TEST TIP GRILĂ - FUNCŢII
ALGEBRĂ – VIII – SEM.II
Realizat de profesor Pop Peter
Şcoala cu cls. I-VIII nr. 1
Negreşti –Oaş.
Alege unul dintre răspunsurile A sau B sau C sau D !Alege unul dintre răspunsurile A sau B sau C sau D !
1) Definiţie. Dacă A si B sunt mulţimi, numim
funcţie de la A la B orice corespondenţă între
elementele celor două mulţimi care asociază
fiecărui element din A un element şi numai
unul din B. Notăm f:A→B. Mulţimea A se
numeşte :
A: codomeniu.
B: imaginea functiei.
C: multimea valorilor functiei.
D: domeniu de definitie.
1) Definiţie. Dacă A si B sunt mulţimi, numim
funcţie de la A la B orice corespondenţă între
elementele celor două mulţimi care asociază
fiecărui element din A un element şi numai
unul din B. Notăm f:A→B. Mulţimea A se
numeşte :
A: codomeniu.
B: imaginea functiei.
C: multimea valorilor functiei.
D: domeniu de definitie.
- continuare -- continuare -
2) Dacă f:A→B este o funcţie, atunci mulţimea
G(f)= {(x,f(x))| x∈A} se numeste :
A: domeniul de definiţie al funcţiei f.
B: codomeniul funcţiei f.
C: graficul funcţiei f.
D: imaginea funcţiei f.
2) Dacă f:A→B este o funcţie, atunci mulţimea
G(f)= {(x,f(x))| x∈A} se numeste :
A: domeniul de definiţie al funcţiei f.
B: codomeniul funcţiei f.
C: graficul funcţiei f.
D: imaginea funcţiei f.
- continuare -- continuare -
3) A reprezenta grafic o funcţie înseamnă a
reprezenta…………………………………………………
mulţimea punctelor graficului funcţiei.
A: într-un plan
B: într-un sistem de coordonate carteziene
C: într-un desen
D: într-un plan prin determinarea perechilor (x;y)
3) A reprezenta grafic o funcţie înseamnă a
reprezenta…………………………………………………
mulţimea punctelor graficului funcţiei.
A: într-un plan
B: într-un sistem de coordonate carteziene
C: într-un desen
D: într-un plan prin determinarea perechilor (x;y)
- continuare -- continuare -
4) Pentru a reprezenta grafic o funcţie al cărui
domeniu de definiţie este………………………….
reprezentăm grafic toate punctele graficului.
A: finit
B: infinit
C: interval
D: mulţimea R
4) Pentru a reprezenta grafic o funcţie al cărui
domeniu de definiţie este………………………….
reprezentăm grafic toate punctele graficului.
A: finit
B: infinit
C: interval
D: mulţimea R
- continuare -- continuare -
5) Fie f: {-2,-1,0,1,2}→R, f(x)=x-1. Avem G(f)=
A: {(-2,-3),(-1,-2),(0,1),(1,0), (2,1)}.
B: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,2)}.
C: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,1)}.
D: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,-1), (2,1)}.
5) Fie f: {-2,-1,0,1,2}→R, f(x)=x-1. Avem G(f)=
A: {(-2,-3),(-1,-2),(0,1),(1,0), (2,1)}.
B: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,2)}.
C: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,1)}.
D: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,-1), (2,1)}.
- continuare -- continuare -
6) Dacă f:R→R, f(x)=x+2, f(-2)=0⇒A(-2,0)∈G(f),
f(0)=2⇒B(0,2)∈G(f) atunci:
A: G(f)={A,B}.
B: G(f)=AB.
C: G(f)=(AB).
D: G(f)=[AB].
6) Dacă f:R→R, f(x)=x+2, f(-2)=0⇒A(-2,0)∈G(f),
f(0)=2⇒B(0,2)∈G(f) atunci:
A: G(f)={A,B}.
B: G(f)=AB.
C: G(f)=(AB).
D: G(f)=[AB].
