Sorin Oprescu - Platforma Program II
- 1. PLATFORMA PROGRAM CONFERINTA A II A Asa cum am promis saptamana trecuta, cand am lansat Platforma program pentru dezvoltarea Bucurestiului, vin din nou in fata dumnavostra pentru a detalia cateva dintre programele sectoriale pe care doresc sa le initiez in al doilea mandat. Vreau sa reamintesc ca toate aceste programe sunt integrate unei viziuni strategice unitare vizand dezvoltarea pe termen scurt, mediu si lung a Bucurestiului. Este pentru prima data in istoria post-revolutionara a Bucurestiului cand un primar sau un candidat pentru aceasta functie vine cu o astfel de strategie unitara, pe care isi fundamenteaza deciziile si actiunile. Eu am lansat o Platforma program ce poate ghida dezvoltarea Bucurestiului nu pentru un mandat, ci pentru cel putin doua decenii. Cu totii stim ca Bucurestiul are o problema cu locurile de parcare. Acest lucru creeaza disconfort atat pentru soferi, cat si pentru pietoni. De aceea, am acordat o atentie deosebita acestui subiect. Am conceput primul sistem public de parcari moderne din Capitala, am creat proiecte, am gasit si formula de finantare (parteneriat public-privat) si ne-am apucam de treaba. Este vorba despre STRATEGIA DE PARCARE, studiu realizat de experti internationali.
- 2. Am avansat enorm fața de acum patru ani, iar astazi avem in diverse stadii de planificare și execuție mai multe parcaje, care, in curand, vor impanzi orasul. Și o spun, fara falsa modestie ca, daca am ajuns aici, este pentru ca m-am luptat cu incapațanare pentru ca aceste proiecte sa devina realitate. Exista mai multe tipuri de parcari: - Pentru zona centrala, unde spatiul este limitat (e vorba de parcari subterane, in special) - Park&ride, care inseamna parcheaza si calatoreste si au drept scop descurajarea traficului in centrul orasului. - Parcarile rezidentiale, intre blocuri. 1. Parcaj subteran Piata Universitatii: 420 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2012 2. Parcare supraterana in imediata vecinatate a Stadionului National: 1.300 locuri, finalizare – semestrul II 2012 3. Parcaj subteran Piata Walter Maracineanu: 242 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2015 4. Parcaj subteran Piata Alba Iulia: 1.200 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2015
- 3. 5. Parcaj subteran Piata Dorobanti: 254 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2014 6. Parcaj subteran Piata Edgar Quinet: 380 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2013 7. Parcaj subteran Gara de Nord: 1.487 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2016 8. Parcaj subteran Piata Charles de Gaulle: 603 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2014 9. Parcaj suprateran str. Pictor Nicolae Tonitza: 317 locuri, finalizare – semestrul I 2015 10. Parcajul suprateran Coltea: 420 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2015 11. Parcajul subteran din zona Bibliotecii Nationale – bd. Unirii (cunoscuta ca zona Esplanada): cca. 3.000 locuri, finalizare – semestrul I 2016 12.Parcaje sub/supraterane rezidentiale (BL/PPP) o Perioade diferite, in functie de locatii si numarul lor, fiind structurate pe trei tipuri: de 130 de locuri, 300 de locuri si 500 de locuri. o Ne propunem minimum 20 de parcari pana in 2015 13. Parcaje subterane in galeriile metroului: cca. 550 locuri, finalizare – semestrul I 2013 14. Parcari de tip park & ride. Primele locatii:
- 4. o zona Aerogarii: 200 locuri, finalizare – semestrul I 2013 o zona Iancului – Pantelimon: 250 locuri, finalizare – semestrul I 2014 o zona Liviu Rebreanu: 220 locuri, finalizare – semestrul I 2014 o zona IMGB: 220-250 locuri, finalizare – semestrul II 2013 o zona Militari: 250 locuri, finalizare – semestrul I 2015 Realizarea acestor obiective va avea ca efect atat cresterea calitatii vietii in Bucuresti, cat si sporirea atractivitatii pentru investitori si turisti. CENTRUL ORASULUI Centrul orasului este locul in care fiecare bucurestean trebuie sa se simta bine, zona de care fiecare dintre noi sa fie mandru, spatiul in care fiecare sa se simta cu adevarat european. Pentru aceasta, avem in vedere un amplu proces de reabilitare si revitalizare a centrului orasului. Am inceput cu Centrul istoric, un proiect blocat in incompetenta si politicianism, pe care l-am finalizat. o Acum, Centrul istoric este viu, atractiv, a devenit cu adevarat inima orasului si incepe sa-si fructifice realul potential economic, social, cultural si turistic.
