Manual de-autocad

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC
Catedra de tehnologie mecanică şi organe de maşini

PROIECTAREA ORGANELOR DE MAŞINI

ÎN ACAD R 1.4

Anul universitar 2001-2002

PROIECTAREA ORGANELOR DE MAŞINI
în ACAD R14

1. Setări iniţiale
Această lucrare constitue doar prezentarea gradată a elementelor strict necesare învăţării
comenzilor de lucru pentru realizarea unui desen tehnic (proiect), fiind utilă atât celor care doresc să
treacă singuri de la proiectarea pe planşeta de desen la proiectarea pe calculator cât şi studenţilor
facultăţilor tehnice cu profil mecanic. Este recomandabil ca lucrarea să fie urmărită pas cu pas în
paralel cu lucrul pe calculator, comenzile indicate fiind însoţite de ilustrarea rezultatelor obţinute.

După deschiderea calculatorului se lansează ACAD R 14 (dublu clic cu mouse pe pictogramă), pe
ecran apare o casetă de dialog (prezentată în Fig.1.1) prin care sunt precizate setările iniţiale. Astfel,
dacă se doreşte asistenţă se selectează butonul “use a Wizard”, dacă se porneşte de la un model
(şablon) –de ex. Acadiso.dwt- sunt selectate butoanele respective, iar la sfârşit OK.

Fig.1.1. Caseta de dialog care apare la începutul creerii unui desen nou în ACAD R 14

În urma acestor comenzi, pe ecran apare suprafaţa de lucru pentru crearea unui desen nou.
Ecranul are 4 zone:
1. Zona de dialog (trei linii în partea de jos a ecranului)
2. Zona de informaţii (în partea de sus a ecranului). Aceste informaţii pot fi sub forma denumiri
uzuale pentru programele sub Windows (File, Edit, View, Insert, Format, Tools, Table, Window,
Help) şi a unor pictograme (din bara de comenzi standard).
3. Zona de comenzi aleatoare (pictograme aşezate după dorinţa utilizatorului, de obicei în zonele
din dreapta şi din stânga ecranului)
4. Zona de desen efectiv situată în restul ecranului, între celelalte 3 zone.
Pe măsură ce se dau comenzi noi, dialogul apare în zona 1 şi defilează în sus, pe ecran
rămânând vizibile numai ultimele trei linii. Dacă se doreşte vizualizarea comenzii anterioare,
se apasă tasta : F1
după care pe ecran apare dialogul anterior; o nouă apăsare a tastei F1 aduce la loc
ultima comandă. Deplasările pe masă ale mouse-ului corespund cu deplasările pe
ecran ale cursorului-colimator.In orice moment se doreşte anularea unei comenzi
aflate în execuţie se apasă simultan tastele: CTRL + C

5

Pentru a afla informaţii despre o anumită comandă, după emiterea comenzii
respective se dă comanda "invizibilă" HELP precedatã de apostrof. Prin comanda
HELP (F1) sunt date informaţii generale privind comenzile disponibile.

Un desen este denumit "Fişier" (File): FILE
La începerea unui desen nou se dă comanda : NEW
iar la deschiderea unui desen (fişier) existent , comanda : OPEN
După ce s-a creat un desen se poate părăsi ACAD R12 prin una din comenzile: END
(încheiere normală a sesiunii de lucru, cu salvarea desenului) sau,
dacă se doreşte abandonarea sesiunii curente fără salvarea desenului : QUIT
In cazul ACAD R 14, se poate apăsa semnul X(Close) din colţul din dreapta sus al
ecranului. Din când în când, pentru a nu se pierde accidental desenul realizat (în
cazul unei pene de curent) este recomandabil ca acesta sã fie salvat prin comanda: SAVE
Desenele (fişierele) au un nume dat de utilizator (maximum 8 semne) urmat
de un punct şi o extensie, de obicei dwg (drawing). Dacă la salvarea desenului
acest fişier există, desenul este redenumit cu acelaşi nume dar cu extensia bak,
astfel că întotdeauna există posibilitatea recuperării unei versiuni anterioare a
desenului. După finalizarea desenului şi eventuala lui salvare pe o dischetă,
fişierele cu extensia bak trebuie şterse pentru a nu încărca inutil discul.
Ca şi în cazul unui desen executat pe hârtie, şi în cazul proiectării pe calculator
este bine să existe o schiţă sau /şi un alt proiect de referinţă asemănător, pe baza
cărora se poate stabili dimensiunea colii de desen, a formatului şi a amplasării
diferitelor proiecţii. În cazul ACAD R 14, ecranul este similar colii de hârtie,
dimensiunile acesteia fiind date prin aşa numitele setări (Settings). Dacă s-a pornit
de la un şablon (Template) prestabilit, setările iniţiale sunt atribuite automat,
totuşi, dacă se doreşte verificarea sau modificarea lor, aceasta se poate face prin
următoarele comenzi:

