumnezeu, şi slujirea ta în Biserica Domnului
din Filipi ți-a plăcut, aducând fecioare și soții evlavioase din întunericul păcatului
la lumina minunată a Evangheliei. Pentru aceasta, de dragul hainei Botezului pe
care ai îmbrăcat-o, îţi aducem laude cântând:
Bucură-te, glasul lui Hristos, chemându-ne în turma Lui;
Bucură-te, că ai luminat pe mulți oameni cu cunoașterea adevăratului Dumnezeu;
Bucură-te, eliberarea noastră din sclavia păcătoasă;
Bucură-te, întărirea noastră pe calea mântuitoare;
Bucură-te, minunată campioană a credinței lui Hristos;
Bucură-te, ajutor pentru cei care caută mântuirea;
Bucură-te, frumusețe și laudă pentru soțiile înțelepte;
Bucură-te, aducerea noastră la slava cerească;
noastre!
Condacul 9
Împodobită cu toate virtuțile și întocmai cu apostolii în a vesti Evanghelia lui
Hristos, ai trăit în comuniune cu El şi viața ta a fost minunată, Sfântă Lidia cea
înțeleaptă, ascultând cu evlavie şi atingând înălțimile îngerilor, căci ai adus mulţi
necredincioși la Hristos, căruia noi Îi strigăm: Aliluia!
Icos 9
Cei născuți pe pământ nu laudă îndeajuns faptele tale, slăvita Sfântă Lidia, căci ai
străbătut toată țara grecească predicând despre Hristos cel Înviat, făcând minuni
luminate. Iar noi ne rugăm către tine: strălucește raze de lumină asupra inimilor
noastre suferinde, strigându-ți astfel:
Bucură-te, că ai renunțat complet la lumea păcătoasă;
Bucură-te, căci L-ai iubit pe Hristos din toată inima;
Bucură-te, mireasmă cerească parfumată;
Bucură-te, înnoind sufletul nostru prin harul cel ni-l aduci în dar;
Bucură-te, vestind tuturor vestea cea bună a măreției lui Dumnezeu;
Bucură-te, chemându-i pe toți la cântarea slavei Domnului;
Bucură-te, slujitoare adevărată a lui Hristos;
Bucură-te, propovăduitoare harnică a pocăinței;
noastre!
Condacul 10

Trezește-i pe cei care caută mântuire, fii un ajutor puternic prin rugăciunile tale
înaintea lui Dumnezeu, Sfântă Lidia căci prin aceasta Creatorul și Mântuitorul no-
stru ne va ierta toate păcatele, iar noi strigăm către El: Aliluia!
Icos 10
Eşti un zid solid și un refugiu sigur pentru toți cei care cheamă numele tău și toți
cei care te iubesc și te cinstesc, Sfântă Lidia; te rugăm să fii pentru noi acoperire și
protecție împotriva tuturor dușmanilor văzuţi şi nevăzuţi, şi noi îți cinstim sfânta
amintire și strigăm cu emoție:
Bucură-te, alungătoarea întunericului păgân;
Bucură-te, săditoare neobosită a Cuvântului lui Hristos pe pământ;
Bucură-te, căci acum trăieşti veşnic în fața celor aleși de Dumnezeu să vieţuiască
în ceruri;
Bucură-te, că duci tămâia rugăciunii pentru noi la Dumnezeu;
Bucură-te, comoara minunilor lui Hristos;
Bucură-te, refugiu puternic creștinilor;
Bucură-te, cea ce ai plăcut lui Dumnezeu prin viața ta;
Bucură-te, rămânând credincioasă Lui până la capăt;
noastre!
Condacul 11
Te răsplătim cu un cântec de mulțumire, Sfânta Lidia, căci tu însăți te-ai convertit
de la pierderea veșnică la mântuire, le eşti ajutor altora și îi aduci pe toți cu tine în
Rai și îi înveți să cânte Preasfintei Treimi: Aliluia!
Icos 11
Cu razele strălucitoare ale minunilor strălucești și ne luminezi inimile cu lumina
adevărului Evangheliei, prea fericită Lidia, ca noi slăvindu-L pe Adevăratul Dum-
nezeu să devenim moștenitorii Împărăției Cerurilor şi să ne bucurăm împreună cu
tine şi cu toţi sfinţii. Din acest motiv, primeşte această laudă de la noi:
Bucură-te, biserică vie a lui Dumnezeu;
Bucură-te, slujitoare credincioasă a Preasfintei Treimi;
Bucură-te, iubită fiică a lui Dumnezeu;
Bucură-te, căci Sfinții apostoli te-au învățat credința în Adevăratul Dumnezeu;
Bucură-te, că viața ta în Dumnezeu este proslăvită;
Bucură-te, căci ai avut încredere deplină în Domnul;
Bucură-te, încununată cu o cunună de slavă de la Dumnezeu;
Bucură-te, plin de harul lui Dumnezeu;

noastre!
Condacul 12
Cere harul Preasfântului Duh pentru noi care alergăm la tine cu dragoste, Sfânta
Lidia, ca fiind luminați și întăriți de sus, să mergem fără îndoială pe calea mân-
tuirii care duce la Împărăția Cerurilor, unde toţi sfinții cântă lui Dumnezeu: Ali-
luia!
Icos 12
Cântând lucrările și faptele tale multe și glorioase, în Evanghelia lui Hristos înăl-
țându-te, te binecuvântăm, Sfântă Lidia îți cinstim cinstita amintire, îți slăvim răb-
darea și virtuțile şi îți lăudăm sfârșitul binecuvântat. Pentru aceasta, primeşte cu
plăcere de la noi acest cântec dulce:
Bucură-te, că ai purtat binecuvântarea jugului lui Hristos cu bucurie;
Bucură-te, căci te-ai întristat cu dragoste nestinsă pentru Hristos;
Bucură-te, împodobită cu o coroană nestricăcioasă de la El;
Bucură-te, că ai dobândit comoara cerească prin smerenie și răbdare;
Bucură-te, propovăduitoare neînfricată a credinței creștine;
Bucură-te, vindecătoare a bolilor psihice și fizice;
Bucură-te, refugiu puternic creștinilor;
Bucură-te, căci dai trăiri duhovniceşti oamenilor evlavioși;
noastre!
Condacul 13 (de 3 ori)
O, Sfântă și neprihănită Lidia, primeşte această mică rugăciune şi ne vindecă de
bolile psihice și fizice, apără-ne de toți dușmanii văzuţi şi nevăzuţi și roagă-L pe
Domnul să ne scape de chinurile veșnice, să cântăm cu tine în Împărăția Sa: Ali-
luia!
Se zice iarăşi:
Icos 1
Creatorul îngerilor și Domnul oștirilor, ştiind voia ta cea bună te-a ales din orașul
Filipi, Sfântă Lidia, să fii o predicatoare a Evangheliei lui Hristos. Şi noi, văzând o
asemenea bunăvoire a lui Dumnezeu pentru tine, în tandrețea inimilor noastre te
chemăm:
Bucură-te, aleasă pentru mărturisirea lui Hristos;
Bucură-te, icoană trimisă de Sus a chipului smereniei soțiilor creștine;

Bucură-te, cea ce ai iubit adevărata înțelepciune;
Bucură-te, că pe Îngeri i-ai bucurat cu o viață evlavioasă;
Bucură-te, că ai înțeles adevărurile Împărăției lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai cuprins propovăduirea Evangheliei în inima ta;
Bucură-te, că Biserica Ortodoxă străluceşte prin tine;
Bucură-te, că numele tău este slăvit de creștinii din toată lumea;
noastre!
Condacul 1
Sfântă aleasă a lui Hristos, cea întocmai cu apostolii, Sfântă Lidia ai strălucit cu
credință în țara ta ca o stea strălucitoare, iar noi în această zi îţi cântăm laude. Dar
tu, care ai puterea îndrăznirii către Domnul, scoate-ne prin rugăciunile tale din toa-
te necazurile și durerile noastre, iar noi te chemăm cu bucurie: Bucură-te, Sfântă
Lidia, înălţând rugăciuni calde la Dumnezeu pentru sufletele noastre!
Rugăciune
O, Sfântă Lidia cea întocmai cu apostolii care ridici rugăciuni calde pentru noi
înaintea lui Dumnezeu. Alergăm la tine cu credință și dragoste și te rugăm: fii aju-
tătoare în toate lucrurile spre binele nostru, să ne luminăm mintea și inima cu lu-
mina Evangheliei lui Hristos, astfel încât să înflorim în credință, evlavie și în
iubirea pentru Domnul.
Cere pentru noi de la Dumnezeul prea fericit tot ce este bun și util în viața
vremelnică și veșnică, ca să trăim înțelepțiți de Dumnezeu aici şi să primim moș-
tenirea binecuvântărilor veșnice în Împărăția Cerească a lui Hristos, Dumnezeul
nostru, căruia împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt I se cuvine toată slava, cinstea
și închinăciunea întotdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Apoi: Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea
fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită
decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stri-
căciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de
Dumnezeu, te mărim.
Pentru rugăciunile Sfinţilor părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.
Sursa:

https://acoperamantulmaiciidomnului.wordpress.com/2021/05/26/acatistul-sfintei-lidia-cea-
intocmai-cu-apostolii-20-mai/

Viața Sfintei Lidia din Filipi
„Treci în Macedonia şi ne ajută.” (Faptele Apostolilor 16, 9) - este rugămintea unui
bărbat macedonean ce i s-a arătat într-o vedenie Sfântului apostol Pavel pe când se
afla în Troa (în timpul celei de-a doua călătorii misionare). Considerând această
vedere glasul lui Dumnezeu, Sfântul Pavel a decis fără întârziere să treacă în
cealaltă parte a Europei, în estul Macedoniei, în Filipi, luându-i cu sine și pe cei
care îl însoțeau: Timotei, Sila și Luca.
A debarcat în Neapoli (astăzi Kavala) și de acolo a plecat spre Filipi. În afara
orașului Filipi și în apropiere de malurile râului Zygaktis era locul de rugăciune
evreiesc și acolo Sfântul Pavel a întâlnit un grup de femei muncitoare. Între aceste
femei, adunate la râu, apostolul Pavel a propovăduit pentru prima dată în Europa
Cuvântul Evangheliei Domnului. Femeile temătoare de Dumnezeu au ascultat cu
atenție și cu evlavie cuvintele necunoscutului iudeu.
Dar dintre acestea cea mai entuziasmată s-a arătat Lidia, o femeie vânzătoare de
porfiră, din cetatea Tiatirelor, temătoare de Dumnezeu. „Acesteia Dumnezeu i-a
deschis inima ca să ia aminte la cele grăite de Pavel” (Faptele Apostolilor 16,
14). În interiorul Lidiei s-a produs un cutremur. Inima ei era mereu neliniștită căci
nu putea să se jertfească zeilor și zeițelor care se dedau orgiilor. Cunoscuse legea
lui Israel care aprinsese în sufletul ei setea de al căuta pe Mesia și auzea acum

pentru prima dată pe apostolul Pavel vorbind despre Răscumpărătorul lumii. Lidia
a îmbrățișat fără nici o obiecție noua învățătură, a crezut în Hristos și a mărturisit
categoric că și ea vrea să devină creștină.
Și Sfântul apostolul Pavel și-a încheiat activitatea sa misionară, iar în apele râului
Zygaktis a botezat-o pe Lidia, prima creștină din Europa, primul membru al Primei
Biserici Creștine din Grecia.
Inima ei s-a umplut îndată de sentimente de recunoștință și mulțumire față de cei
care i-au deschis ochii sufletului și invitându-i în casa sa a cerut să-i găzduiască,
zicând: De m-aţi socotit că sunt credincioasă Domnului, intrând în casa mea,
rămâneţi. Şi ne-a făcut să rămânem.(Faptele Apostolilor 16, 15).
Biserica noastră ortodoxă o cinstește pe Sfânta Lidia ca pe una întocmai cu
apostolii, iar pe locul locul sfânt al botezului ei de pe malul râului Zigaktis s-a
ridicat o bisericuță, asemănătoare cu bazilicile paleocreștine din Filippi.
Traducere și adaptare: Alexandra Cojocaru
Sursa: www.saint.gr

Sinaxar - Sfânta Lidia din Filipi - 20 mai
https://www.trinitas.tv/sfanta-lidia-din-filipi-20-mai-2/
***
Lucrarea misionară a Sfinților Apostoli nu ar fi fost posibilă și fără sprijinul
important material pe care anumite persoane l-au oferit. Între acestea se află și
Sfânta Lidia, prima creștină din Europa.
Ceea ce cunoaștem despre Sfânta Lidia aflăm din cartea Faptele Sfinților Apos-
tolilor. În cursul celei de-a doua călătorii misionare a apostolului neamurilor,
Sfântul Pavel, el a ajuns în Macedonia.
Faptele Apostolilor descriu „Pornind cu corabia de la Troa, am mers drept la
Samotracia, iar a doua zi la Neapoli, și de acolo la Filipi, care este cea dintâi cetate
a acestei părți a Macedoniei și colonie romană. Iar în această cetate am rămas
câteva zile. Și în ziua sâmbetei am ieșit în afara porții, lângă râu, unde credeam că
este loc de rugăciune și, șezând, vorbeam femeilor care se adunaseră. Și o femeie,
cu numele Lidia, vânzătoare de porfiră, din cetatea Tiatirelor, temătoare de
Dumnezeu, asculta. Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele
grăite de Pavel. Iar după ce s-a botezat și ea și casa ei, ne-a rugat, zicând: De m-ați
socotit că sunt credincioasă Domnului, intrând în casa mea, rămâneți. Și ne-a făcut
să rămânem.”