- continuare -- continuare -
7) Dacă f:(-1, ∞)→R, f(x)=x+2,
f(0)=2⇒A(0,2)∈G(f), f(2)=4⇒…………..∈G(f).
A: B(2,4)
B: B(4,2)
C: B(0,4)
D: B(4,4)
7) Dacă f:(-1, ∞)→R, f(x)=x+2,
f(0)=2⇒A(0,2)∈G(f), f(2)=4⇒…………..∈G(f).
A: B(2,4)
B: B(4,2)
C: B(0,4)
D: B(4,4)
- continuare -- continuare -
8) f:(-3,1)→R, f(x)=x+2,………….. ⇒A(-3,-1)∈G(f),
f(1)=3⇒B(1,3)∈G(f).
A: f(-3)=1
B: f(-3)=0
C: f(-3)=-2
D: f(-3)=-1
8) f:(-3,1)→R, f(x)=x+2,………….. ⇒A(-3,-1)∈G(f),
f(1)=3⇒B(1,3)∈G(f).
A: f(-3)=1
B: f(-3)=0
C: f(-3)=-2
D: f(-3)=-1
- continuare -- continuare -
9) Fie funcţia f:R→R, f(x)=x+3. Rezolvând în R
inecuaţia f(x)≤ -1 se obţine intervalul:
A: [-4;+∞).
B: (-∞; -4).
C: (-∞; -4].
D: (-4;+∞).
9) Fie funcţia f:R→R, f(x)=x+3. Rezolvând în R
inecuaţia f(x)≤ -1 se obţine intervalul:
A: [-4;+∞).
B: (-∞; -4).
C: (-∞; -4].
D: (-4;+∞).
- continuare -- continuare -
10) Fie funcţia f:R→R, f(x)=(3m+2)x-4m, m∈R.
Numărul real m astfel încât punctul A(2, -4)
să aparţină graficului funcţiei este egal cu: …..
A: -4.
B: 4.
C: -2.
D: 2.
10) Fie funcţia f:R→R, f(x)=(3m+2)x-4m, m∈R.
Numărul real m astfel încât punctul A(2, -4)
să aparţină graficului funcţiei este egal cu: …..
A: -4.
B: 4.
C: -2.
D: 2.
- continuare -- continuare -
11) Fie funcţia f:R→R, f(x)= -2x-4.
Calculând f(4)+f(-3)-f(2) se obţine:………………
A: 2.
B: -2.
C: 4.
D: -4.
11) Fie funcţia f:R→R, f(x)= -2x-4.
Calculând f(4)+f(-3)-f(2) se obţine:………………
A: 2.
B: -2.
C: 4.
D: -4.
- continuare -- continuare -
12) Fie funcţia f:R→R, f(x)=3x+4. Atunci:
A: punctul A(3, -5) aparţine graficului funcţiei.
B: punctul A(-3, 5) aparţine graficului funcţiei.
C: punctul A( 3, 5) aparţine graficului funcţiei.
D: punctul A(-3, -5) aparţine graficului funcţiei.
12) Fie funcţia f:R→R, f(x)=3x+4. Atunci:
A: punctul A(3, -5) aparţine graficului funcţiei.
B: punctul A(-3, 5) aparţine graficului funcţiei.
C: punctul A( 3, 5) aparţine graficului funcţiei.
D: punctul A(-3, -5) aparţine graficului funcţiei.
- continuare -- continuare -
13) Fie funcţia f:R→R, f(x)=a(a+1)x-4(a+2), a∈R.
Pentru a=1, rezolvând ecuaţia f(x)=2, se obţine:
A: x=7.
B: x=-7.
C: x=3.
D: x=-3.
13) Fie funcţia f:R→R, f(x)=a(a+1)x-4(a+2), a∈R.
Pentru a=1, rezolvând ecuaţia f(x)=2, se obţine:
A: x=7.
B: x=-7.
C: x=3.
D: x=-3.
- continuare -- continuare -
14) Care din punctele următoare aparţin
graficului funcţiei f : R→R, f(x)= -3x+2:
A: P(2;0).
B: P(1;1).