- 5. Vom continua insa cu proiecte si programe pentru aceasta zona si arealul adiacent ei. Actiunile viitoare principale ale Municipalitatii se vor indrepta spre: I. Implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a centrului Bucurestiului – subprogramul PIDU Este un ansamblu compus dintr-o multitudine de proiecte coerente, care vizeaza dezvoltarea armonioasa si durabila a acestei zone, in functie de nevoile si potentialul acesteia. Realizarea in practica a acestui amplu si complex set de proiecte va schimba fundamental imaginea centrului orasului si consta in: o Recuperarea si constituirea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului o Regenerarea cartierelor traditionale degradate o Recuperarea si refunctionalizarea fondului construit prin reconversie Un numar de cladiri istorice vor fi reconditionate pentru a deveni incubatoare de afaceri (platforme business). Se vor sprijini atat industriile creative moderne, cat si revitalizarea mestesugurilor si a comertului in stil traditional, prin reconditionarea fizica a locurilor cu traditie in domeniu, (Hala Matache, crearea unor noi
- 6. structuri, precum o Curte a Mestesugarilor, realizarea de centre culturale – Hanul Gabroveni etc.). o Recuperarea atractivitatii Dambovitei ca riu in centrul Bucurestiului Se propune reconfigurarea Cheiului Dambovitei intre Piata Unirii si Izvor prin conturarea unui spatiu de promenada de-a lungul riului. o Recuperarea zonei de la sud de Dambovita si reconectarea acesteia la centrul Bucurestiului La sfarsitul perioadei socialiste au fost fragmentate doua artere principale (Calea Rahovei si Strada Uranus) si au fost distruse doua poduri care faceau legatura acestora cu centrul de la nord de Dambovita. Se propune reconectarea strazilor respective si reconstructia celor doua poduri care sa devina prin designul lor o atractie in sine. Traseele vor fi dedicate cu prioritate pentru pietoni si biciclisti. Se recupereaza monumente istorice si obiective turistice ascunse si greu accesibile in prezent (Manastirea Antim, Palatul Bragadiru, Piata de Flori George Cosbuc si Casa Poporului). o Aplicarea unui set de masuri complexe pentru realizarea unui sistem de circulatie eficient avand ca obiective:
- 7. Eliminarea traficului de tranzit prin zona centrala prin finalizarea inelelor si centurii, conform master planului de transport al Bucurestiului O mai buna gestionare a traficului prin dezvoltarea sistemului pentru managamentul traficului. Incurajarea modalitatilor de transport durabile in principal prin: • Crearea unei retele integrate de circulatie pietonala si pentru biciclisti. • Ameliorarea conexiunilor cu transportul in comun, prin realizarea de poluri intermodale, moderne, in special in zonele: Pta Romana, Pta Rosetti, Pta Sf. Gheorghe, Pta Unirii. Incurajarea transportului in comun care trebuie prioritizat, extins si optimizat. o Realizarea unui sistem de parcari mici si medii o Reabilitarea si valorificarea spatiilor publice Avem in vedere realizarea de strazi si piete ca spatii publice prietenoase si dinamice, destinate in special deplasarii pietonale, relaxarii, socializarii si organizarii de evenimente cultural-educative. Zona de interventie a acestui plan se intinde intre Pta Victoriei, Pta Romana, Pta Universitatii, Pta Unirii, Pta Revolutiei, Pta Bibliotecii Nationale - pana la Palatul Parlamentului si Pta de Flori George Cosbuc.
- 8. Realizarea si implementarea unui nou mod de abordare a dezvoltarii turistice a zonei centrale a Bucurestiului, bazat pe conceptul de „camere urbane”. Camera urbana inseamna spatiul public comunitar cu activitati bine definite, integrat intr-un sistem la nivelul intregului oras. Camera de cultura clasica este numele propus pentru zona Piata Revolutiei – Sala Palatului. Cuprinde unele dintre cele mai importante institutii culturale ale orasului – Muzeul National de Arta al Romaniei, Atheneul Roman si Sala Palatului. Camera academica este reprezentata de zona Pta Universitatii care gazduieste institutii de educatie si cultura prestigioase: Universitatea din Bucuresti, Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” si Teatrul National „I.L.Caragiale”. Camera de ambianta, zona Gradina Icoanei – Piata Romana) Camera de cultura alternativa (zona Uranus – Rahova) Camera de cultura contemporana (zona Palatul Parlamentului – Muzeul National de Arta Contemporana) se doreste a fi un spatiu dedicat evenimentelor culturale orientate exclusiv catre arta contemporana. Camera de entertainment (zona Piata Unirii) este o adevarata scena a orasului.