Aflăm astfel că după obiceiul său, Sfântul Pavel a mers în ziua sâmbetei la sina-
goga locală să vestească Evanghelia, locul de rugăciune aflându-se pe malul râului
Gangas, apa servind nevoilor de curățire rituală a comunității.
Sfântul Pavel a început să vorbească unui grup de femei prezente acolo pentru
rugăciune, iar între aceste femei se afla Lidia, numită de cartea Faptelor
Apostolilor „temătoare de Dumnezeu”. Acest termen denumea pe cei dintre păgâni
care primiseră legea Vechiului Testament, așadar Lidia se născuse păgână, din
cetatea Tiatirei a Asiei proconsulare. Sfântul Luca menționează faptul că se ocupa
cu comerțul de porfiră, o textilă foarte prețuită și scumpă la acea vreme, motiv
pentru care trebuie să înțelegem că statutul ei social era ridicat.

A primit cuvântul credinței, s-a botezat și a devenit una dintre sprijonitoarele de
nădejde ale apostolului.
De altfel, Pavel amintește filipenilor în epistola ce avea să le-o trimită mai târziu
zicând „Doar şi voi ştiţi, filipenilor, că la începutul Evangheliei, când am plecat din
Macedonia, nici o Biserică nu s-a unit cu mine, când era vorba de dat şi de primit,
decât voi singuri.”
Sfânta Lidia va fi făcut după convertirea sa misiune între cetățenii din Filipi sau în
îndelungatele sale călătorii presupuse de comerțul pe care îl făcea.
Ajutători și sprijinitori ai apostolilor, acești sfinți au contribuit la răspândirea veștii
celei bune, a Evangheliei vieții în Hristos.

Vieţile sfinţilor - Sfânta Lidia din Filipi
20 mai (latin)
20 mai (bizantin)
(secolul I)
Pe când Sfântul apostol Paul, în timpul celei de a doua călătorii apostolice, se afla
în localitatea Troas de pe ţărmul Asiei Mici, are o vedenie în care i se arată un
bărbat macedonean şi-l roagă: „Treci în Macedonia şi vino în ajutorul nostru”. Era
glasul lui Dumnezeu, care îl chema în Europa, căci până acum nu trecuse de
hotarele Asiei Mici.
Ascultător, Paul se urcă în corabie şi se îndreaptă spre Macedonia, împreună cu
tinerii săi ucenici: Sila, Timotei şi Luca. Ajung în Portul Neapolis din Nordul Mării
Egee şi de aici se duc în oraşul Filipi, aflat în provincia Tracia, ţinut ce astăzi
aparţine Greciei.
Misionarii lui Hristos, după ce au pus piciorul pe pământ european, au aşteptat ziua
de sâmbătă pentru a se întâlni cu co-religionarii lor evrei; aceştia se întruneau într-
un anumit loc pe malul râului, neavând, probabil, sinagogă, pentru a se ruga şi a
citi câteva pagini din Sfânta Scriptură.
„Sâmbăta” - istoriseşte Sfântul Luca în Faptele Apostolilor - „am ieşit dincolo de
poarta oraşului şi ne-am îndreptat spre râu, unde presupuneam că se afla un loc
de rugăciune. Ne-am aşezat şi noi şi le-am vorbit femeilor adunate acolo. Una

dintre ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură 1
, de loc din Tiatira, femeie
temătoare de Dumnezeu, stătea şi asculta cu atenţie. Dumnezeu i-a deschis
inima, ca să înţeleagă ceea ce spunea Paul. După ce a primit botezul, ea şi
familia ei, ne-a invitat, zicând: «Dacă socotiţi că sunt o credincioasă a Domnu-
lui, veniţi şi staţi în casa mea»” (Fapte XVI, 11-15).
Putem considera că Lidia se bucura de o oarecare stimă, dat fiind preţul mare al
materialului pe care îl comercializa, şi de multă autoritate în casa ei, căci a fost
suficientă mărturia dată de ea, pentru ca toţi să ceară botezul şi să-i reţină pe
misionari în casa lor, ca oaspeţi de onoare.
Apostolii lui Hristos, mergând oarecum la voia întâmplării, au realizat prima lor
recoltă pe pământ european: botezarea femeii „temătoare de Dumnezeu”, Lidia,
prototip şi simbol al tuturor femeilor ce vor aduce şi vor întreţine între pereţii casei
flacăra credinţei în Hristos. Bogata negustoreasă, urmând insuflarea harului, a pus
interesele spirituale mai presus decât cele economice, întrerupând vânzarea în
magazin, pentru a se întâlni cu alte femei înproseuca, locul de rugăciune de pe
malul râului Gangos.
Lidia, recunoscătoare pentru bucuria ce i-au adus-o în suflet cuvintele apostolului
şi harul botezului, i-a rugat cu delicată insistenţă, ba chiar i-a şi „silit” pe misionari
să accepte ospitalitatea ei.
Casa Lidiei devine, în felul acesta, primul centru comunitar, prima ecclesia -
„biserică” - din Europa. Pentru comunitatea creştină din Filipi, şi probabil în-
deosebi pentru casa Lidiei, în Scrisoarea către Filipeni, Sfântul Paul are cuvinte de
o gingăşie mişcătoare, numindu-i pe aceştia fraţi în Hristos „mult doriţi, bucuria şi
coroana mea”.
Referitor la cultul Sfintei Lidia lipseşte orice informaţie, până la introducerea ei în
Martirologiul Roman de către învăţatul Baronius; dar sfinţenia Lidiei este dovedită
în mod evident de răspunsul ei la chemarea harului dumnezeiesc.
După un obicei din vechime, când o persoană se mută într-o altă localitate, este
strigată de către vecini cu numele localităţii de unde a venit. E probabil că numele
de Lidia a fost atribuit iniţial persoanelor venite din provincia vest-asiatică Lydia,
1
Purpura era o substanţă colorantă de culoare roşie închisă, obţinută din sucul unor scoici; se
folosea la vopsirea stofelor din care se confecţionau haine foarte scumpe, în general, purtate de
împăraţi şi demnitari, şi alte obiecte de mare preţ.

ocupată de perşi în anul 546 înainte de Hristos. Deoarece limba vorbită de
locuitorii de atunci este foarte puţin cunoscută, nu se poate spune nimic despre
înţelesul cuvântului ca atare. Femeilor creştine, acest nume le aminteşte exemplul
luminos de credinţă şi bunătate al Sfintei Lidia.
Sursa: "Vieţile sfinţilor", Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti

Arhid. Ştefan Sfarghie - Sinaxar - Sfântul mucenic Talaleu, Sfânta Lidia din
Filipi
Sfântul Talaleu († 284) a trăit în părţile Libanului şi, pe lângă învăţarea Sfintelor
Scripturi, el s-a deprins şi cu meşteşugul doctoricesc al vindecării bolilor. Avea
multă milostivire faţă de săraci, pe care îi cerceta la casele lor şi îi vindeca de toate
bolile fără a primi bani, ci mulţumindu-se ca în loc de plată să-i aducă pe oameni la
credinţă.
Pe când se afla în cetatea Anazarve din Cilicia şi făcea acolo tămăduire după obi-
cei, a ieşit poruncă de la împăratul Numerian (283-284) să fie omorâţi toţi creştinii.
Sfântul Talaleu a fost prins de păgâni şi dus în faţa dregătorului Tiberian şi pentru
că l-a mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos, l-au chinuit cumplit. Apoi, a fost dus în
cetatea Egheia, unde dregătorul îl silea să se închine idolului Asclepie, pe care
păgânii îl credeau vindecător de boli, dar sfântul l-a mărturisit pe Hristos ca
Dumnezeu şi Doctor al tuturor. Pentru aceasta, a fost aruncat în mare, dar a ieşit de
acolo nevătămat, purtând veşmânt alb luminat, încât cei de faţă s-au înspăimântat.
Apoi a fost dat fiarelor sălbatice, dar nici acestea nu i-au făcut nimic.

În cele din urmă, tiranul a poruncit ca Sfântului Talaleu să i se taie capul, primind
astfel cununa muceniciei.
***
Tot astăzi, Biserica Ortodoxă o pomeneşte şi pe Sfânta Lidia din Filipi. Aceasta a
primit botezul în numele Preasfintei Treimi de la Sfântul apostol Pavel, pe când
acesta propovăduia cuvintele Domnului la Filipi.
„Şi o femeie, cu numele Lidia, vânzătoare de porfiră din cetatea Tiatirelor, temă-
toare de Dumnezeu, asculta. Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte
la cele grăite de Pavel. Iar după ce s-a botezat şi ea, şi casa ei, ne-a rugat, zicând:
De m-aţi socotit că sunt credincioasă Domnului, intrând în casa mea, rămâneţi. Şi
ne-a făcut să rămânem” (Fapte 16, 14-15).
Pe locul sfânt unde a primit botezul Sfânta Lidia, pe malul râului Zigaktis, s-a
ridicat o biserică asemănătoare bazilicilor paleocreștine din Filipi.

3 august: Sfânta Lidia, ucenica Sfântului Paul
Pe ca
̂ nd Sfântul apostol Paul, în timpul celei de a doua călătorii apostolice , se afla
în localitatea Troas de pe ţărmul Asiei Mici , are o vedenie în care i se arata
̆ un
bărbat macedonean şi -l roaga
̆ : Treci în Macedonia ş i vino în ajutorul nostru . Era
glasul lui Dumnezeu , care îl chema în Europa , căci până acum nu trecuse de
hotarele Asiei Mici . Ascultător, Paul se urca
̆ în corabie ş i se îndreapta
̆ spre
Macedonia, împreună cu tinerii săi ucenici : Sila, Timotei ş i Luca. Ajung în portul
Neapolis din nordul Ma
̆ rii Egee ş i de aici se duc în oraş ul Filipi , aflat în provincia
Tracia, ţinut ce astăzi aparţinea Greciei.
Misionarii lui Hristos, după ce au pus piciorul pe pământ european, au aş teptat ziua
de sa
̂ mba
̆ ta
̆ pentru a se înta
̂ lni cu co-religionarii lor evrei. Aceştia se întruneau într-
un anumit loc pe malul ra
̂ ului , neavând probabil sinagogă, pentru a se ruga ş i a citi
câteva pagini din Sfânta Scriptură.
Într-o zi de sa
̂ mba
̆ t ă, istoriseşte Sfântul Luca în Faptel e Apostolilor, am ieș it în
afara porții, lângă un râu, unde credeam ca
̆ este loc de ruga
̆ ciune . Așezându-ne, le-
am vorbit femeilor care se adunasera
̆ . O femeie cu numele Lidia , vânzătoare de

purpură, din cetatea Tiatira, adoratoare a lui Dumnezeu, ne asculta . Acesteia
Domnul i-a deschis inima ca sa
̆ asculte cu atenție cele spuse de Paul . După ce a
fost botezata
̆ ea ș i casa ei , ne-a invitat , zicând: Dacă ați judecat că sunt cre -
dincioasă Domnului, veniți și rămâneți în casa mea! Și ne-a obligat sa
̆ accepta
̆ m
(Fap 16, 13-15).
Se pare ca
̆ Lidia se bucura de o oarecare stima
̆ ş i de multa
̆ autoritate în casa ei , căci
a fost suficienta
̆ ma
̆ rturia data
̆ de da
̂ nsa, pentru ca toţi sa
̆ ceara
̆ botezul ş i sa
̆ -i reţina
̆
pe misionari în casa lor, ca oaspeţi de onoare.
Apostolii lui Hristos, au realizat prima lor recolta
̆ pe pa
̆ ma
̂ nt european : botezarea
femeii tema
̆ toare de Dumnezeu, Lidia, prototip şi simbol al tuturor femeilor care
vor aduce şi vor î ntreţine î ntre pereţii casei flacăra credinţei în Hristos.
Lidia, recunoscătoare pentru bucuria ce i -au adus-o în suflet cuvintele a postolului
şi harul botezului, i-a rugat cu delicata
̆ insistenţa
̆ , ba chiar i-a ş i silit pe misionari sa
̆
accepte ospitalitatea ei. Casa Lidiei devine, în felul acesta , primul centru co-
munitar, prima ecclesia, biserică din Europa.
Pentru comunitatea creş tina
̆ din Filipi , şi probabil îndeosebi pentru casa Lidiei , în
Scrisoarea ca
̆ tre Filipeni, Sfântul Paul are cuvinte de o gingăşie mişcătoare.
Referitor la cultul Sfintei Lidia lipseş te orice informaţie , până la introducerea ei în
Martirologiul Roman de ca
̆ tre înva
̆ ţatul Baronius . Însă sfinţenia Lidiei este
dovedită în mod evident de răspunsul ei la chemarea harului dumnezeiesc.
Rugăciune
Sfântă Lidia, tu care te -ai învrednicit sa
̆ primeș ti harul convertirii la înta
̂ lnirea cu
apostolul Paul, te rog ș i eu asta
̆ zi, să mijlocești pentru mine harul de a -mi deschide
inima la ș oaptele Duhului Sfa
̂ nt care ma
̆ cheama
̆ l a convertire ș i sa
̆ devin astfel un
lăcaș vrednic de Domnul. Amin.