C: P(0;2).
D: P(-1;1).
14) Care din punctele următoare aparţin
graficului funcţiei f : R→R, f(x)= -3x+2:
A: P(2;0).
B: P(1;1).
C: P(0;2).
D: P(-1;1).
- continuare -- continuare -
15) funcţia f : R→R al cărei grafic conţine
punctele A(2;0) şi B(-1;3) este egală cu:
A: f(x)=x+2
B: f(x)=-x+2
C: f(x)=x-2
D: f(x)=-x-2
15) funcţia f : R→R al cărei grafic conţine
punctele A(2;0) şi B(-1;3) este egală cu:
A: f(x)=x+2
B: f(x)=-x+2
C: f(x)=x-2
D: f(x)=-x-2
- continuare -- continuare -
16) Punctul M(a, b)∈Gf dacă şi numai
dacă ..............................
A: f(a)=b
B: f(b)=a
C: f(a)=-b
D: f(-a)=b
16) Punctul M(a, b)∈Gf dacă şi numai
dacă ..............................
A: f(a)=b
B: f(b)=a
C: f(a)=-b
D: f(-a)=b
- continuare -- continuare -
17) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : R→R, f(x)=ax+b este ..........................
A: o semidreaptă.
B: un segment de dreaptă.
C: o mulţime finită de puncte.
D: o dreaptă.
17) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : R→R, f(x)=ax+b este ..........................
A: o semidreaptă.
B: un segment de dreaptă.
C: o mulţime finită de puncte.
D: o dreaptă.
- continuare -- continuare -
18) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : I→R, I interval mărginit, I⊂R,
f(x)=ax+b, este ......................................
A: o dreaptă.
B: o semidreaptă.
C: un segment de dreaptă.
D: o mulţime finită de puncte.
18) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : I→R, I interval mărginit, I⊂R,
f(x)=ax+b, este ......................................
A: o dreaptă.
B: o semidreaptă.
C: un segment de dreaptă.
D: o mulţime finită de puncte.
- continuare -- continuare -
19) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : I→R, I interval nemărginit, I⊂R,
f(x)=ax+b, este ......................................
A: o dreaptă.
B: un segment de dreaptă.
C: o mulţime finită de puncte.
D: o semidreaptă.
19) Reprezentarea geometrică a graficului unei
funcţii f : I→R, I interval nemărginit, I⊂R,
f(x)=ax+b, este ......................................
A: o dreaptă.
B: un segment de dreaptă.
C: o mulţime finită de puncte.
D: o semidreaptă.
- continuare -- continuare -
20) Se dă funcţia f : R → R, f(x)=2x-1 .
Dacă punctul P(a; a)∈Gf, atunci a = ……
A: 1.
B: -1.
C: 2.
D: -2.
20) Se dă funcţia f : R → R, f(x)=2x-1 .
Dacă punctul P(a; a)∈Gf, atunci a = ……
A: 1.
B: -1.
C: 2.
D: -2.
- continuare -- continuare -
21) Dacă f : {0; 1; 2; 3}→ B, f(x)=x+1 , atunci
f(2)= ……
A: -1.
B: 2.
C: 3.
D: -3.
21) Dacă f : {0; 1; 2; 3}→ B, f(x)=x+1 , atunci
f(2)= ……
A: -1.
B: 2.
C: 3.
D: -3.
- continuare -- continuare -
22) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 .
Valoarea funcţiei f pentru x=-2 este egală
cu : ………….
A: -7.
B: 7.
C: -3.
D: 3.
22) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 .
Valoarea funcţiei f pentru x=-2 este egală
cu : ………….
A: -7.
B: 7.
C: -3.
D: 3.
- continuare -- continuare -
23) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 .
Atunci f(-2)+f(0)=…………..
A: -8.
B: 8.
C: -12.
D: 12.
23) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 .
Atunci f(-2)+f(0)=…………..
A: -8.
B: 8.
C: -12.
D: 12.
- continuare -- continuare -
24) Fie funcţia f : R→R, f(x)=2x+1 .