Stabilirea sistemului de unităţi de măsură se poate face prin comanda: UNITS
La apariţia casetei de dialog, pentru proiectele de organe de maşini
se preferă opţiunea 2: DECIMAL
Pentru numărul de zecimale care vor fi afişate (Number of digits
to right of decimal point) se va tasta numărul dorit, de exemplu: 2

Pentru sistemul de măsurare al unghiurilor se preferă opţiunea 1: DECIMAL DEGREES
Numărul de zecimale pentru unghiuri (Number of fractional places
for display of angles) este de asemenea opţional, de exemplu: 0
Originea de la care începe măsurarea unghiurilor (Direction of
angle 0) are semnificaţia uzuală din trigonometrie implicită: EAST 3 O"CLOCK =0
Direcţia în care se măsoară unghiurile are ca valoare implicitã pe
cea trigonometrică. Dacă se doreşte sensul orar ( Do you want angles
measured clockwise? <N> se va tasta Y, dacă nu: ENTER
Stabilirea limitelor formatului desenului se poate face prin comanda : LIMITS
Aici se precizează coordonatele punctului (x,y) din colţul stânga-jos
(originea), de obicei prin valorile 0,0 ( ON/OFF/<Lower left
corner> <0.00,0.00>) : ENTER
şi coordonatele punctului (x,y) din colţul dreapta-sus (Upper right corner
<12.00,9.00>:), pentru formatul A3 culcat: 420,297

Stabilirea densităţii punctelor reţelei ajutătoare -similar cu utili-
zarea unei hârtii milimetrice- se face cu ajutorul comenzii: GRID
Distanţa dintre punctele reţelei (Grid spacing (X) or ON/OFF/Snap/Aspect <1>: de ex.:10
Dacă nu se doreşte afişarea punctelor reţelei se poate da din nou comanda GRID

6

şi se va tasta OFF, sau, mult mai simplu se apasă tasta: F7
(la repetarea apăsării tastei F7 punctele reţelei apar şi dispar din nou,
curăţind şi ecranul de urmele punctelor selectate)

Stabilirea pasului de deplasare a cursorului se face cu comanda: SNAP
Pasul deplasării -pentru creşterea preciziei poate fi ales foarte mic,
de ex. 0.1- în acest fel deplasările colimatorului pe ecran şi implicit
obiectele desenate au valori şi poziţii "rotunde" în loc de a fi date
prin mai multe zecimale.(Snap spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style:) 0.1
Eliminarea deplasării cursorului cu pas fix se face fie prin repetarea
comenzii SNAP urmată de OFF, fie prin apăsarea tastei F9: F9

Stabilirea gradării axelor de coordonate se face cu comanda : AXIS
Mărimea acestor gradări (Tick spacing (X) or ON/OFF/Snap/Aspect<1>:de ex : 10
Înlăturarea axelor de coordonate se face prin repetarea comenzii AXIS
după care se tastează OFF.
Modul de afişare permanentă a coordonatelor poate fi activat prin apăsarea
simultană a tastelor : CTRL+D
sau prin apăsarea tastei F6 (COORDS ON/OFF) : F6

Dacă trebuie trasate numai linii orizontale şi verticale (într-o anumită zonă
a desenului) este recomandabil să fie activat modul ORTHO. Aceasta se face
fie prin scrierea acestui cuvânt (ORTHO), urmat de opţiunea ON, sau, pentru ORTHO
ieşirea din mod, de opţiunea OFF: ON/OFF
Acelaşi lucru se poate obţine prin apăsarea repetată a tastei F8: (F8).