Sfânta Lidia din Tiatira, sec. I
A trăit în primul secol. Nu există nici o certitudine dacă Lidia a fost cu numele său
sau mai degrabă cu originile sale. S-a născut în Tiatira, cetate a Lidiei, o regiune
din Asia Mică. A trăit la Filipi, în Macedonia şi nu se ştie dacă aceasta a fost
necăsătorită sau căsătorită. A făcut comerț cu purpură şi a avut astfel o poziţie
socială şi economică importantă. Afacerile nu au împiedicat-o să se dedice chiar
spiritului. Aparținea „temătorilor de Dumnezeu”, acei păgâni, care s-au convertit la
credinţa iudeilor.
Până când ea s-a întâlnit cu Paul din Tars, în prima sa misiune în Europa. Episodul
este povestit în Faptele Apostolilor: Sfântul Paul a venit la Filipi cu Timotei, Silas
şi Luca. Atunci s-a convertit Lidia și urmând exemplul său toţi membrii familiei au
cerut să fie botezați. Prima ucenică a lui Paul, Lidia i-a primit în casa ei, pe Sfântul
Paul şi pe însoţitorii săi pe tot timpul misiunii. În acele zile de predică a Sfântului
Paul au existat convertiri şi s-a format o comunitate de creștini crezând în
Evanghelie. În casa Lidiei s-a născut prima Biserica fondată în Europa de Sfântul
Paul din Tars.
Cuvântul Domnului - Primele convertiri la Filipi
„Îmbarcându-ne de la Troas, ne-am dus direct în Samotracia, iar a doua zi, la
Nea-poli și, de acolo, la Filipi, care este o cetate importantă în ținutul Mace-

doniei, o colonie. În cetate am rămas câteva zile. Într-o zi de sâmbătă, am ieșit în
afara porții, lângă un râu, unde credeam că este loc de rugăciune. Așezându-ne,
le-am vorbit femeilor care se adunaseră. O femeie cu numele Lidia, vânzătoare
de purpură, din cetatea Tiatira, adoratoare a lui Dumnezeu, ne asculta. Acesteia
Domnul i-a deschis inima ca să asculte cu atenție cele spuse de Paul. După ce a
fost botezată ea și casa ei, ne-a invitat, zicând: „Dacă ați judecat că sunt
credincioasă Domnului, veniți și rămâneți în casa mea!” Și ne-a obligat să
acceptăm” (Faptele Apostolilor 16,11-15).
Sfânta Lidia, ucenica Sfântului Paul (sec. I)
Pe când Sfântul apostol Paul, în timpul celei de a doua călătorii apostolice, se afla
în localitatea Troas de pe ţărmul Asiei Mici, are o vedenie în care i se arată un
bărbat macedonean şi-l roagă: „Treci în Macedonia şi vino în ajutorul nostru”. Era
glasul lui Dumnezeu, care îl chema în Europa, căci până acum nu trecuse de
hotarele Asiei Mici. Ascultător, Paul se urcă în corabie şi se îndreaptă spre
Macedonia, împreună cu tinerii săi ucenici: Sila, Timotei şi Luca. Ajung în Portul
Neapolis din Nordul Mării Egee şi de aici se duc în oraşul Filipi, aflat în provincia
Tracia, ţinut ce astăzi aparţine Greciei.
Misionarii lui Hristos, după ce au pus piciorul pe pământ european, au aşteptat ziua
de sâmbătă pentru a se întâlni cu co-religionarii lor evrei; aceştia se întruneau într-
un anumit loc pe malul râului, neavând, probabil, sinagogă, pentru a se ruga şi a
citi câteva pagini din Sfânta Scriptură.
„Sâmbăta” - istoriseşte Sfântul Luca în Faptele Apostolilor - „am ieşit dincolo de
poarta oraşului şi ne-am îndreptat spre râu, unde presupuneam că se afla un loc de
rugăciune. Ne-am aşezat şi noi şi le-am vorbit femeilor adunate acolo. Una dintre
ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, de loc din Tiatira, femeie temătoare de
Dumnezeu, stătea şi asculta cu atenţie. Dumnezeu i-a deschis inima, ca să înţeleagă
ceea ce spunea Paul. După ce a primit botezul, ea şi familia ei, ne-a invitat, zicând:
«Dacă socotiţi că sunt o credincioasă a Domnului, veniţi şi staţi în casa mea»”
(Fapte XVI, 11–15).
Putem considera că Lidia se bucura de o oarecare stimă, dat fiind preţul mare al
materialului pe care îl comercializa, şi de multă autoritate în casa ei, căci a fost
suficientă mărturia dată de ea, pentru ca toţi să ceară botezul şi să-i reţină pe
misionari în casa lor, ca oaspeţi de onoare.

Apostolii lui Hristos, mergând oarecum la voia întâmplării, au realizat prima lor
recoltă pe pământ european: botezarea femeii „temătoare de Dumnezeu”, Lidia,
prototip şi simbol al tuturor femeilor ce vor aduce şi vor întreţine între pereţii casei
flacăra credinţei în Hristos. Bogata negustoreasă, urmând insuflarea harului, a pus
interesele spirituale mai presus decât cele economice, întrerupând vânzarea în
magazin, pentru a se întâlni cu alte femei în proseuca, locul de rugăciune de pe
malul râului Gangos.
Lidia, recunoscătoare pentru bucuria ce i-au adus-o în suflet cuvintele apostolului
şi harul botezului, i-a rugat cu delicată insistenţă, ba chiar i-a şi „silit” pe misionari
să accepte ospitalitatea ei. Casa Lidiei devine, în felul acesta, primul centru
comunitar, prima ecclesia - „biserică” - din Europa.
Pentru comunitatea creştină din Filipi, şi probabil îndeosebi pentru casa Lidiei, în
Scrisoarea către Filipeni, Sfântul Paul are cuvinte de o gingăşie mişcătoare,
numindu-i pe aceştia fraţi în Hristos „mult doriţi, bucuria şi coroana mea”.
Referitor la cultul Sfintei Lidia lipseşte orice informaţie, până la introducerea ei în
Martirologiul Roman de către învăţatul Baronius; dar sfinţenia Lidiei este dovedită
în mod evident de răspunsul ei la chemarea harului dumnezeiesc.
După un obicei din vechime, când o persoană se mută într-o altă localitate, este
strigată de către vecini cu numele localităţii de unde a venit. E probabil că numele
de Lidia a fost atribuit iniţial persoanelor venite din provincia vest-asiatică Lydia,
ocupată de perşi în anul 546 înainte de Hristos. Deoarece limba vorbită de
locuitorii de atunci este foarte puţin cunoscută, nu se poate spune nimic despre
înţelesul cuvântului ca atare. Femeilor creştine, acest nume le aminteşte exemplul
luminos de credinţă şi bunătate al Sfintei Lidia.

Cum și-a creștinat Sfânta Lidia întreaga familie - „Toate le pot întru Hristos,
Cel care mă întăreşte”
Astăzi, unii dintre noi, care ne-am dedicat misiunii creștine, purtăm o mască ce îi
îndeamnă pe oameni să ne aclame, să ne felicite pentru munca pe care o facem și
pentru prinosul nostru. În antiteză cu aceștia, familia noastră nu este provocată, nici
măcar încântată de munca și sacrificiul nostru pentru semenul nostru. De ce?
Pentru că omul cu mască nu poate să-și convingă și să-și cucerească propria
familie. Nu face din sinele său un exemplu pentru a fi imitat, ci pentru a fi evitat,
iar acest lucru are ca rezultat de multe ori faptul că noi devenim spini în relația
familiei noastre cu Dumnezeu.
***
Sfântul apostol Pavel a fost un „vas ales” (Fapte 9, 15) care a purtat numele
Domnului în fața neamurilor. Cum să se opună invitației bărbatului macedonian
trimis de Dumnezeu (Fapte 16, 9)? A făcut ascultare și a fost găsit predicând în
Neapoli, Macedonia și în orașul lui Filip, astăzi zona Kavala. Cu primii pași ai
apostolului neamurilor în Europa, începuturile propovăduirii Evangheliei lui Iisus
Hristos la străini, primele raze ale virtuților, ca dreptatea, egalitatea, solidaritatea și
dragostea, au început să se întrevadă.
În timpul acela era o femeie neprihănită și cu bune intenții, numită Lidia, care
respingând dumnezeii mincinoși ai neamurilor - zei care au fost creați pentru a

acoperi, la început, mai apoi pentru a cultiva păcatele oamenilor - se găsea în
sinagogă dorind să învețe cu multă râvnă despre Adevăratul Dumnezeu. Îl auzise
pe Sfântul Pavel cum oferea soluții pentru impasurile vieții.
Lidia își exprimase dorința de a se boteza cu botezul creștin, pentru că „Dumnezeu
i-a deschis inima” (Fapte 16, 14). Faptul acesta descoperă necesitatea intenției,
element absolut necesar pentru fiecare om pe care îl interesează să cunoască cre-
dința. Lidia a fost botezată (Fapte 16, 15), dar nu doar ea. A fost condusă spre
Taina Botezului, prin îndemnurile și exemplul viu al Lidiei, „toată casa ei” (Fapte
16, 15). Cu siguranță că dascălul ei, Pavel, îi va fi aprins inima, povățuind-o la fel
ca pe Timotei.
Înflăcărarea Lidiei, exemplul ei, dragostea ei curată, fără fățărnicie, față de Dumne-
zeu au fost mărturia necesară care a condus întreaga ei familie la credință.
Astăzi, unii dintre noi, care ne-am dedicat misiunii creștine, purtăm o mască ce îi
îndeamnă pe oameni să ne aclame, să ne felicite pentru munca pe care o facem și
pentru prinosul nostru. În antiteză cu aceștia, familia noastră nu este provocată, nici
măcar încântată de munca și sacrificiul nostru pentru semenul nostru. De ce?
Pentru că omul cu mască nu poate să-și convingă și să-și cucerească propria
familie. Nu face din sinele său un exemplu pentru a fi imitat, ci pentru a fi evitat,
iar acest lucru are ca rezultat de multe ori faptul că noi devenim spini în relația
familiei noastre cu Dumnezeu.
Destul de mulți oameni sunt aceia care se întreabă: Ce este mai corect să fac? Să-
mi ascund patimile mele, prefăcându-mă sau să le fac cunoscute, cu riscul de a-i
scandaliza pe frații mei? Aceasta nu poate să fie decât dilema iraționalului sau mai
bine zis a satanei. Dacă aplici prima variantă, cu ce te vei deosebi de saducheii sau
de fariseii pe care Domnul i-a mustrat cu acele înfricoșătoare vai-uri? Pe de
cealaltă parte, dacă produci sminteală chiar și unuia dintre frații tăi prea mici, nu
este mai bine să-ți legi o piatră de gât și să te arunci în mare? Răspunsul nu are nici
o legătură cu dilema aceasta. Cu toate acestea, răspunsul se găsește foarte limpede
în Evanghelie: Să tai patimile tale. Să te lupți, să te sacrifici și să le tai. Și dacă te
îndoiești de posibilitățile tale, să nu uiți ceea ce zice Sfântul apostol Pavel: „Toate
le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte” (Filipeni 4, 13).
Dragostea pentru misiunea creștină la neamuri are ca punct de plecare dragostea
pentru Hristos, în a Cărui Persoană întâlnim dintru-nceput pe membrii familiei
noastre, pe vecinii noștri, pe oamenii cu care ne vedem des în viața de zi cu zi și,
mai apoi, pe oamenii de pretutindeni ai pământului.