Punctul de pe grafic care are abscisa egală
cu -2 este A(…, …)
A: A(-2;3)
B: A(3;-2)
C: A(-2;-3)
D: A(-3;-2)
24) Fie funcţia f : R→R, f(x)=2x+1 .
Punctul de pe grafic care are abscisa egală
cu -2 este A(…, …)
A: A(-2;3)
B: A(3;-2)
C: A(-2;-3)
D: A(-3;-2)
25) În figura următoare, AB este graficul funcţiei
f:R→R, ………………
25) În figura următoare, AB este graficul funcţiei
f:R→R, ………………
A: f(x)=2x-4A: f(x)=2x-4
B: f(x)=-2x+4B: f(x)=-2x+4
C: f(x)=-2x-4C: f(x)=-2x-4
D: f(x)=2x+4D: f(x)=2x+4

More Related Content

PPT
Functiii
PDF
E d informatica_2020_sp_mi_c_var_test_01
PPTX
Prezentarefunctiadegrad2
PDF
E d informatica_2020_sp_mi_c_var_test_04
PDF
probleme an I .2
PDF
Culegere probleme gimnaziu
PPTX
Analiza matem pentru economisti notițe de curs
Functiii
E d informatica_2020_sp_mi_c_var_test_01
Prezentarefunctiadegrad2
E d informatica_2020_sp_mi_c_var_test_04
probleme an I .2
Culegere probleme gimnaziu
Analiza matem pentru economisti notițe de curs

What's hot (20)

PPT
Integrale definite prezpp (2)
PPT
Algebra clasa a vi a
PDF
Variante bacalaureat m2 - 2011
DOC
Legi de-compozitie
PDF
Teorie mate liceu stan adrian
PDF
E d informatica_2020_sp_sn_c_var_test_04
PDF
E d informatica_2020_sp_mi_c_var_test_09
DOC
Breviar teoretic
PPT
Functii trigonometrice simple
PDF
E d informatica_2020_sp_sn_c_var_test_02
PPTX
Metoda-bisecției
PDF
T 1 grafuri_2017_2018_sem_ii_rezolvat
PDF
Formule matematice cls. v viii in doua pagini
PPT
0 prezentare ppt_intervale_numere_reale
DOCX
Probleme grafuri arbori
PPT
Metoda bisecției
PDF
E c matematica_m2_bar_07_lro
Integrale definite prezpp (2)
Algebra clasa a vi a
Variante bacalaureat m2 - 2011
Legi de-compozitie
Teorie mate liceu stan adrian
E d informatica_2020_sp_sn_c_var_test_04
E d informatica_2020_sp_mi_c_var_test_09
Breviar teoretic
Functii trigonometrice simple
E d informatica_2020_sp_sn_c_var_test_02
Metoda-bisecției
T 1 grafuri_2017_2018_sem_ii_rezolvat
Formule matematice cls. v viii in doua pagini
0 prezentare ppt_intervale_numere_reale
Probleme grafuri arbori
Metoda bisecției
E c matematica_m2_bar_07_lro
Ad

Viewers also liked (20)

PPS
Arta Matematicii Fractalii1
PPT
Prof. lazăr mihai functii continue
PDF
Sexymovil
PPS
Sculpturi Minunate In Lemn
PPT
factorial
PPT
Ecuaţii algebrice
PPT
PPS
Numere rationale VII
PDF
Dezvoltarea unei teme de cercetare
PPTX
Limita
PPS
Frumusetea matematicii
DOC
Cercetare pedagogica cosma
PPSX
Prezentare lucrare metodico stiintifica traducere
PPT
Curiozitati Matematice
PPSX
Trucuri matematice
PPTX
Matematica in viata cotidiana
PPS
Aplicatii ale matematicii
PPT
Ppt grad 1
DOC
76121310 lucrare-grad-i (1)
Arta Matematicii Fractalii1
Prof. lazăr mihai functii continue
Sexymovil
Sculpturi Minunate In Lemn
factorial
Ecuaţii algebrice
Numere rationale VII
Dezvoltarea unei teme de cercetare
Limita
Frumusetea matematicii
Cercetare pedagogica cosma
Prezentare lucrare metodico stiintifica traducere
Curiozitati Matematice
Trucuri matematice
Matematica in viata cotidiana