2. Barele cu instrumente de lucru din ecranul iniţial

Suprafaţa pe care se va desena este de obicei de culoare neagră (mai puţin obositoare pentru
ochi) şi este înconjurată de o serie de pictograme. Dacă se doreşte modificarea culorii de bază a
ecranului (de exemplu, pentru copierea desenului respectiv în Word, fondul trebuie să fie alb),
se selectează (clic cu mouse-ul pe textul respectiv din partea superioară a ecranului) succesiv
comenzile: Tools Preferences Display - apare o casetă de dialog - în care se selectează cu
mouse-ul butonul COLOR şi apoi se selectează culoarea dorită, iar la sfârşit OK.
Forma obişnuită pentru cursor (imaginea pe ecran a poziţiei mouse-lui) este de pătrăţel peste
care se suprapun două fire reticulare încrucişate. Dacă se doreşte modificarea acestei forme
(mărirea sau micşorarea lungimii firelor reticulare), se selectează succesiv comenzile:

Tools Preferences Pointer Cursor size : Percentage of screen size: (1. . .4 . . .100)
Apply OK.

În Fig.2.2. este reprodusă imaginea iniţială a ecranului (cu fond alb), pe care au fost specificate
semnificaţiile pictogramelor (aşa cum apar ele atunci când cursorul-colimator este menţinut câteva
secunde pe pictograma respectivă) din meniul principal (sus), din meniul Draw = desen (stânga),
din meniul Object Snap= salt la respectivul punct (dreapta) şi din meniul Modify= modificări (jos).

ABC

New Open Save Print Print Copy to
Spelling Cut to
Preview Clipboard
Clipboard
Fig.2.1. Primele 8 pictograme ale barei de instrumente standard din Auto CAD R 14.

7

Pentru a nu suprapune aceste texte, pentru primele 8 pictograme din meniul principal semnificaţiile
au fost date separat în Fig.2.1, iar pentru meniul Dimension (Cotare) în Fig.2.3.

Fig.2.2. Barele cu instrumente din ecranul iniţial şi semnificaţia principalelor pictograme.

În partea superioară a ecranului, după pictograma caracteristică şi denumirea AutoCAD apare
numele fişierului respectiv urmat de un punct şi extensia dwg (drawing) (în exemplul din Fig.2.1:
Ecran.dwg), apoi, pe rândul următor se află bara de meniuri: File, Edit, View, Insert, Format,
Tools, Draw, Dimension, Modify, Help, sub care se află bara cu instrumente standard.

Sub primul rând al barei de instrumente standard (New. . . . .Help) se află pictogramele
cu ajutorul cărora se poate crea un strat (Layer) sau poate fi activată caseta de dialog pentru
straturi (Layers), iar pictogramele următoare oferă posibilitatea de a activa sau dezactiva straturile
(On/Off, Freeze, Lock/Unlock) de a vedea culoarea stratului activ şi tipul de linie:
Semnificaţia (în limba română) şi modul de utilizare al acestor
pictograme vor fi date în capitolele următoare .

Make Layer Layer′ s

În Fig.2.2. sunt prezentate pictogramele din barele de instrumente: Draw, Modify, Object Snap, care
pot fi mutate oriunde (cu ajutorul mouse-lui) sau pot fi şterse (clic sus pe x).
Pentru cotare este util să fie activată şi bara de instrumente Dimension :

8

Linear Aligned Ordinate Radius Diameter Angular Baseline Continue Leader Tolerance

Center Dimension Dim.Text Fig.2.3. Bara cu instrumente Dimension (pentru cotare)
Mark Edit Edit

Dacă se doreşte să fie “la îndemână” şi alte pictograme (ca exemplu, “Text” A ), acestea pot
fi aduse alături de celelalte cu următoarea succesiune de taste:
View - Toolbars - Customize - Draw - Se “agaţă” pictograma respectivă cu mouse-ul şi se
trage la locul dorit -Close