Traducere și adaptare: Pr. Elisei Roncea
Sursa: Αγία Λυδία: Ιεραποζηολή ζηην οικογένεια

Dumitru Cobzaru de la Catedrala Mitropolitană Cluj-Napoca - Sfânta Lidia
din Filipi
S-a pomenit, precum aţi auzit mai înainte, numele Sfintei Lidia din Filipi, con-
siderată cea dintâi creştină de pe continentul european. Ea a fost botezată de
Sfântul apostol Pavel, iar această cetate se află undeva în Macedonia.
Din cartea Faptele Apostolilor a Sfintei Scripturi, aflăm câteva amănunte despre ea
şi viaţa ei, iar, mai mult decât atât, aceste versete pe care am să vi le citesc acum
reprezintă unul din temeiurile pentru care noi ne botezăm copiii încă din pruncie.
Iată ce ne spune cartea Faptele Apostolilor, capitolul 16, şi am să vă citesc de la
versetul 11: „Pornind noi deci de la Troa, am mers de-a dreptul la Samotracia,
iar a doua zi, la Neapoli, şi de acolo, la Filipi, care este cea dintâi cetate a acestei
părţi a Macedoniei, şi colonie. Iar în această cetate am rămas câteva zile. Şi în
ziua sâmbetei am ieşit în afara porţii, lângă râu, unde am presupus că se fac
rugăciuni; şi, şezând, le grăiam femeilor care se adunaseră. Şi o femeie cu
numele Lidia, vânzătoare de porfiră din cetatea Tiatirelor, cinstitoare de
Dumnezeu, asculta. Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima să ia aminte la cele
grăite de Pavel. Iar după ce s-a botezat, şi ea şi casa ei, ne-a rugat, zicând:
«Dacă voi m-aţi socotit că-I sunt credincioasă Domnului, intraţi în casa mea şi
rămâneţi». Şi ne-a silit.” (FA 16, 11-15)

Iată câteva amănunte din viaţa Sfintei Lidia din Filipi. Făcea negustorie, vindea
porfiră, era preocupată de viaţa duhovnicească; se pare că în locul respectiv nu era
sinagogă şi, atunci, iudeii ieşeau în afara cetăţii ca să se roage în zi de sâmbătă.
A fost botezată ea, iar temeiul scripturistic pentru botezul copiilor este în această
frază: „a fost botezată ea şi toată casa ei”. Ce înseamnă toată casa ei? Toată casa ei
înseamnă, probabil, soţul, dar cel mai sigur, copilaşii ei şi, tot aşa, probabil, slugile
ei, pentru că încă ne aflăm într-o epocă a sclavagismului. Deci, casa Lidiei
înseamnă familia ei, printre care copilaşii ei.
Aflăm, în acelaşi capitol, mai departe, dacă veţi citi capitolul 16 din cartea Faptele
Apostolilor, că Sfântul apostol Pavel a fost închis, pentru o noapte, din cauza
faptului că a vindecat o tânără, care avea duh pitonicesc, ghicea, iar stăpânii ei
făceau foarte mulţi bani pe acest „dar” diavolesc pe care-l avea tânăra, care i-a
urmat pe Sfinţii Apostoli şi striga după ei că sunt oamenii lui Dumnezeu şi că ei
spun adevărul. Şi, la un moment dat, Sfântul apostol Pavel, săturându-se de
insistenţele acelei femei, a vindecat-o, a scos duhul afară din ea, iar stăpânii ei s-au
supărat, pentru că şi-au pierdut afacerea şi atunci i-au pârât la dregători, iar aceştia,
după ce i-au bătut, i-au băgat în temniţă. În temniţă, se întâmplă un cutremur, se
desfac legăturile de pe deţinuţi, nu numai de pe Sfântul apostol Pavel şi de pe cei
care-l însoţeau, ci de pe toţi cei care erau în temniţă, iar temnicerul era cât pe ce să
se sinucidă, crezând că oamenii au fugit din temniţă. Sfântul apostol Pavel îl
salvează şi îi spune că toţi sunt la locul lor, să nu-şi ia viaţa. Temnicerul îl scoate
afară din temniţă pe el, dar şi pe Sila şi pe ceilalţi, şi îi duce la casa lui, ascultă
cuvântul Sfântului apostol Pavel; se botează el şi toată casa lui, ne spune Sfânta
Scriptură, prin casa lui înţelegând, bineînţeles, soţia, copiii lui şi, apoi, slugile lui.
A doua zi, temnicerul primeşte veste, de la mai marii cetăţii, să le dea drumul,
pentru că nu aflaseră în ei nicio vină, însă Sfântul Apostol Pavel refuză să plece din
închisoare până nu vin cei care l-au acuzat şi l-au bătut, care să recunoască faţă de
toată lumea că este nevinovat, iar aceasta a făcut-o în virtutea faptului că era
cetăţean roman. Sfântul apostol Pavel era iudeu, dar, în acelaşi timp, era şi cetăţean
roman, de aceea, atunci când a fost judecat şi condamnat la moarte, el a trebuit să
fie dus la Roma.
Aşadar, iată, aflăm din paginile Sfintei Scripturi, temeiul practicii Bisericii noastre
strămoşeşti de a boteza copiii din pruncie. Oricum, există aici o frază care ar trebui
să ne rămână la suflet fiecăruia dintre noi: „Şi o femeie cu numele Lidia,
vânzătoare de porfiră din cetatea Tiatirelor, cinstitoare de Dumnezeu, asculta.
Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima să ia aminte la cele grăite de Pavel”.

Fie ca şi nouă să ne deschidă inima şi să luăm aminte! Amin!
Dumitru Cobzaru, Predică de la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, 19
mai 2017

Pr. Eugeniu Rogoti - Prima creştină din Europa
20 mai 2016
Astăzi, 20 mai, Biserica Ortodoxă săvârşeşte pomenirea Sfintei Lidia din Filipi,
cea care a fost prima dintre locuitorii Europei geografice care au ascultat cuvântul
Evangheliei propovăduit de Sfântul apostol Pavel. Autorul sfânt al Faptelor
Apostolilor ne spune că Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele grăite
de Pavel. Sfânta Lidia rămâne model de ascultare şi împlinire a cuvântului
Domnului pentru toţi creştinii.
După ce L-a văzut pe Mântuitorul Hristos, Cel răstignit şi înviat, Saul din Tars
devine Pavel prin botez, iar mai târziu începe să propovăduiască Vestea cea bună
tuturor neamurilor, începând cu conaţionalii săi care se aflau în diferite oraşe ale
Imperiului Roman.
În Cartea Faptele Apostolilor ni se relatează, în capitolul al 16-lea, că din Asia
apostolul neamurilor a plecat spre Filipi, în Macedonia, în urma unui vis minunat
care-l îndemna spre ceea ce numim noi astăzi Europa, din punct de vedere
geografic. Atunci însă nu era o astfel de delimitare, toate fiind regiuni ale măreţului
imperiu condus de la Roma.

Odată coborât din corabie, Sfântul Pavel a poposit în prima colonie romană de pe
teritoriul Macedoniei. În prima zi de sâmbătă, când evreii se rugau în afara cetăţii,
Sfântul Pavel a găsit după poartă câteva femei, cărora a început să le vorbească
despre Hristos. Doar una dintre acele femei, şi anume Lidia, vânzătoare de porfiră
din cetatea Tiatirelor, asculta cele spuse de Pavel. Aici ne spune autorul că
„Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele grăite de Pavel” (Faptele
Apostolilor 16, 14). După aceea, fiind convinsă şi mişcată de propovăduire, Lidia
se botează, împreună cu toţi ai casei ei, iar în casa ei se formează prima comunitate
creştină europeană.
Acolo, în Filipi, misionarii călători Pavel şi Sila s-au confruntat cu o problemă care
s-a soldat cu închiderea lor în închisoare. După ce au ieşit în mod miraculos de
acolo şi Pavel a spus judecătorului că este cetăţean roman, au mai mers o dată la
casa Lidiei, unde era biserica din Filipi, şi-au luat rămas bun şi au plecat în
continuarea călătoriei lor misionare.
În Scriptură nu se mai spune nimic despre Lidia, dar Tradiţia a păstrat vie memoria
acelei case în care a luat naştere prima comunitate creştină europeană, precum şi
locul botezului acestei femei credincioase, pe malul râului din apropiere, unde a
fost construită o bisericuţă, care în starea ei actuală aminteşte de o bazilică
paleocreştină.
Sfânta Lidia era din Tiatira, Asia Mică (orăşelul Al-Hissar din Turcia de astăzi), şi
purta numele vestitei cetăţi din această zonă. Biblia ne spune despre ea era
vânzătoare de purpură şi putem deduce că făcea aceasta împreună cu soţul ei, căci
aşa erau atunci vremurile. Negustorii aveau zeităţile pe care le considerau pro-
tectoare şi probabil de aceea vorbele lui Pavel i s-au părut interesante Lidiei.
Putem de asemenea presupune că era evreică, din naştere sau convertită, pentru că
ieşise împreună cu alte femei în ziua sâmbetei în afara cetăţii, într-un loc con-
siderat de rugăciune.
În calitatea ei de negustor, mai putem presupune că ştie mai multe limbi, printre
care greaca şi ebraica, pentru că altfel nu ar fi putut vorbi cu clienţii şi nu s-ar fi
putut ruga după Legea lui Moise. De asemenea, pentru că femeile acestea mergeau
în afara oraşului, pe malul unui râu, pentru ca să-şi poată spăla ritualic mâinile într-
o apă curgătoare, mai tragem concluzia că în Filipi nu era o sinagogă, fiind
probabil puţini evrei acolo.

Femeile i-au ascultat deci cu interes pe Pavel, Sila şi Timotei, iudei care veniseră
spre ele cu salutul „Pacea să fie peste voi!” Doar una dintre ele, Lidia, a fost mai
receptivă şi a primit mesajul Evangheliei despre mântuirea care vine prin Iisus
Hristos.
După ce a plecat Pavel din Filipi, Lidia, temnicerul, casnicii lor şi mulţi alţii care
au auzit despre cele întâmplate s-au botezat, devenind creştini.
Mai târziu, Sfântul Pavel le va scrie una din cele mai călduroase epistole, adre-
sându-le preţuirea şi dragostea lui şi avertizându-i de pericolele căderii din cre-
dinţă. În această epistolă apostolul neamurilor vorbeşte despre chenoza sau smerita
Întrupare a Fiului lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor.
Sfânta Lidia, model pentru femeia creştină contemporană
Pe parcursul veacurilor, atât memoria Lidiei, cât şi a comunităţii din Filipi a rămas
vie în conştiinţa Bisericii. Acest lucru s-a întâmplat mai ales în zona în care au
propovăduit creştinii botezaţi de Pavel, adică în regiunea cetăţii romane Filipi,
aproape de oraşul grecesc contemporan Kavala, aflat pe malul Mării Egee, în nord-
estul ţării. Astfel, începând cu anul 1958, în partea de nord a Greciei, atât în jurul
Tesalonicului, dar şi mai spre est, a luat fiinţă asociaţia creştină „Aghia Lidia”,
care are mulţi membri femei şi care face misiune în societatea contemporană.
Această asociaţie are astăzi un post de radio creştin ortodox, o revistă lunară în
care dezbate probleme de credinţă, familie şi societate, editură care scoate cărţi şi
reviste cu conţinut creştin ortodox.
Pe lângă activităţile editoriale, asociaţia mai organizează anual tabere pentru copii.
Cei mici îşi petrec o perioadă din timpul de vară într-o atmosferă de comunitate
creştină, cu sfaturi de la preot şi participând mai des la slujbe. Sigur că din tabere
nu lipsesc nici jocurile şi voia bună!
Astfel, moştenirea Sfintei Lidia, prima creştină şi misionară din această regiune a
nordului Greciei, în care se află astăzi Sfântul Munte Athos, a rămas vie şi
continuă să lucreze.
Propovăduirea Sfintei Lidia continuă şi astăzi, cu mijloace moderne, mai ales prin
intermediul postului de radio „Lidia din Tiatira”, înfiinţat în anul 1993, care poate
fi ascultat atât în Grecia, la aparatele radio, cât şi pe internet, pe site-ul postului.