Aplicatii ale matematicii
Ppt grad 1
76121310 lucrare-grad-i (1)
Ad

Similar to Test funcții - 1 (20)

PPT
Power Point graficul unei functii CLASA A 8 A
PDF
Programa bacalaureat 2011 - M2
PDF
Matematica programa de bacalaureat 2013
PDF
E c matematica_m2_var_07_lro
PDF
10 m m_2018_ro
PDF
Matematika 10-klas-merzljak-2018-rum
PDF
D mt1 i_039
DOCX
403853517-Teste-11-20-docx.docx
PDF
D mt1 i_041
PDF
formulele-bac-mate_240702_002838 (2).pdf
DOC
Planificare cls. a XI a - mate - info (real) (2).doc
PPT
0 clasa a_xiia (1)
DOC
0 in cadrul_sedinte_metodice_a_catedrelor_tipuridefunctii
PDF
Gheorghe procopiuc-analiza-matematica-si-ecuatii-diferentiale
PPSX
Cecilia gruian f_exp
PDF
Calculul numeric teorie
PDF
E c matematica_m1_var_07_lro
PDF
D mt1 i_030
PDF
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
PPTX
Functii derivabile
Power Point graficul unei functii CLASA A 8 A
Programa bacalaureat 2011 - M2
Matematica programa de bacalaureat 2013
E c matematica_m2_var_07_lro
10 m m_2018_ro
Matematika 10-klas-merzljak-2018-rum
D mt1 i_039
403853517-Teste-11-20-docx.docx
D mt1 i_041
formulele-bac-mate_240702_002838 (2).pdf
Planificare cls. a XI a - mate - info (real) (2).doc
0 clasa a_xiia (1)
0 in cadrul_sedinte_metodice_a_catedrelor_tipuridefunctii
Gheorghe procopiuc-analiza-matematica-si-ecuatii-diferentiale
Cecilia gruian f_exp
Calculul numeric teorie
E c matematica_m1_var_07_lro
D mt1 i_030
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
Functii derivabile

More from Pop Peter (9)

PPS
Breviar teoretic 3
PPS
Breviar teoretic 2
PPS
Breviar teoretic 1
PPS
Test geometrie - clasa a vi-a - 1
PPSX
Test divizibilitate
PPS
Puzzle matematic
PPS
Punctul și dreapta
PPS
Ordinea efectuării operațiilor cu numere zecimale
PPS
Descompuneri în factori - metoda factorului comun
Breviar teoretic 3
Breviar teoretic 2
Breviar teoretic 1
Test geometrie - clasa a vi-a - 1
Test divizibilitate
Puzzle matematic
Punctul și dreapta
Ordinea efectuării operațiilor cu numere zecimale
Descompuneri în factori - metoda factorului comun

Test funcții - 1

  • 1. TEST TIP GRILĂ - FUNCŢII ALGEBRĂ – VIII – SEM.II Realizat de profesor Pop Peter Şcoala cu cls. I-VIII nr. 1 Negreşti –Oaş.
  • 2. Alege unul dintre răspunsurile A sau B sau C sau D !Alege unul dintre răspunsurile A sau B sau C sau D ! 1) Definiţie. Dacă A si B sunt mulţimi, numim funcţie de la A la B orice corespondenţă între elementele celor două mulţimi care asociază fiecărui element din A un element şi numai unul din B. Notăm f:A→B. Mulţimea A se numeşte : A: codomeniu. B: imaginea functiei. C: multimea valorilor functiei. D: domeniu de definitie. 1) Definiţie. Dacă A si B sunt mulţimi, numim funcţie de la A la B orice corespondenţă între elementele celor două mulţimi care asociază fiecărui element din A un element şi numai unul din B. Notăm f:A→B. Mulţimea A se numeşte : A: codomeniu. B: imaginea functiei. C: multimea valorilor functiei. D: domeniu de definitie.