- 9. Camera istorica (zona Centrului istoric) corespunde spatial cu nucleul traditional al Bucurestilor Camera piata turistica (zona Piata Amzei) este in mod traditional un nod comercial important in centrul Bucurestiului. Camera podului (zona Izvor) Se propune refacerea legaturii firesti dintre zona Brezoianu si parcul Izvor, unde a existat cartierul Mihai Voda, cartier de negustori instariti. II. Centrul istoric - simbol si inima a orasului Proiecte si programe viitoare, dedicate Centrului istoric o Lucrari de reabilitare si refacere a intregii structuri stradale a sistemului rutier vechi si a intregului sistem de infrastructura tehnico-edilitara in zona B a Centrului Istoric (de la Biserica Sfantul Gheorghe, Calea Mosilor, Hristo Botev) asemanator celui realizat in zona A. o Realizarea unui program complex de consolidare si reabilitare a cladirilor existente, mai ales a fatadelor si spatiilor comerciale situate in zona A. o Restaurarea si punerea in valoare a planului voievodal Curtea Veche si inceputul demersului de a fi inclus in patrimoniul UNESCO.
- 10. o Finalizarea proiectului Hanul Gabroveni - cladire monument istoric ce urmeaza a fi restaurata si remodelata functional pentru realizarea Centrului Cultural European. o Amenajarea unui scuar dotat cu o fantana arteziana ca loc de atractie si revenire in zona intersectiei strazilor Franceza si pictor Tonitza. III. Subprogramul „Raul Dambovita” Este unul dintre cele mai complexe proiecte pe care dorim sa le facem in perioada imediat urmatoare, avand dimensiuni multiple cu caracter urbanistic, arhitectural, tehnico-edilitar si de protectie a mediului. Obiectivele majore ale acestui proiect sunt: o Reabilitarea si punerea in valoare a potentialului de atractivitate a Dambovitei, ca rau al centrului Bucurestiului si axa centrala a orasului. o Reabilitarea parametrilor de mediu si a conditiilor sociale si tehnico-economice a raului Dambovita si a casetei sale. o Repararea, renovarea si reabilitarea colectorului principal al orasului (caseta Dambovita). CARTIERELE ORASULUI Abordarea strategica in ceea ce priveste dezvoltarea orasului nu poate sa ignore o dimensiune identitara pe care locuitorii Bucurestiului o au. Este vorba despre cartiere.
- 11. Bucurestenii sunt interesati de situatia generala a orasului, sunt preocupati de ceea ce se intampla in sectorul lor, dar inainte de orice au nevoi, preocupari si probleme legate de cartierul in care locuiesc. Din acest punct de vedere, dincolo de densitatea ridicata a acestor zone identitare (peste 15.000 de locuitori/kmpatrat), cartierele bucurestene se confrunta cu o serie de probleme a caror rezolvare exceede efortul singular al primarilor de sector. Si in acest caz este nevoie de o viziune unitara si de actiuni integrate unui plan de dezvoltare pe termen mediu si lung. o Echiparea edilitara este dimensionata fiind realizata sa raspunda nevoilor unei alte epoci; dotariile publice au fost realizate cu intarziere sau nu s-au mai construit (in special crese, scoli, gradinite, centre medicale si culturale, zone de recreere si agreement etc.). o Reteaua stradala in cartiere a fost conceputa astfel incat sa asigure, in primul rand, deplasarea intre locuinta si locul de munca – platforma industriala invecinata. Acest lucru nu mai este valabil astazi. Principalele directii de actiune: o Constituirea si dezvoltarea de Poli Urbani, cu scopul de a creea locuri de munca si oportunitati pentru amplasarea altor functiuni, in special servicii si spatii comerciale, in zone cat mai apropiate de marile cartiere.