Mirela Barbă - Sfânta Lidia a fost prima femeie creștină din Europa
2 aug. 2015
Sfânta Lidia a fost ucenica Sfântului apostol Pavel. Biserica Ortodoxă o pomenește
pe Sfânta Lidia cea întocmai cu apostolii pe 20 mai, însă Biserica Romano-catolică
o cinstește sub numele de Lidia din Filipi, la data de 3 august. În calendarele
luterane, e pomenită pe 27 ianuarie și la 25 octombrie.
Potrivit scrierilor religioase, Sfânta Lidia era negustoreasă de purpură, din cetatea
Tiatirelor. Regiunea era renumită pentru populația formată din vopsitori de ma-
teriale textile, iar purpura era unul dintre cei mai puternici pigmenți roșii, utilizat
numai de către cei foarte bogați la vremea aceea.
Sfânta Lidia e întocmai cu apostolii
Când Sfântul apostol Pavel a ajuns, în peregrinările sale de propovăduire a
credinței creștine, la Filipi, s-a oprit la un râu. Acolo, a văzut un grup de femei
muncitoare, cărora le-a vorbit despre Iisus Hristos. Prima botezată dintre acele
femei a fost tocmai temătoarea de Dumnezeu Lidia, care i-a și oferit găzduire
apostolului Pavel pe perioada cât a poposit în regiune.

Filipi este unul dintre orașele renumite, de răsunet, din Macedonia de azi, înființat
cu peste 350 de ani înainte de Hristos. Este locul în care Sfantul apostol Pavel a dat
naștere primei comunități creștine din Europa, Sfânta Lidia fiind prima femeie
creștinată dintre aceștia.
Aproape de locul unde a fost botezată Sfanta Lidia, se află acum o biserică, unde
oamenii vin și se roagă pentru cele mai diverse probleme.
Se spune că Sfânta Lidia ar fi și protectoarea femeilor negustorese.

Lidia Popiţa Stoicescu - Mucenița Lidia de la Filipi
14 mai, 2021
Prin definirea spaţiului geografic numit Macedonia, apostolul Pavel ni se relevă ca
personaj real, istoric. Undeva, pe linia orizontului, ca o ilustraţie din cărţile de
şcoală a celor afirmate de Copernic, că pământul e rotund, o corabie se înfiripă
treptat. Un vârf de catarg, apoi prova şi... Dar dacă te-ai hotărât, poate, să-l aştepţi
pe „Apostolul neamurilor” să sosească din Troia şi să pună piciorul încălţat în san-
dale pe pământul Eladei, atunci închide ochii în clipa în care corabia mai stă încă
pe linia orizontului. Apoi ia-o încet, pe jos, „apostoleşte”, pe artera principală a
Cavalei, străvechiul drum comercial care, din secolul 1 î.Hr., lega pe uscat Apusul
de Răsărit: Calea Egnatia. Pe ea a mers apostolul Pavel, însoţit de ucenicii săi,
Timotei şi Sila, către inima Macedoniei.
Istoria oraşului Filipi începe în secolul 4 î.Hr., în timpul glorioaselor domnii ale lui
Filip al II-lea şi apoi a fiului său, Alexandru cel mare. În Antichitate, regiunea care
cuprinde oraşul Filipi se numea Tracia. Era locuită de războinicele triburi tracice.
Vrând să-şi asigure frontiera de est a Macedoniei, Filip se luptă cu tracii, îi învinge
în bătălia de la Amfipolis (357 î.Hr.), iar în anul 356 î.Hr. întemeiază oraşul.
Regatul său atinge malurile Bosforului. Astfel, oraşul Filipi va fi adesea punctul de
plecare a cuceririlor lui Alexandru cel mare în Asia, prilej fericit pentru civilizaţia
greacă de a păşi pe continentul vecin. Aşa s-a născut acel fenomen miraculos
pentru istoria civilizaţiei cunoscut sub numele de elenism. Limba greacă devine o

limbă de circulaţie universală, iar cultura, arta, filosofia vechilor greci prind rădă-
cini în Asia Mică.
Dar iată că vectorul istoriei cunoaşte şi o direcţie inversă. Dinspre Asia Mică,
Mesopotamia, Iudeea, mai ales, va radia spre Occident înnoirea spirituală, prin
mâna întinsă de Dumnezeu-Tatăl omenirii, spre mântuire. Jertfa Fiului Omului,
învăţătura Lui şi făgăduinţa vieţii veşnice vor surpa templul cel vechi şi îl vor
înălţa pe cel nou: Biserica creştină. În sens invers, dar firesc dacă ne raportăm la
fenomenologia cosmică, deci de la Răsărit spre Apus, noua religie, circumscrisă
Evangheliilor şi propovăduită de apostoli şi ucenici, cucereşte cu „arma” cu-
vântului şi a faptei celei folositoare aproapelui, izvorâtă din iubire, bătrâna Europă,
începând cu Macedonia și chiar cu oraşul Filipi!
Oare totul se petrece acum sau în urmă cu aproape 2000 de ani? Apostolul Pavel e
un om aproape bătrân, către 60 de ani, mic de statură, gârbovit, cu capul pleşuv şi
barba mare, bogată. Are o înfăţişare deloc atrăgătoare, în plus, marcată de o sufe-
rinţă ascunsă („un bold în trup”). Aşa îl înfăţişează primul „portret” de pe o placă
de pământ ars, din sec. 6 d.Hr. (păstrată în Muzeul „Benaki” de la Atena), sau
fragmentul de opaiţ, descoperit, tot la Atena, de Şcoala Americană de Arheologie.
Nimic din această făptură chinuită, adunată în sine, aparent chiar ursuză, nu-l
exprimă pe subtilul teolog și împătimitul propovăduitor al adevărului lui Hristos,
care i-a fost revelat pe drumul Damascului. Mai evident este omul deprins cu
munca fizică - stăpâneşte bine meşteşugul ţesutului pânzei de cort din păr de capră
şi chiar pe acela al alcătuirii cortului, pe care îl vădesc mâinile puternice şi trudite.
Doar glasul, adânc, pătrunzător, dă vorbelor reverberaţie de clopot. Ştie să mângâie
şi să certe, să poruncească şi să se roage.
Ochii lor, osteniţi de lumina orbitoare a soarelui, cercetează oraşul din dreapta şi
din stânga Căii Egnatia. Se retrag la umbra unui smochin bătrân şi desfac merindea
frugală. Treptat, oraşul se dezmorţeşte. Negustorii îşi scot tarabele cu mărfuri în
strada mare şi îmbie cu glasuri stridente cumpărătorii. O împrejmuire rotundă,
marcată cu blocuri mari de piatră cioplită, fără acoperiş, le atrage atenţia. Clipo-
citul unei ape se aude foarte aproape. Râul Angista curge limpede peste pietrele
rotunjite de valuri. Se ştie că, după ritual, iudeii îşi aşază întotdeauna locul de
închinare lângă o apă. Drumeţii sunt uimiţi că în locul încercuit, la acest ceas de-
nserare, şi este chiar sâmbătă!, se află numai femei. Stau pe pietre şi cântă psalmi.
Vocile, armonizate suav, ridică spre cer o ofrandă sonoră.
Cei trei se decid să-și împlinească, totuși, misiunea: „Şi şezând, vorbeam femeilor
care se adunaseră” (Fapte 16, 13). Din ce în ce mai înflăcărat, cuvântul apostolului

Pavel bate la uşile sufletelor. „Şi o femeie, cu numele Lidia, vânzătoare de purpură,
din cetatea Tiatirelor (lângă Efes, regatul Lidiei, n.a.), închinătoare la Dumnezeu,
asculta” (Fapte 16, 14). După straie, se vede că este o femeie înstărită şi că nu e din
partea locului. Pe cap poartă un fel de tulpan, răsucit, dintr-un şal de brocart. E
înaltă, cu privirea mândră, poruncitoare. Cântă şi ea, cu celelalte, psalmi. Dar gla-
sul ei are o căldură anume, tulburător şi adânc, înfiorat când se-nalţă şi răscolitor
când coboară. Apostolul vorbeşte înflăcărat despre botezul întru legea lui Iisus
Hristos.
Pe neașteptate, femeia face câțiva pași spre el, grăind cu îndrăzneală și hotărâre:
„Poți să mă botezi? Dacă poți, botează-mă! Acum, aici!” Fără vorbe, apostolul
Pavel se-ndreaptă spre malul apei, face un salt uşor şi se opreşte pe un bolovan
mare, netezit de curgerea veşnică. Timotei și Sila rămân pe mal, îngânând o
rugăciune. Pavel îi face semn femeii să se apropie. Fără ezitare, negustoreasa de
purpură intră în apă până la glezne. Se opreşte pe o altă piatră, în fața apostolului.
La semnul lui, mâinile femeii desfac cu îndemânare legătura din jurul capului.
Slobozit din strânsoare, părul castaniu, lung până la mijloc, îi învăluie umerii.
Pavel se apleacă, îşi umple căuşul mâinilor cu apă limpede, pe care o revarsă pe
creştetul aplecat al femeii. Buzele lui rostesc rar ceva, poate ceea ce spun şi astăzi
preoţii noştri, săvârşind acest moment din Taina Sfântă a creştinării pruncilor: „Se
botează roaba lui Dumnezeu... în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.
Amin!” Probabil numele ei nu era Lidia, ci apostolul i l-a dat, după ţara ei de
baştină, regatul Lidiei.
Iată, deci, cea dintâi mărturie scrisă, prin urmare, de necontestat!, care numeşte pe
cea dintâi persoană binecuvântată de Dumnezeu să se adape la izvorul Adevărului
credinţei creştine prin intermediul direct al apostolului Pavel, pe pământul Eladei.
Şi tot Dumnezeu a voit ca această persoană să fie o femeie! În casa şi mai ales în
sufletul acestei femei a sădit apostolul neamurilor preţiosul și tainicul vlăstar al
celei dintâi Biserici creştine din Macedonia şi, implicit, din Europa!
Se spune că Lidia avea să devină prima muceniţă creştină atestată documentar pe
continentul european și că ar fi ajuns să-L propovăduiască pe Hristos până în
Spania. Cu iconiţa care o reprezintă pe muceniţa Lidia, şi pe care o poţi găsi numai
aici, la Filipi, ne desprindem cu greu de acest loc sfinţit, pentru a ne întoarce
printre ruinele oraşului Filipi.
Cuvântul Evangheliei lui Hristos, propovăduit cu atâta ardoare de apostolul
neamurilor şi ucenicii săi, adevărul Învierii Celui răstignit, au tulburat minţile şi
sufletele locuitorilor din Filipi, astfel că „au pus mâna pe Pavel şi pe Sila şi i-au

dus în piaţă, înaintea dregătorilor. Şi ducându-i la judecători, au zis: «Aceşti
oameni, care sunt iudei, tulbură cetatea noastră. Şi vestesc obiceiuri care nouă nu
ne este îngăduit să le primim, nici să le facem, fiindcă suntem romani!» Şi s-a scu-
lat şi mulţimea împotriva lor. Şi judecătorii, rupându-le hainele, au poruncit să-i
bată cu vergi. Şi după ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniţă, poruncind
temnicerului să-i păzească cu grijă. Acesta (...) i-a băgat în fundul temniţei şi le-a
strâns picioarele în butuci” (Fapte 16, 19-24). O hrubă strâmtă, cu tavanul scund
proptit în căpriori de lemn, se crede a fi fost locul de umilinţă şi suferinţe ale
apostolului Pavel şi ucenicilor săi, Sila și Timotei.
Un lacăt precar, prins în două belciuge pe un lanţ ruginit, stăvileşte și azi pornirea
virtuală a celui care ar vrea să intre. Plecând din Filipi, apostolul Pavel le scrie
locuitorilor săi (dar şi nouă!) cea mai caldă şi tandră dintre Epistolele sale: „În
petrecerea voastră în lume, purtaţi-vă numai în chip vrednic de Evanghelia lui
Hristos, aşa încât, fie că vin şi vă văd, fie că sunt departe şi aud veşti despre voi,
să ştiu că sunteţi statornici într-un duh. (...) Cele ce aţi învăţat, aţi primit, aţi
auzit şi aţi văzut la mine, acestea să le faceţi şi Dumnezeul păcii va fi cu voi”
(Filipeni 1, 27; 2, 10-12; 4, 9).