Înafara acestor pictograme(comenzi) care pot fi aduse pe ecran la îndemână, comenzile pot fi
selectate şi din bara de meniuri Windows, pentru care există următoarele posibilităţi;
File
New Ctrl+N
Open Ctrl+O All
Save Ctrl+S Layers
Save As Linetype
Export Text Styles
Printer Setup Dimension Styles
Print Preview Audit Multiline Styles
Print Ctrl+P Recover Blocks
Drawing Utilities Purge Shapes

Edit Insert
Undo Ctrl+z Block
Redo Ctrl+y External Reference
Cut Ctrl+x Raster Image
Copy Ctrl+c 3D Studio
Copy Link ACIS Solid
Paste Ctrl+v Drawing Exchange Bynary
Paste Special Windows Metafile
Ole Links Encapsulated Post Script
OLE Object
Format
Layer
Color
Linetype
Text Style
Dimension Style
Point Style
Units
Thickness
Drawing Limits
Rename

9

Tools
Spelling Bring to Front
Display Order Send to Back
Bring Above Object
Send Under Object

Distance
Area
Mass Properties
Inquiry List
I D Point
Time
Status
Set Variable
Load Application
Run Script
View
Display Image Save
Administration
Rows
External Data Base Links
Select Objects
Export Links
SQL Editor
Object Snap Settings
Drawing Aids
Preset UCS
Named UCS
Previous
Restore
Save
Delete
UCS List
World
Object
View
Origin
Z Axis Vector
3 Point
X Axis Rotate Y Axis Rotate Z Axis Rotate
Grips
Object Group On
Tablet Off
Calibrate
Configure
Customize Menus
Preferences

Draw
Line
Ray
Construction Line
Multiline
Polyline

10

3D Polyline 3 Points Start, End, Direction
Polygon Start, Center, End Start, End, Radius
Rectangle Start, Center, Angle Center, Start, End
Arc Start, Center, Length Center, Start, Angle
Start, End Angle Center, Start, Length
Continue
Center, Radius
Center, Diameter
Circle 2 Points
3 Points
Tan, Tan, Radius
Tan, Tan, Tan
Donut
Spline Center
Ellipse Axis, End
Arc
Make
Block Base
Define Attributes
Single Point
Multiple Point
Point Divide
Measure
Hatch
Boundary
Region Multiline Text
Text Single Line Text
2 D Solid
3 D Face
3D Surfaces
Edge
Surfaces 3 D Mesh
Revolved Surface
Tabulated Surface
Ruled Surface
Edge Surface

Box
Sphere
Cylinder
Cone
Wedge
Torus
Solids Extrude
Revolve
Slice
Section
Interference Drawing
Setup View
Profile

11

Dimension
Linear
Aligned
Ordinate
Radius
Diameter
Angular
Baseline
Continue
Leader
Tolerance
Center Mark Home
Oblique Angle
Align Text Left
Style Center
Override Right
Update

Modify
Properties External Reference Bind
Match Properties Frame
Object Image Adjust
Erase Quality
Copy Clip Transparency
Mirror Image Clip Frame
Offset Hatch
Array Polyline
Move (Object) Spline
Rotate Multiline
Scale Attribute Single
Stretch Text Global
Lengthen
Trim
Extend
Break
Chamfer 3 D Array
Fillet Mirror 3 D
3 D Operation Rotate 3 D
Align
Union
Boolean Subtract
Explode Intersect

12

VIEW
Redraw Realtime
Regen Previous
Regen All Window
Zoom Dynamic
Pan Real Time Scale
Aerial View Point Center
Model Space (Tiled) Left In Layout
Model space(Floating) Right Out 1 Viewport
Paper Space Up All 2 Viewports
Down Extens 3 Viewports
Tiled Viewports 4 Viewports
Floating Viewports Select Restore
Named Views Rotate Delete
Tripod Current UCS Join
3D Viewpoint Vector World UCS Save
Plan View Named UCS
3 D Dynamic View Top
Bottom
Left
Right
Front
Back
SW Isometric
SE Isometric
NE Isometric
NW Isom
Render
Scene
Hide 256 Color Light
Shade 256 Color Edge Highlight Materials
16 Color Hidden Line Materials
Lybrary
16 Color Filled Maping
Render Background
Fog
Landscape
New
Landscape Edit
Landscape Library
Display UCS Icon Origin Normal Preferences
Attribute Display On Statistics
Text Windows F2 Off
Toolbars