- 12. o Reabilitarea, extinderea si modernizarea dotarilor si echiparilor cartierului. Pentru a realiza schimbarea in bine a conditiei de locuire si a calitatii vietii in sectoare, interventiile vor fi conujugate: Primaria generala, impreuna cu primariile de sector si cu detinatorii de retele edilitare. o Rezolvarea problemelor patrimoniale si edilitare. Primaria va initaia, realiza si coordona actiunea de inventariere a patrimoniului edilitar din oras in parteneriat cu statul roman (prin institutii specializate) si privati care detin sau opereaza retele edilitare publice. Programul va avea o durata de 5 ani si va fi finantat de la bugetul local si din bugetele administratorilor si detinatorilor de retele publice. o Inventarierea si solutionarea problemelor juridice. Masurile si actiunile care se vor intreprinde vizeaza: Inventariearea terenurilor din cartierele de blocuri si inregistrarea lor in patrimoniul public municipal. Restrictionarea de noi constructii pe terenurile dintre blocuri, limitata numai la dotari conexe locuintei pentru cresterea calitatii vietii si conditiilor de locuire in cartier ca: parcaje, gradinite, scoli, zone pentru sport, agreement, spatii cultural, spatii verzi. Realizarea cadastrului edilitar in functie de detinatori de retele si stabilirea conditiilor juridice si economice de ocupare a terenului proprietate publica inclusiv cu reevaluarea regimului fiscal (de taxe si impozite) care
- 13. sa creeze noi venituri pentru municipalitate, ce pot fi redirectionate strict si cu dedicatie spre dezvoltarea orasului. o Imbunatatirea conditiilor tehnice a cladirilor. Este vorba despre un complex de masuri si actiuni care vor fi intreprinse in special impreuna cu autoritatile administrative ale sectoarelor. o Ameliorarea si cresterea nivelului calitatii locuirii in cartiere. In acest sens, avem in vedere: Recastigarea identitatii locului prin lucrari de amenajare a incintelor dintre blocuri. Cartierul poate fi personalizat prin amenajarea unor spatii publice la nivel de zona/ cvartal de mica anvergura In zonele vechilor complexe comerciale existente in mai toate cartierele vor fi amenajate spatii publice de tip piete publice pietonale Amenajari de parcuri si locuri de joaca pentru copii. Langa noile biserici din cartier, municipalitatea va realiza spatii publice pietonale dotate cu mobilier urban si amenajari de spatii verzi. Asigurarea curateniei si intetinerii amenajarii peisajiste, ca activitate curenta realizata impreuna cu primariile de sector.
- 14. POLITICI DE LOCUIRE Un oras modern si civilizat inseamna de fapt oameni care sa se simta bine in orasul lor, care sa aiba conditii decente de viata, oameni care nu doar sa locuiasca in oras, ci si sa traiasca aici. Plan de masuri pentru imbunatatirea nivelului si gradului de locuire in Bucuresti: o Realizarea unui program concret de colaborare si coordonare intre Primaria Generala și cele 6 sectoare, a activitatilor privind construcția și gestiunea de locuințe cu fonduri publice (din buget local sau/și din buget central). o Efectuarea unui inventar cat mai precis al locuintelor aflate in proprietatea sau gestiunea autoritatilor publice bucurestene. o Crearea unui sistem unitar, transparent si eficient de administrare a locuintelor detinute de sectoare (achizitionate, repartizate de PMB sau realizate prin ANL). o Analizarea posibilitatii de infiintare a unei societati de constructii și administrare de locuințe accesibile, sub controlul si coordonarea Primariei Municipiului Bucuresti. In perioada interbelica a existat un model asemanator, de societate a Municipalitatii cu rezultate foarte bune (Societatea de Constructii Locuințe Ieftine Bucuresti).
- 15. o Implementarea de politici concrete si coerente de dezvoltare imobiliara de catre PMB. o Valorificarea potentialului de spatii locative aflat in cladiri abandonate sau aflate in stadii avansate de degradare, inclusiv a celor care sunt in pericol de prabusire sau cu un grad mare de risc seismic. o Stimularea programelor de investitii publice sau private, de realizare a cladirilor de birouri, la preturi accesibile. o Initierea de catre autoritatile locale si centrale a unor parteneriate public-private, pentru construirea de locuinte (in special sociale). o Sustinerea proiectelor si programelor care vizeaza reabilitarea termica a cladirilor si utilizare de energie regenerabila. o Conservarea si protejarea fondului locativ existent. PATRIMONIU Patrimoniul este averea cea mai importanata a orasului, bogatia cu care ne mandrim. Trebuie sa o pastram si sa o valorificam asa cum se cuvine, datorita potentialului imens, cultural, istoric, dar si economic. Bucurestiul nu poate face pasul decisiv spre marile capitale europene daca nu isi respecta trecutul, daca nu isi protejeaza patrimoniul cultural si arhitectural.