  • 3. - continuare -- continuare - 2) Dacă f:A→B este o funcţie, atunci mulţimea G(f)= {(x,f(x))| x∈A} se numeste : A: domeniul de definiţie al funcţiei f. B: codomeniul funcţiei f. C: graficul funcţiei f. D: imaginea funcţiei f. 2) Dacă f:A→B este o funcţie, atunci mulţimea G(f)= {(x,f(x))| x∈A} se numeste : A: domeniul de definiţie al funcţiei f. B: codomeniul funcţiei f. C: graficul funcţiei f. D: imaginea funcţiei f.
  • 4. - continuare -- continuare - 3) A reprezenta grafic o funcţie înseamnă a reprezenta………………………………………………… mulţimea punctelor graficului funcţiei. A: într-un plan B: într-un sistem de coordonate carteziene C: într-un desen D: într-un plan prin determinarea perechilor (x;y) 3) A reprezenta grafic o funcţie înseamnă a reprezenta………………………………………………… mulţimea punctelor graficului funcţiei. A: într-un plan B: într-un sistem de coordonate carteziene C: într-un desen D: într-un plan prin determinarea perechilor (x;y)
  • 5. - continuare -- continuare - 4) Pentru a reprezenta grafic o funcţie al cărui domeniu de definiţie este…………………………. reprezentăm grafic toate punctele graficului. A: finit B: infinit C: interval D: mulţimea R 4) Pentru a reprezenta grafic o funcţie al cărui domeniu de definiţie este…………………………. reprezentăm grafic toate punctele graficului. A: finit B: infinit C: interval D: mulţimea R
  • 6. - continuare -- continuare - 5) Fie f: {-2,-1,0,1,2}→R, f(x)=x-1. Avem G(f)= A: {(-2,-3),(-1,-2),(0,1),(1,0), (2,1)}. B: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,2)}. C: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,1)}. D: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,-1), (2,1)}. 5) Fie f: {-2,-1,0,1,2}→R, f(x)=x-1. Avem G(f)= A: {(-2,-3),(-1,-2),(0,1),(1,0), (2,1)}. B: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,2)}. C: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,0), (2,1)}. D: {(-2,-3),(-1,-2),(0,-1),(1,-1), (2,1)}.
  • 7. - continuare -- continuare - 6) Dacă f:R→R, f(x)=x+2, f(-2)=0⇒A(-2,0)∈G(f), f(0)=2⇒B(0,2)∈G(f) atunci: A: G(f)={A,B}. B: G(f)=AB. C: G(f)=(AB). D: G(f)=[AB]. 6) Dacă f:R→R, f(x)=x+2, f(-2)=0⇒A(-2,0)∈G(f), f(0)=2⇒B(0,2)∈G(f) atunci: A: G(f)={A,B}. B: G(f)=AB. C: G(f)=(AB). D: G(f)=[AB].
  • 8. - continuare -- continuare - 7) Dacă f:(-1, ∞)→R, f(x)=x+2, f(0)=2⇒A(0,2)∈G(f), f(2)=4⇒…………..∈G(f). A: B(2,4) B: B(4,2) C: B(0,4) D: B(4,4) 7) Dacă f:(-1, ∞)→R, f(x)=x+2, f(0)=2⇒A(0,2)∈G(f), f(2)=4⇒…………..∈G(f). A: B(2,4) B: B(4,2) C: B(0,4) D: B(4,4)
  • 9. - continuare -- continuare - 8) f:(-3,1)→R, f(x)=x+2,………….. ⇒A(-3,-1)∈G(f), f(1)=3⇒B(1,3)∈G(f). A: f(-3)=1 B: f(-3)=0 C: f(-3)=-2 D: f(-3)=-1 8) f:(-3,1)→R, f(x)=x+2,………….. ⇒A(-3,-1)∈G(f), f(1)=3⇒B(1,3)∈G(f). A: f(-3)=1 B: f(-3)=0 C: f(-3)=-2 D: f(-3)=-1
  • 10. - continuare -- continuare - 9) Fie funcţia f:R→R, f(x)=x+3. Rezolvând în R inecuaţia f(x)≤ -1 se obţine intervalul: A: [-4;+∞). B: (-∞; -4). C: (-∞; -4]. D: (-4;+∞). 9) Fie funcţia f:R→R, f(x)=x+3. Rezolvând în R inecuaţia f(x)≤ -1 se obţine intervalul: A: [-4;+∞). B: (-∞; -4). C: (-∞; -4]. D: (-4;+∞).