13

3. Utilizarea straturilor (Layer) de desenare.
Desenul poate fi executat pe mai multe straturi (LAYER) analog cu desenarea
a diferite elemente ale unui desen pe mai multe coli de hârtie transparentă şi 1 = red
suprapunerea unora dintre ele. Fiecare strat poate avea altă culoare şi alt tip 2 = yellow
de linie (care pot fi modificate ulterior), astfel încât la realizarea desenelor de 3 = green
execuţie este suficient să fie activat stratul respectiv (îngheţându-se celelalte), 4 = cyan
desenului elementului respectiv trebuind să i se aducă doar mici completări. 5 = blue
Culorile (Color) au asociate o serie de numere de ordine. Astfel, pentru culorile 6=magenta
standard (de bază) aceste numere de ordine sunt specificate alăturat: 7= white/black
(Există mult mai multe nuanţe şi culori, care apar în caseta de dialog)
Desenarea cu culori diferite (pe ecran) a desenelor tehnice este utilă mai ales
pentru tipărirea acestora (alb-negru) utilizând linii de grosimi diferite (dacă, în
meniul “File”, în caseta de dialog “Print” se selectează “Pen Assignments”,
Pen No.7, Pen Width 0.200 (sau valoarea dorită), OK., aceste acţiuni
asociază fiecărei culori o anumită grosime de peniţă). În Fig.3.1. este prezentată
caseta de dialog “Layer” în care au fost introduse 7 straturi (pe lângă stratul “0”
existent iniţial dar în care nu este recomandabil să se lucreze).

Fig.3.1. Caseta de dialog “Layer” cu şapte straturi nou introduse.

Introducerea acestor straturi se face prin selectarea succesivă a comenzilor: New
În căsuţa “Name” de sub stratul “0” apare “Layer 1” care este înlocuit cu: Axe
Clic cu mouse pe culoare (C), comandă în urma căreia pe cran apare caseta de
dialog “Select Color” prezentată în Fig.3.2, clic cu mouse pe culoarea dorită

14

(de ex. galben=yellow), OK, după care se revine la caseta “Layer” în care se
selectează sub “Linetype” tipul de linie (“Continuous”) după care pe ecran
apare caseta de dialog “ Select Linetype” prezentată în Fig.3.3.

Fig.3.2. Caseta de dialog “Select Color” în care a fost selectată culoarea”yellow”

Fig.3.3. Caseta de dialog “Select Linetype” în care au fost încărcate (“Load”) tipurile de
linii: Acad iso02w100 (punctată) şi Acad iso04w100 (punct-segment) pe lângă “Continuous”.

În caseta de dialog “Select Linetype” există iniţial selectat numai tipul de linie
continuă. Având în vedere că în desenul tehnic liniile de ax se trasează cu linie
punct-segment , aceasta aste “încărcată” selectând succesiv butoanele: Load
Acad iso04w100
OK
15

În urma acestor acţiuni, în caseta de dialog “Layer” a fost introdus stratul “Axe”,
de culoare galbenă, liniile fiind de tipul punct-segment. Se procedează în mod
similar şi pentru introducerea celorlalte straturi, iar la sfârşit se selectează cu
butonul “Current” stratul cu care se va începe desenul (în exemplu, Axe) şi OK.
Dacă linia dashdot apare ca o linie continuă, trebuie modificat factorul de scară,
de ex.: LTSCALE=15
Îngheţând (comanda Freeze) un anumit layer acesta nu mai apare pe desen: F
Dezgheţarea se obţine cu comanda Thaw (urmate de ENTER): T
Observaţie: aşa cum se poate vedea din cele prezentate mai sus, pentru numeroase
comenzi este suficient să se tasteze numai o literă (de obicei iniţiala denumirii
acesteia -scrisă cu majusculă-bold în cadrul dialogului ) .
Având stabilite layerele necesare, pentru începerea desenului trebuie să ne asigurăm
că layerul curent este cel în care dorim să desenăm în momentul respectiv. Pentru
aceasta este suficient ca în cadrul casetei de dialog "Layer " să selectăm layerul
dorit=current.

În timpul realizării desenului se pot face modificări ale culorilor şi tipurilor de linii
utilizate cu ajutorul pictogramelor prezentate în Fig.3.4.