încreștinarea Europei (I)
Ruinele orașului Tiatira din Lydia (azi, în Turcia)
Mihaela Bucin - Femei din Biblie / Lidia - femeia cu care a început încreștinarea
Europei (I) / Faptele apostolilor, 16: 11-15 Pavel la Filipi. Lidia
„După ce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia şi a doua zi
ne-am oprit la Neapolis. De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintâi cetate
dintr-un ţinut al Macedoniei şi o colonie romană. În cetatea aceasta am stat câteva
zile. În ziua Sabatului, am ieşit pe poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se
află un loc de rugăciune. Am şezut jos şi am vorbit femeilor, care erau adunate
laolaltă. Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o
femeie temătoare de Dumnezeu şi asculta. Domnul i-a deschis inima, ca să ia
aminte la cele ce spunea Pavel. După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne-a rugat şi
ne-a zis: «Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămâneţi în casa
mea.» Şi ne-a silit să intrăm.”

Am căutat modele de femei cu care aș vrea să semăn, femei puternice, care și-au
găsit echilibrul, care au învățat din experințele vieții. Femeile cu care vreau să mă
asemăn sunt cele care au ajuns la o relație personală, sinceră, totală, cu Dumnezeu.
În Biblie, am găsit multe femei care și-au pus viața în mâna Domnului și în primul
rând pe ele am vrut să le cunosc mai îndeaproape. Știu că Biblia, această carte
extraordinară, de inspirație divină, a fost scrisă cu scopul de a ajunge și la mine. O
studiez cu râvnă și seriozitate, Cuvântul Domnului îmi amplifică tot mai mult
credința, îmi împlinește setea de cunoaștere și curiozitatea spre învățătură pe care
le-am primit de la Dumnezeu și pe care nu vreau să le irosesc în zadar. Așa am
ajuns să cunosc câteva femei din Biblie care, prin cele scrise despre viața lor, au
reușit să o schimbe pe a mea.
Lidia a fost o femeie originară din orașul Tiatira, aflat în ținutul antic Lydia (în
Asia Mică). Ea s-a mutat la un moment dat în cetatea Filipi, din Macedonia (azi,
Filipi este o localitate din Grecia). În Biblie, numele orașului este menționat de
două ori: o dată ca fiind locul de origine al Lidiei, vânzătoarea de purpură, și a
doua oară ca locație a celei de-a patra biserici creștine despre care vorbește Cartea
Apocalipsa.
Orașul Tiatira a rezistat până la distrugerea Imperiului Bizantin de către năvălirile
islamice. Astăzi, în Turcia, pe ruinele fostului oraș Tiatira se află localitatea
Akhisar. Tiatira antică era un oraș cu activitate comercială. Manufacturile de pânză
și ceramică și comerțul cu aceste produse erau principalele activități economice ale
locuitorilor.
Conform Bibliei, Lidia a devenit prima persoană europeană convertită la
creștinism. Numele „Lidia" ar putea fi o formă adjectivală, însemnând „femeie din
ținutul Lydia, din poporul lydienilor". Asemenea nume provenite din etnonime
erau obişnuite în antichitate. Astfel, întâlnim o femeie cu numele Lidia în odele
poetului roman Horaţiu, decedat în anul 8, înainte de Hristos.
Lidia din Biblie era, evident, o femeie înstărită, fiind stăpâna casei, fie pentru că
era văduvă, fie pentru că era necăsătorită. Nu știm de ce-a mutat de la Tiatira la
Filipi, poate pentru dezvoltarea negustoriei sale cu purpură. Purpura de Tiatira, cu
care se făcea comerţ, era renumită, regăsim referiri la această vopsea prețioasă și în
epopeile lui Homer.
Dar ce este, de fapt, purpura? Purpura sau porfira este cel mai celebru colorant
folosit în vechime. Așa se numea și haina făcută din material de această culoare.
Purpura sau porfira (cuvânt grecesc de la care în română avem numele Profira) a

fost descoperită probabil de fenicieni sau de civilizația minoică din Creta, cu peste
1000 de ani înainte de Hristos. Purpura antică era extrasă dintr-o specie de moluște,
dintr-un melc, Murex brandaris, în care se găsește în cantitate foarte mică. Astfel,
pentru un gram de colorant, erau necesari mii de melci. Era un pigment foarte
scump, de aceea ajunge să fie folosit la vopsirea hainelor suveranilor, ale regilor,
împăraților, preoților. Împăratul Nero al Romei, de exemplu, a dat poruncă să fie
uciși toți cei care purtau haine purpurii imperiale, ca ale lui.
În Tiatira însă, nu purpura din melci marini era folosită la vopsitul textilelor.
Localitatea nu e pe malul mării, se află la circa 250 km de Istanbul şi la circa 375
km de Atena. Afacerile din Tiatira legate de vopsirea textilelor sunt menţionate
deseori în inscripţii din care rezultă că producătorii de vopsea din acest oraş
foloseau un pigment din plante, din rădăcină de roibă sau garanţă, pentru a obţine o
culoare stacojie sau purpurie specifică, cunoscută ulterior ca „roşu turcesc”.
Sursa:
http://foaiaromaneasca.blogspot.com/2017/07/femei-din-biblie-lidia-femeia-cu-care.html

încreștinarea Europei (II)
Ruinele cetății Filipi (Grecia)
Mihaela Bucin - Femei din Biblie - Lidia - femeia cu care a început încreștinarea
Europei (II) - Faptele apostolilor, 16: 11-15 Pavel la Filipi. Lidia
„După ce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia şi a doua zi
ne-am oprit la Neapolis. De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintâi cetate
dintr-un ţinut al Macedoniei şi o colonie romană. În cetatea aceasta am stat câteva
zile. În ziua Sabatului, am ieşit pe poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se
află un loc de rugăciune. Am şezut jos şi am vorbit femeilor, care erau adunate
laolaltă. Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o
femeie temătoare de Dumnezeu şi asculta. Domnul i-a deschis inima, ca să ia
aminte la cele ce spunea Pavel. După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne-a rugat şi
ne-a zis: „Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămâneţi în casa
mea.” Şi ne-a silit să intrăm.”

Am căutat modele de femei cu care aș vrea să semăn, femei puternice, care și-au
găsit echilibrul, care au învățat din experințele vieții. Femeile cu care vreau să mă
asemăn sunt cele care au ajuns la o relație personală, sinceră, totală, cu Dumnezeu.
În Biblie, am găsit multe femei care și-au pus viața în mâna Domnului și în primul
rând pe ele am vrut să le cunosc mai îndeaproape. Știu că Biblia, această carte
extraordinară, de inspirație divină, a fost scrisă cu scopul de a ajunge și la mine. O
studiez cu râvnă și seriozitate, Cuvântul Domnului îmi amplifică tot mai mult
credința, îmi împlinește setea de cunoaștere și curiozitatea spre învățătură pe care
le-am primit de la Dumnezeu și pe care nu vreau să le irosesc în zadar. Așa am
ajuns să cunosc câteva femei din Biblie care, prin cele scrise despre viața lor, au
reușit să o schimbe pe a mea.
E interesant faptul că evanghelistul Luca, cel căruia Dumnezeu i-a dictat capitolul
Faptele apostolilor, din Noul Testament, nu menționează că Lidia ar fi avut soț.
Poate murise. Dar e posibil și faptul ca Lidia să fi fost părăsită de soț datorită
faptului că ea era „temătoare de Dumnezeu”, cum citim în Faptele apostolilor. Nu
vreau să emit idei care nu au suport biblic, dar trag concluzia că Lidia, o neevreică,
îmbrățișase credința monoteistă a iudaicilor, probabil încă pe plaiurile natale ale
Tiatirei, unde exista o colonie evreiască. Ea credea, deci, în singurul Dumnezeu,
cel care i-a deschis inima.
După cum citim, în acea zi de sâmbătă, de sabat, Lidia și alte femei se rugau la
Dumnezeul lui Israel, pe malul râului de la marginea cetății Filipi. E posibil ca
soțul să o fi părăsit din această cauză, se întâmplă și în zilele noastre ca unul dintre
cei apropiați, chiar soț, soție, copii, părinți să-i întoarcă spatele celui care își predă
viața în mâna Domnului.
Cetatea Filipi, locul în care se întâmplă convertirea Lidiei, a fost fondată de regele
Filip al II-lea Macedonul, tatăl lui Alexandru cel mare, în 358 î.H. În timpul
călătoriilor apostolului Pavel, Filipi era o colonie romană, populată de veterani
italici, şi avea aceleaşi drepturi ca şi oraşul Roma. Avea un senat propriu, iar
locuitorii dețineau cetăţenie romană. Filipi era considerat o mică Romă în
Macedonia. Având statut de colonie romană, oraşul era scutit de taxe şi se bucura
de unele privilegii. Este explicabil de ce Lidia a ales această cetate pentru a-și
desfășura afacerile comerciale.
Primind cuvântul Domnului de la apostolul Pavel, fiindcă Domnul i-a deschis
inima, Lidia a cerut să fie botezată. Așadar, pe baza textului biblic, aflăm că primul
creștin din Europa a fost o femeie matură, bogată, generoasă și primitoare, care își

conducea casa și afacerile cu destoinicie și căutând să împlinească voia Domnului:
Lidia.
Apostolul Pavel, aflat în cea de-a doua sa misiune creştină, împreună cu Luca, cu
Sila şi cu Timotei, o botează pe Lidia în numele Tatălui, al Fiului și al Duhului
Sfânt, în râul Gangitis, lăsând prin ea o mărturie creștină puternică în acest oraș-
port la marea Egee, pe unde se perindau atâția călători din toate părțile lumii.
Posibilul loc de botez al Lidiei, pe râul Gangitis
Apostolii lui Isus, în frunte cu Pavel, au înfiinţat o congregaţie creștină în Filipi,
faţă de care Pavel a avut mereu o afecţiune deosebită, după cum vedem și azi din
epistola sa către Filipeni, cuprinsă în Noul Testament. La rândul lor, filipenii şi-au
manifestat iubirea faţă de apostol fiind întotdeauna gata să-l susţină şi să-i vină în
ajutor.
O admir pe Lidia pentru inteligența și curajul său, dar mai ales pentru credința sa.
O admir pentru generozitatea cu care și-a pus casa la dispoziția apostolilor. Este un
model important pentru gândirea și activitatea mea de zi cu zi.