  • 11. - continuare -- continuare - 10) Fie funcţia f:R→R, f(x)=(3m+2)x-4m, m∈R. Numărul real m astfel încât punctul A(2, -4) să aparţină graficului funcţiei este egal cu: ….. A: -4. B: 4. C: -2. D: 2. 10) Fie funcţia f:R→R, f(x)=(3m+2)x-4m, m∈R. Numărul real m astfel încât punctul A(2, -4) să aparţină graficului funcţiei este egal cu: ….. A: -4. B: 4. C: -2. D: 2.
  • 12. - continuare -- continuare - 11) Fie funcţia f:R→R, f(x)= -2x-4. Calculând f(4)+f(-3)-f(2) se obţine:……………… A: 2. B: -2. C: 4. D: -4. 11) Fie funcţia f:R→R, f(x)= -2x-4. Calculând f(4)+f(-3)-f(2) se obţine:……………… A: 2. B: -2. C: 4. D: -4.
  • 13. - continuare -- continuare - 12) Fie funcţia f:R→R, f(x)=3x+4. Atunci: A: punctul A(3, -5) aparţine graficului funcţiei. B: punctul A(-3, 5) aparţine graficului funcţiei. C: punctul A( 3, 5) aparţine graficului funcţiei. D: punctul A(-3, -5) aparţine graficului funcţiei. 12) Fie funcţia f:R→R, f(x)=3x+4. Atunci: A: punctul A(3, -5) aparţine graficului funcţiei. B: punctul A(-3, 5) aparţine graficului funcţiei. C: punctul A( 3, 5) aparţine graficului funcţiei. D: punctul A(-3, -5) aparţine graficului funcţiei.
  • 14. - continuare -- continuare - 13) Fie funcţia f:R→R, f(x)=a(a+1)x-4(a+2), a∈R. Pentru a=1, rezolvând ecuaţia f(x)=2, se obţine: A: x=7. B: x=-7. C: x=3. D: x=-3. 13) Fie funcţia f:R→R, f(x)=a(a+1)x-4(a+2), a∈R. Pentru a=1, rezolvând ecuaţia f(x)=2, se obţine: A: x=7. B: x=-7. C: x=3. D: x=-3.
  • 15. - continuare -- continuare - 14) Care din punctele următoare aparţin graficului funcţiei f : R→R, f(x)= -3x+2: A: P(2;0). B: P(1;1). C: P(0;2). D: P(-1;1). 14) Care din punctele următoare aparţin graficului funcţiei f : R→R, f(x)= -3x+2: A: P(2;0). B: P(1;1). C: P(0;2). D: P(-1;1).
  • 16. - continuare -- continuare - 15) funcţia f : R→R al cărei grafic conţine punctele A(2;0) şi B(-1;3) este egală cu: A: f(x)=x+2 B: f(x)=-x+2 C: f(x)=x-2 D: f(x)=-x-2 15) funcţia f : R→R al cărei grafic conţine punctele A(2;0) şi B(-1;3) este egală cu: A: f(x)=x+2 B: f(x)=-x+2 C: f(x)=x-2 D: f(x)=-x-2
  • 17. - continuare -- continuare - 16) Punctul M(a, b)∈Gf dacă şi numai dacă .............................. A: f(a)=b B: f(b)=a C: f(a)=-b D: f(-a)=b 16) Punctul M(a, b)∈Gf dacă şi numai dacă .............................. A: f(a)=b B: f(b)=a C: f(a)=-b D: f(-a)=b
  • 18. - continuare -- continuare - 17) Reprezentarea geometrică a graficului unei funcţii f : R→R, f(x)=ax+b este .......................... A: o semidreaptă. B: un segment de dreaptă. C: o mulţime finită de puncte. D: o dreaptă. 17) Reprezentarea geometrică a graficului unei funcţii f : R→R, f(x)=ax+b este .......................... A: o semidreaptă. B: un segment de dreaptă. C: o mulţime finită de puncte. D: o dreaptă.