- 16. Ceea ce incercam sa facem nu reprezinta doar gesturi reparatorii fața de o Capitala urațita pe nedrept de ani de nepasare și proasta administrare, ci și mijloace de a crește atractivitatea, valoarea si conditiile de viata ale Bucurestiului. Orasul are mare nevoie de dezvoltare si de modernizare, dar in acelasi timp are nevoie de redescoperirea identitatii. Bucurestiul trebuie sa recapete stralucirea de alta data. Plan de masuri si actiuni viitoare in domeniului patrimoniului imobiliar al bucurestiului: o Definitivarea si completarea actiunilor de identificarea, inventariere si intabulare a Patrimoniului Imobiliar al Municipiului Bucuresti pentru reconstituirea lui integrala. o Realizarea de reglementari si acte normative ale Municipalitatii privitoare la raporturile dintre Primaria Generala si sectoarele Bucurestiului, referitoare la patrimoniul imobiliar. In conformitate cu legislatia in vigoare, sectoarele sunt subunitati administrativ teritoriale fara patrimoniu. Ele au doar dreptul doar de a administra domeniul public si privat al municipiului, numai pe baza unei imputerniciri exprese a Consiliului general sigurul in masura sa dispuna de patrimoniului municipiului (potrivit legii 215/2001). Contrar acestui fapt se inregistreaza numeroase situatii in care administratiile sectoarelor iau decizii
- 17. anormale asupra patrimoniului orasului (fapt favorizat si de neimplicarea adecvata a Institutiei Prefectului) influentand in mod negativ dezvoltarea strategica si coerenta si functionarea coordonata a serviciilor publice. Pentru a stopa jefuirea patrimoniului orasului, am inceput demersurile pentru initierea unor acte normative si legislative care sa reglementeze mai precis si sa usureze activitatiile din domeniul patrimoniului imobiliar. Cateva exemple: Act normativ prin care sa se stabileasca un termen limita de solutionare a notificarilor/ cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate in acelasi fel cum a fost stabilit un termen limita de formulare al acestora. Act normativ special pentru Municipiul Bucuresti prin care sa se permita restituirea tuturor propietatilor achizitionate/ primite cu titlul gratuit inainte si dupa 1945, evidentiate in diferite documente din arhiva municipiului sau arhivele nationale. Act normativ pentru simplificarea procedurii de expropriere (asemanator cu exproprierea pentru drumuri, in sensul ca exproprierea sa nu stea in loc din cauza lipsei acordului proprietarului sau a respingerii ofertei de catre acesta). Act normativ de reglementare pentru exproprierea pentru cauza de utilitate publica a monumentelor si
- 18. cladiriilor de mare valoare istorica si arhitecturala, in scopul salvarii acestora de la degradare, distrugere si integrarea in domeniul public al Muncicipiului. o Realizarea de proiecte, lucrari si interventii de conservare, reabilitare si consolidare asupra mai multor cladiri aflate in patrimoniul municipalitatii si indeosebi asupra celor care au valoare istorica si arhitectonica deosebita. o Realizarea si finalizarea proiectelor si lucrarilor de executie dedicate conservarii si reabilitarii cladirilor monument istoric: muzeul Dr. Nicolae Minovici, Observatorul Astronomic Vasile Urseanu, Casa Cesianu, Arcului de Triumf, Hanul Gabroveni, sediului vechi al Primariei Capitalei, Palatele Brancovenesti. o Valorificarea patrimoniului de monumente ale orasului. Asa cum precizam, prioritatea pentru mine este ca bucurestenii nu doar sa locuiasca in Bucuresti, ci si sa simta ca traiesc aici. Viata la nivel european pentru toti bucurestenii este tinta mea! Oras modern, civilizat, cu un ambient placut, in care sa simti ca poti sa cresti, sa-ti faci o cariera, o familie, sa-ti vezi viata pe termen lung. Vreau ca bucurestenii sa fie mandri de orasul lor si sa le faca placere sa traiasca in el.