Sursa:
http://foaiaromaneasca.blogspot.com/2017/07/femei-din-biblie-lidia-femeia-cu-care_21.html

Locul unde a fost botezat primul european: Mânăstirea Sfânta Lidia
Mânăstirea Sfânta Lidia este unul dintre locurile liniștite ale lumii. Acolo unde
te retragi, cu tot cu ghearele tale, în tine (în „teacă“) - și încerci, măcar, să începi
să meditezi.
Am ajuns, nu cu foarte mult timp în urmă, acolo. Acolo înseamnă, de fapt, locul
unde a fost creștinat primul european. Prima europeană, ar fi mai corect. Pentru
că este vorba despre o femeie, devenită, ulterior, în calendar, Sfânta Lidia. În
sens simbolic, am putea spune că semnificația acestui loc din Macedonia este
simplă: aici a „înțepat“ creștinismul, mit fundamental al omenirii, harta Europei.
Simplu, dar pe cât de simplu, pe atât de complex.
Povestea începe, fireşte, de la călătoriile Sfântului Petru, despre care am mai scris,
cândva. Sfânta Lidia este, practic, prima „ucenică“ dăruită bisericii, pe tărâm
european. Ea face parte din mulţimea (prea) „fericiţilor“ care au avut şansa de
a-l asculta, vreodată, pe Sfântul Pavel predicând, în carne şi oase, flesh and blood,
cum spune, în engleză, lectura Bibliei.
Sfânta Lidia este, dacă vrem să vorbim despre modele, şi ea - la rândul ei - un
model: unul de receptivitate. Este receptaculul perfect, care a primit chemarea
apostolului. Care a primit chemarea îndumnezeirii. Sfântul Pavel a primit, precum
singur mărturiseşte, misiunea în vis.
Recapitulăm, dintre cele ştiute - şi spunem, ca parafrază: un om i-a apărut
sfântului în vis - iar el se dădea drept macedonean şi îl ruga să vină să îi
ajute. Să „treacă“ dincolo, pe continentul european - deoarece el se găsea, la acel

moment, în misiune de predicator - pe ţărmul „geamăn“/ asiatic (în Asia Mică).
Sfântul Pavel a ascultat îndemnul (cu miez) al visului ca un semn fundamental - şi
a plecat. A mers întins, pe mare, cu o corabie - şi a debarcat în portul Neapole.
Neapole este numele actualului oraş Kavala, din nordul Greciei. Este un port
macedonean la Marea Egee. Neapolis era, întotdeauna, numele unui nou oraş. De
fapt, în greacă, Neapole asta şi înseamnă: „oraşul nou“.
Primul om pe care l-a botezat pe continent/tărâm european Pavel (Saul) din Tars
s-a brodit să fie chiar această femeie, inimoasă şi inspirată, pe nume…Lidia.
Bisericuţa „Sfintei Lidia“ (nu e foarte mare, ci, mai curând, un locşor modest!)
este situată la mică distanţă de orăşelul Filipi, astăzi surpat în sine însuşi. Către
locuitorii lui Filipi a scris Sfântul Petru „filipicele“ sale. O celebră epistolă -
peste timp - ca o săgeată îndreptată spre filipeni. Împotriva Filipiului a tunat şi
a fulgerat un om temperamental precum era apostolul.
Autocarul cu care am sosit la faţa locului ne-a lăsat, pe noi, patruzeci de oameni,
la o oarecare distanţă de biserică. Aşa că am luat-o pe jos, folosind doar „pici-
oarele apostolilor“. Am trecut peste un podeţ de pietre aşezate ca nişte streşini,
de îţi părea că mergi de-a dreptul pe un (a)coperiş.
Odată ajuns aici cu povestirea noastră, menţionăm - din respect pentru cei care
ne-au luat cu dânşii - că este vorba despre agenţia Happy Trip (www.happy-
tripeurope.ro ) - cea care a organizat circuitul. A fost o excursie care îţi „linişteşte“
- pe deplin - „duhul“. Pentru că te pune în contact mai apropiat cu cele veşnice.
Te scoate, cum ar spune filosoful (chiar Constantin Noica), din rostuirea ta vre-
melnică - şi te aşază în rostuirea nezdrumicată a celor hieratice. Astfel încât,
până la urmă, se dovedeşte că ai de-a face, mai mult, cu o călătorie interioară. Şi
„reportajele interioare“ te fac, de-a lungul vieţii, să devii ceea ce devii.
Valea în care s-a fost întâmplat botezul de atunci, din Antichitate, pare decupată
din lumea cu adevărat edenică. Dar nu din lumea dintre Tigru şi Eufrat, ci din
paradisul de-a dreptul divin, pur „dantesc“.
Este - acolo - un peisaj, aş spune, tipic grecesc. Susura, colo, în vale, un „râu
mititel“, precum zice, în limba română, poetul. Biserica „sfintei“ nu părea să îşi
trădeze prea multă vechime. Au contraire, semăna cu o călugăriţă „şic“ - dacă aşa
ceva se poate admite - şi nu e chiar o blasfemie (nu, nici nu este).

Aşezământul este situat pe marginea unui râu - Gangitis. Un altar de piatră
marchează locul botezului. Iar râul este înfiorător de curat şi atât de frumos
încât îţi chiar vine să te îndrăgosteşti definitiv de locul acela.
Oraşul „adiacent“, Filipi, ale cărui situri se văd în depărtare, este unul care poartă
numele împăratului Filip (al doilea) al Macedoniei.
Şi, ei bine, cine era Lidia? Lidia făcea parte dintr-un grup al femeilor evreice
din oraş - şi trăia ca o vânzătoare de porfir(ă). Mai avea calitatea - ne şi spune
apostolul în relatarea sa - că era temătoare de Dumnezeu. Venea din „cetatea
Tiatirelor“ - şi a plecat urechea la vorbele spuse de Pavel către femeile evreice
adunate la râu. „Dumnezeu i-a deschis inima“ - spune apostolul Pavel - şi credem
că ştie ce vorbeşte. S-a botezat „ea şi casa ei“. Şi, după aceea, le-a dat semn
apostolului, însoţit de oamenii credincioşi Sila, Timotei şi Sfântul Luca, să
rămână la ea în casă, la proaspăt creştinată. Şi apostolii au acceptat cu bucurie.
M-a cucerit, dintru început, această povestioară simplă şi frumoasă. Şi poate că,
tocmai din cauza frumuseţii poveştii, Sfânta Lidia merită o biserică, în amintirea
omului prin care Hristos a intrat în Europa. Un om care este doi: Sfânta Lidia
şi apostolul Pavel, adică lucrarea - şi omul prin care s-a fost făcută lucrarea. Să
vizitezi această Mânăstire a fost, pentru mine, o faptă a spiritului - şi aproape aş
putea spune că nu am fost acolo cu trupul. Nu în trup, ci în spirit. Ca atunci când
vizitezi cerurile.

Pelerinaj în nordul Greciei
Datorită turiștilor, grecii au avut peste 200.000 de noi locuri de muncă în 2016. Și
la Filipi vin mai mulți vizitatori, mai ales de când orașul a fost inclus în lista
patrimoniilor UNESCO.
”An de an vin sute de creștini japonezi și coreeni la noi pentru a fi botezați”,
povestește Stavroula Dadaki, arătând către pârâu. Totul are aici legătură cu Sfânta
Lidia, spune șefa Oficiului de Arheologie din regiunea Kavala. Se spune că Lidia
ar fi fost prima persoană din Europa pe care a botezat-o Sfântul apostol Pavel.
Acesta a pus aici temeliile primei comunități creștine de pe continent, între anii 49
și 50. Orașul făcea parte din Imperiul Roman, fiind situat pe celebra rută Via
Egnatia, care făcea legătura între Roma și Orientul Apropiat.
Creștere razantă a numărului de turiști
Ruinele stau și astăzi mărturie însemnătății de altădată a orașului. Pe o plăcuță se
menționează, undeva în mijlocul unui text informativ, că apostolul Pavel a trecut
pe acolo. Dar de ce vin cei mai mulți turiști la Filipi? Datorită orașului antic?
Datorită apostolului Pavel și a Sfintei Lidia? Dadaki spune că nu a făcut nimeni
până acum un astfel de studiu. Se știe însă că au fost 50.000 de vizitatori în anul
2015. Iar în acest an au venit deja până la finele lui august 65.000 de turiști:

”Numărul turiștilor a crescut razant după ce orașul Filipi a fost trecut în lista
patrimoniilor culturale UNESCO în luna iulie”.
Creștinii să fie informați despre Filipi
Heidi Ritter este convinsă că Filipi este interesant în primul rând pentru turismul
religios. Ritter este directoarea de vânzări a Biroului pentru Pelerinaj din Bavaria,
instituție care organizează excursii pe teme religioase de 90 de ani. Programul
pentru anul viitor cuprinde și nordul Greciei, ”și în mod special Filipi”.
„Ți se face pielea de găină când te gândești că apostolul Pavel a predicat pentru
prima dată în Europa în acest loc și că a botezat primii creștini„ spune Ritter. ”Este
de o încărcătură spirituală deosebită. Foarte important pentru pelerinii noștri”.
Consideră că toți creștinii ar trebui să fie informați despre acest loc. Iar preluarea
orașului în patrimoniul cultural UNESCO oferă o șansă fantastică în acest sens.
”Există și turiști care vin pentru vestigiile arheologice, dar cei mai mulți sunt
interesați de apostolul Pavel și de Sfânta Lidia.” Ritter consideră că Filipi merită
mai multă atenție internațională și pentru asta e nevoie de reclamă.
Investitorii internaționali - bineveniți
Orașul antic Filipi

Anastasia Iosifidou, avocată în Kavala, adaugă că Filipi va participa la mai multe
târguri de turism. Până acum regiunea a fost atractivă prin plaje și mare. Dar, de
acum încolo, se va concentra și pe aceste aspecte culturale, prelungind astfel se-
zonul.
Primăvara și toamna sunt ideale pentru un concediu la Filipi. Dar oare e pregătită
regiunea pentru un număr mai mare de turiști? ”Nu sunt destule locuri la hoteluri.
Nu există o concordanță între cerere și ofertă”, subliniază Iosifidou. Mai trebuie
construit mult. Investitorii internaționali sunt bineveniți, spune avocata.
Noul port din Kavala va fi terminat până la începutul anului viitor, iar pe aeroport
operează deja companii internaționale. Anastasia Iosifidou este convinsă că și
aceste amănunte vor face ca turismul în zonă să înflorească. Ar fi întocmai în
spiritul Sfintei Lidia, care se spune că era o pricepută negustoreasă de purpură.
Autor: Panagiotis Kouparanis

Târnosirea singurei biserici din Eparhie cu hramul „Sfânta Lidia”
Preasfinţitul Părinte episcop Iustin a târnosit, în Sighetu Marmaţiei, o biserică şi a
binecuvântat un aşezământ social-cultural pentru tineri.
Sâmbătă, 20 mai, Preasfinţitul Părinte episcop Iustin a târnosit, în cartierul Valea
Hotarului Sihei din municipiul Sighetu Marmaţiei, o monumentală biserică de
lemn şi a binecuvântat clădirea Centrului social-cultural „Sfânta Lidia”, amplasată
în curtea bisericii, şi celelalte clădiri din Ansamblul Parohial.
Ansamblul Parohial cuprinde clădiri în stil tradiţional maramureşean din lemn,
după planurile arhitectului Dorel Cordoş, şi este alcătuit din biserică, clădirea
Centrului social-cultural, prăznicar, o casă muzeu şi casa parohială.
Cu respectarea întocmai a tipicului târnosirii unei biserici ortodoxe - prin aşezarea
în Sfânta Masă a Sfintelor moaşte de Sfinţi mucenici şi a Documentului de Sfinţire,
a punerii icoanelor celor patru Sfinţi evanghelişti în colţurile Sfintei Mese - a
oficiat Preasfinţitul Părinte episcop Iustin slujba de târnosire a bisericii de lemn din
Valea Hotarului Sihei din Sighetu Marmaţiei, preot paroh Viorel Fereşteanu, ieri,

în ziua de prăznuire a Sfintei Lidia din Filipi, motiv pentru care această Sfântă a
devenit ocrotitoarea locaşului de închinare, alături de toţi Sfinţii.
Hramul principal este Duminica tuturor Sfinţilor, iar hramul al doilea, Sfânta Lidia
din Filipi, a fost aleasă nu întâmplător, deoarece părintele Viorel Fereşteanu a
ridicat această biserică în memoria preotesei sale Lidia, trecută pe neaşteptate la
Domnul în urmă cu patru ani.
Răspunsurile de la strană, atât la Slujba de târnosire, cât şi la Sfânta Liturghie, au
fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Săt-
marului, condus de Arhid. Drd. Prof. Adrian Dobreanu.
O biserică monument într-un ansamblu parohial de referinţă
Frumoasa biserică din lemn, ridicată cu binecuvântarea Părintelui episcop Iustin, a
fost construită, în proporţie de 90%, prin contribuţia părintelui Viorel Fereşteanu şi
a familiei sale: pr. Viorel Dacian Fereştean, paroh în satul Mocira, Protopopiatul
Baia Mare, şi a fiicei Lidia Claudia Mariş, din Sighetu Marmaţiei, cărora li s-au
adăugat câţiva binefăcători.
Este o biserică în formă de navă, prevăzută cu pridvor deschis, pronaos, naos şi
Sfânt Altar, cu turn de formă pătrată, cu foişor deschis, peste care se înalţă un coif
zvelt. Împreună cu celelalte clădiri formează Ansamblul Parohial Sighet Sihei.
Lucrările de lemn la Ansamblul Parohial au fost executate de echipa condusă de
Mihai Bledea din Vadu Izei, iar celelalte lucrări, de piatră, zid şi beton, de echipa
meşterului Viorel Leordean din Sarasău. Toate s-au făcut după planurile renu-
mitului arhitect Dorel Cordoş din Sighetu Marmaţiei şi cu binecuvântarea
Preasfinţitului episcop Iustin.
Iconostasul şi mobilierul din biserică au fost confecţionate de Petru Boşca din
Valea Stejarului, comuna Vadu Izei, iar icoanele de pe catapeteasmă au fost pictate
de Octavian Ciocşan. Clopotele au fost donate de familia preotului ctitor. Terenul a
fost şi el donat, de Vasile Vlad din Valea Hotarului, Vasile Grigor din Iapa şi
preotul ctitor.
Proclamarea Centrului Social-Cultural „Sfânta Lidia”
Centrul Social-Cultural a fost proclamat ieri de Preasfinţitul Părinte episcop Iustin
să poarte numele „Sfânta Lidia”. El a fost construit la recomandarea Preasfinţitului