  • 19. - continuare -- continuare - 18) Reprezentarea geometrică a graficului unei funcţii f : I→R, I interval mărginit, I⊂R, f(x)=ax+b, este ...................................... A: o dreaptă. B: o semidreaptă. C: un segment de dreaptă. D: o mulţime finită de puncte. 18) Reprezentarea geometrică a graficului unei funcţii f : I→R, I interval mărginit, I⊂R, f(x)=ax+b, este ...................................... A: o dreaptă. B: o semidreaptă. C: un segment de dreaptă. D: o mulţime finită de puncte.
  • 20. - continuare -- continuare - 19) Reprezentarea geometrică a graficului unei funcţii f : I→R, I interval nemărginit, I⊂R, f(x)=ax+b, este ...................................... A: o dreaptă. B: un segment de dreaptă. C: o mulţime finită de puncte. D: o semidreaptă. 19) Reprezentarea geometrică a graficului unei funcţii f : I→R, I interval nemărginit, I⊂R, f(x)=ax+b, este ...................................... A: o dreaptă. B: un segment de dreaptă. C: o mulţime finită de puncte. D: o semidreaptă.
  • 21. - continuare -- continuare - 20) Se dă funcţia f : R → R, f(x)=2x-1 . Dacă punctul P(a; a)∈Gf, atunci a = …… A: 1. B: -1. C: 2. D: -2. 20) Se dă funcţia f : R → R, f(x)=2x-1 . Dacă punctul P(a; a)∈Gf, atunci a = …… A: 1. B: -1. C: 2. D: -2.
  • 22. - continuare -- continuare - 21) Dacă f : {0; 1; 2; 3}→ B, f(x)=x+1 , atunci f(2)= …… A: -1. B: 2. C: 3. D: -3. 21) Dacă f : {0; 1; 2; 3}→ B, f(x)=x+1 , atunci f(2)= …… A: -1. B: 2. C: 3. D: -3.
  • 23. - continuare -- continuare - 22) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 . Valoarea funcţiei f pentru x=-2 este egală cu : …………. A: -7. B: 7. C: -3. D: 3. 22) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 . Valoarea funcţiei f pentru x=-2 este egală cu : …………. A: -7. B: 7. C: -3. D: 3.
  • 24. - continuare -- continuare - 23) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 . Atunci f(-2)+f(0)=………….. A: -8. B: 8. C: -12. D: 12. 23) Fie funcţia f : R→R, f(x)=x+5 . Atunci f(-2)+f(0)=………….. A: -8. B: 8. C: -12. D: 12.
  • 25. - continuare -- continuare - 24) Fie funcţia f : R→R, f(x)=2x+1 . Punctul de pe grafic care are abscisa egală cu -2 este A(…, …) A: A(-2;3) B: A(3;-2) C: A(-2;-3) D: A(-3;-2) 24) Fie funcţia f : R→R, f(x)=2x+1 . Punctul de pe grafic care are abscisa egală cu -2 este A(…, …) A: A(-2;3) B: A(3;-2) C: A(-2;-3) D: A(-3;-2)
  • 26. 25) În figura următoare, AB este graficul funcţiei f:R→R, ……………… 25) În figura următoare, AB este graficul funcţiei f:R→R, ……………… A: f(x)=2x-4A: f(x)=2x-4 B: f(x)=-2x+4B: f(x)=-2x+4 C: f(x)=-2x-4C: f(x)=-2x-4 D: f(x)=2x+4D: f(x)=2x+4