Părinte episcop Iustin şi va găzdui, „sub streaşina bisericii”, activităţi ale tinerilor
din Protopopiat, organizate de preoţii care coordonează activitatea Asociaţiei Tine-
rilor Ortodocşi din Protopopiatul Sighet.
Este o clădire din lemn, în stil maramureşean, situată în oraşul capitală al Mara-
mureşului Voievodal şi prima construcţie nouă de acest fel din Eparhie.
Îndemnul Preasfinţitului Părinte Episcop a fost ca şi celelalte protopopiate din
Eparhia Maramureşului şi Sătmarului să construiască astfel de centre.
Cuvânt de învăţătură
Despre Sfânta Lidia, prima femeie încreştinată din Europa, care a fost botezată de
Sfântul apostol Pavel, le-a vorbit Preasfinţitul Părinte Iustin credincioşilor prezenţi
la Sfânta Liturghie Arhierească din Valea Hotarului Sihei din Sighetu Marmaţiei,
dar şi despre sfinţenie şi sfinţirea în viaţa creştinului, prin prezenţa lui în fiecare
duminică la biserică, despre ce înseamnă sfânta biserică, deoarece nu este lăcaş de
cult, ci loc sfinţit, în care se află ce este mai sfânt pe pământ: Sfânta Masă, iar tot
ce vine în contact cu Sfânta Masă devine sfinţit şi, deci, se numeşte Sfânt: Sfântul
Antimis, Sfânta Evanghelie, Sfântul Disc, Sfânta Cruce, veşmintele preoţilor etc.
De aceea, închinarea, când trecem pe lângă sfânta biserică, devine obligatorie
pentru fiecare creştin.
„Noi, la biserică, ne sfinţim prin participarea la Sfintele Slujbe, a spus Preasfinţitul
Părinte episcop Iustin. Pentru foamea şi setea de Dumnezeu vin credincioşii la
biserică, unde se sfinţesc şi ei. Se sfinţeşte până şi cărarea pe care vin şi merg
credincioşii de la biserică”, a adăugat ierarhul locului.
Distincţii
Părintele Viorel Fereştean a fost distins de Preasfinţitul Părinte episcop cu
„Gramata Episcopală”. Diplome de vrednicie au fost înmânate Consiliului Paro-
hial, binefăcătorilor Mihai Bledea şi Viorel Leordean, iar Vasile Pop Crăieş,
cântăreţul bisericii, în vârstă de 94 de ani, din care 79 de ani la strană, a primit şi el
o diplomă de vrednicie.
Preasfinţitul Părinte episcop Iustin a primit în dar o icoană cu Mântuitorul Hristos,
ce va fi găzduită în Muzeul Episcopiei.

Teodor Danalache - Biserica Sfânta Lidia
Biserica Sfânta Lidia este o biserică ortodoxă aflată în apropierea anticei localităţi
Filipi, în Grecia. Un loc liniştit şi retras de pe malul răului Gangitis, marcat de un
altar de piatră, ridicat în cinstea Sfintei Lidia, aminteşte de locul în care a fost
botezată prima creştină din Europa, de către Sfântul apostol Pavel.
Filipi - Philippi - este o localitate menţionată în Sfânta Scriptură, Sfântul apostol
Pavel trimiţând aici chiar şi o epistolă, anume "Epistola către Filipeni". Filipi, unul
dintre cele mai renumite oraşe din estul Macedoniei, a fost întemeiat de către Filip
al II-lea, împăratul Macedoniei, în anul 356 i.Hr. După câte informaţii ne-a lăsat
istoria, Filipi este locul unde Sfântul apostol Pavel a înfiinţat şi prima comunitate
creştină din Europa.
Sfântul apostol Pavel şi comunitatea din Filipi
Între anii 49-50, oraşul Filipi a fost vizitat de către Sfântul apostol Pavel, în timpul
celei de a două călătorii misionare inteprinsă de marele misionar.
Potrivit cărţii Faptele Apostolilor, Pavel a fost îndemnat să meargă în acest oraş în
urma unei viziuni. "Şi noaptea i s-a arătat lui Pavel o vedenie: Un bărbat
macedonean sta rugându-l şi zicând: Treci în Macedonia şi ne ajută. Când a văzut
el această vedenie, am căutat să plecăm îndată în Macedonia, înţelegând că
Dumnezeu ne cheamă să le vestim Evanghelia. Pornind cu corabia de la Troa, am
mers drept la Samotracia, iar a doua zi la Neapoli, Şi de acolo la Filipi, care este
cea dintâi cetate a acestei părţi a Macedoniei şi colonie romană. Iar în această
cetate am rămas câteva zile. (Fapte 16, 9-12)
Însoţit de Sila, de Timotei şi de Sfântul Luca, marele apostol Pavel a predicat
Evanghelia Mântuitorului în Filipi, vreme de "câteva zile". "Pavel şi Timotei, robi
ai lui Hristos Iisus, tuturor sfinţilor întru Hristos Iisus, celor ce sunt în Filipi,

împreună cu episcopii şi diaconii: Har vouă şi pace, de la Dumnezeu, Tatăl nostru,
şi de la Domnul Iisus Hristos" (Filipeni 1, 1-2).
Apostolul Pavel a mai vizitat oraşul şi cu alte două ocazii, în anii 56 şi 57. Epistola
către Filipeni datează din anii 54-55, în ea văzându-se impactul imediat al predicii
sfântului asupra comunităţii din Filipi. Comunitatea de evrei din Filipe se pare că
era destul de mică. Cu toate acestea, Pavel a găsit un grup de femei evreice adunate
la râu, în vestul oraşului, în ziua de sabat. Cu această ocazie, apostolul Pavel o va
boteza pe Lidia, o vânzătoare de porfiră.
"Şi în ziua sâmbetei am ieşit în afara porţii, lângă râu, unde credeam că este loc de
rugăciune şi, şezând, vorbeam femeilor care se adunaseră. Şi o femeie, cu numele
Lidia, vânzătoare de porfiră, din cetatea Tiatirelor, temătoare de Dumnezeu,
ascultă. Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele grăite de
Pavel. Iar după ce s-a botezat şi ea şi casa ei, ne-a rugat, zicând: De m-aţi socotit că
sunt credincioasă Domnului, intrând în casa mea, rămâneţi. Şi ne-a făcut să
rămânem." (Fapte 16:13-15).
Sfânta Lidia, prima creştină din Europa
Sfânta Lidia, cunoscută drept prima creştină din Europa, era o vânzătoare de
materiale textile din cetatea Tiatira, precum citim în Sfânta Scriptură: "Lidia,
vânzătoarea de purpură, din cetatea Tiatirelor." Purpura este un pigment de culoare
roşie, extrasă pentru prima dată de către fenicieni, din molusca "murex brandaris";
substanţa era folosită, de obicei, pentru colorarea pânzelor scumpe, de către cei
bogaţi.
Din localitatea Troa, Sfântul Pavel a pornit spre Samotracia, iar mai apoi spre
Neapole şi Filipi. Ajungând pe pământul macedonean, Sfântul Pavel se va opri la
râu, unde va întâlni un grup de femei muncitoare. Aici, el va începe a propovădui
pe Hristos în Europa, "temătoarea de Dumnezeu" Lidia fiind prima botezată.
Odată botezată, Sfânta Lidia a oferit găzduire Sfântului Pavel, în vremea misiunii
lui în această regiune. "Iar ei, ieşind din închisoare, s-au dus în casa Lidiei; şi
văzând pe fraţi, i-au mângâiat şi au plecat" (Fapte 16, 40).
Biserica Ortodoxă, care o cinsteşte pe Sfânta Lidia drept una "întocmai cu
apostolii", o prăznuieşte pe aceasta în ziua de 20 mai. Biserica Catolică din Grecia
o prăznuieşte pe Sfânta Lidia, numind-o "Lidia din Filipi", în ziua de 3 august. În

unele calendare luterane, sfânta este prăznuită în zilele de 27 ianuarie şi 25
octombrie.
Aproape de locul antic în care, potrivit tradiţiei, Sfânta Lidia a fost botezată de
apostolul Pavel, se înalţă astăzi o frumoasă biserică ortodoxă, zidită în stil bizantin.
Clădirea este de fapt un baptisteriu, precum exista odinioară, în comunitatea creş-
tină din Filipi.
Interiorul bisericii este minunat împodobit cu mozaicuri, lucrări semnate de artistul
grec Vlasios Tsotsonis. În domul cupolei centrale este înfăţişată scena cu Botezul
Domnului. Interiorul bisericii este pavat cu marmură, iar vitraliile geamurilor sunt
uimitoare. Pe podea, chiar lângă uşă, se află un mozaic care înfăţişează călătoriile
misionare pe care le-a făcut Sfântul Pavel în Grecia.

Biserica Sfintei Lidia din Grecia
Biserica Ortodoxă Sfânta Lidia se află pe malul răului Gangitis, în apropierea
oraşului antic Philippi (Filipi). În apele răului avea să săvârşească Sfântul apostol
Pavel botezul Lidiei, o tânără evreică din Filippi. Lidia a fost prima creştină din
Europa, acesta fiind primul botez săvârşit de apostolul Pavel.
Lângă locul botezului Lidiei s-a înălţat biserica-baptisteriu Sfânta Lidia, clădită în
stil bizantin, în formă de cruce cu un dom central. Cupola domului este pictată cu
scena care prezintă Botezul Domnului.
La intrarea în biserică, la interior, în dreptul portalului, pe podeaua din marmură se
afla mozaicul reprezentând călătoriile misionare ale Sfântul Pavel în Grecia.

Ferestrele baptisteriului sunt prevăzute cu vitralii. Pictura bisericii a fost efectuată
de artistul grec Vlasios Tsotsonis. Locul botezului este marcat de un altar de piatră
alb prevăzut cu un crucifix şi o icoană a Sfintei Lidia, mărturia actului săvârşit
acolo de Sfântul apostol Pavel.
Malul râului Gangitis este dalat cu piatră şi indică locul unde a călcat Pavel când a
botezat-o pe Lidia.
Biserica Ortodoxă o cinsteşte pe Sfânta Lidia drept una “întocmai cu apostolii” şi o
prăznuieşte în ziua de 20 mai.
Sursa:
http://www.portalturism.com/obiectiv-turistic/biserica-sf-lidia-grecia

Philippi, Kavala (Neapolis), and Thessaloniki
http://travelswithdennis.blogspot.com/2013/04/philippi-kavala-neapolis-and.html

Sfânta Lidia din Filipi, cea întocmai cu apostolii (s.v. 7 mai / s.n. 20 mai)

(Foto) Pelerin pe urmele Sfântului apostol Pavel - Baptisteriul Sfintei Lidia
din Filipi, Grecia
foto: Pr. Silviu Cluci
„Pornind cu corabia de la Troa, am mers drept la Samotracia, iar a doua zi la Nea-
poli, și de acolo la Filipi, care este cea dintâi cetate a acestei părți a Macedoniei și
colonie romană. Iar în această cetate am rămas câteva zile. Și în ziua sâmbetei am
ieșit în afara porții, lângă râu, unde credeam că este loc de rugăciune și, șezând,
vorbeam femeilor care se adunaseră. Și o femeie, cu numele Lidia, vânzătoare de
porfiră, din cetatea Tiatirelor, temătoare de Dumnezeu, asculta. Acesteia Dumne-
zeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele grăite de Pavel. Iar după ce s-a botezat
și ea și casa ei, ne-a rugat, zicând: De m-ați socotit că sunt credincioasă Domnului,
intrând în casa mea, rămâneți. Și ne-a făcut să rămânem.” (Faptele Apostolilor 16,
11-15)

Bucură-te, Sfântă Lidia, cea întocmai cu apostolii !

Sfânta Lidia din Filipi, cea întocmai cu apostolii (s.v. 7 mai / s.n. 20 mai)

More Related Content

What's hot (19)

Similar to Sfânta Lidia din Filipi, cea întocmai cu apostolii (s.v. 7 mai / s.n. 20 mai) (20)

More from Stea emy (20)

Sfânta Lidia din Filipi, cea întocmai cu apostolii (s.v. 7 mai / s.n. 20 mai)