Fig.3.4. Pictogramele pentru controlul straturilor (Layers) de desenare

- Selectarea primei pictograme din stânga (Make Object′s Layer Current) are ca
efect apariţia următorului text în linia de comandă (jos):
Select Object whose layer will become current: după care, dacă se selectează o
anumită linie din desen (clic cu mouse pe ea) , stratul în care se desenează se
schimbă cu cel în care a fost desenată linia respectivă.
- Selectarea celei de a doua pictograme din stânga are ca efect apariţia casetei de
dialog prezentate în Fig.3.1.
- Selectarea pictogramei compuse:
are ca efect apariţia listei cu toate Axe
straturile existente şi starea lor,
aşa cum este prezentată în Fig.3.5.

Fig.3.5. Caseta de control a straturilor (Layers)

16

În caseta de control a straturilor se pot face următoarele selectări:
- Selectarea pictogramei : (On / Off) are ca efect activarea/dezactivarea
stratului respectiv.

- Selectarea pictogramei: ( Freeze/ Thaw in all viewports) are ca efect
îngheţarea/ dezgheţarea stratului respectiv(altul decât sttratul curent)
în toate cadrele vizuale.

- Selectarea pictogramei: (Freeze/ Thaw în current viewport) are ca
efect îngheţarea/ dezgheţarea stratului în cadrul vizual curent.

- Selectarea pictogramei: ( Lock/Unlock) are ca efect zăvorârea/
deszăvorârea stratului.

- Selectarea pictogramei compuse: Cyan are ca efect
afişarea listei culorilor, aşa cum
se poate vedea în Fig.3.6.

Fig.3.6. Lista culorilor care pot fi utilizate

Fig.3.6. Lista culorilor care pot fi utilizate

Fig.3.7.Caseta pentru modificarea culorii şi formei liniilor
17

Modificarea culorii sau a tipului de linie dintr-un desen existent se poate face prin
selectarea pictogramei“Properties”:(roşu, galben, albastru)
în urma căreia este afişată caseta de dialog “Modify”(Fig.3.7)
A

- Selectarea pictogramei: (Linetype) are ca efect apariţia casetei de dialog prezentate în
Fig.3.8.

Fig.3.8. Caseta de dialog pentru tipurile de linii utilizate

- Selectând pictograma compusă: By Layer
pe ecran vor fi afişate tipurile
de linii încărcate (Load), aşa cum se observă din Fig.3.9, în caseta respectivă putându-se
selecta alt tip de linie .

Fig.3.9. Tipurile de linii încărcate

18

19

4. Transfocarea desenului (comenzile ZOOM)
Desenele se execută de obicei la scara 1:1. Pe ecran se poate afişa fie întregul desen,
fie o anumită zonă din acesta (atunci când se doreşte mărirea unei anumite zone),
cu ajutorul comenzii ZOOM (se tastează iniţiala cuvântului): Z+ENTER
-Dacă această comandă este urmată de tastarea literei A (iniţiala cuvântului All=tot):
pe ecran apare întregul desen: A+ENTER
-Dacă se tastează litera W (iniţiala cuvântului Window=fereastră) sau
C (Crossing= fereastră ce include toate entităţile din interior plus cele intersectate de
marginile ferestrei): W (C)
în zona de dialog se vor cere punctele care marchează colţurile ferestrei (x-x) şi care
pot fi indicate cu ajutorul mouse-ului (clic menţinut apăsat la unul din colţurile x
ferestrei, tras pe diagonala ferestrei şi eliberat la colţul diagonal opus) după care,
pe întregul ecran apare afişată imediat fereastra selectată: x
Opţiunile comenzii ZOOM (pot fi selectate şi cu ajutorul pictogramelor din bara de
instrumente standard)sunt următoarele:
All/Center/Dynamic/Extens/Left/Previous/Window/<Scale(x)>:
Center-se cere centrul zonei care va fi mărită/micşorată şi factorul de mărire, urmat de x
Dynamic- pe ecran apare tot desenul peste care se suprapune un dreptunghi care poate
fi mărit sau micşorat.
Extens-pe ecran apare întreg desenul
Left- se cere colţul din stânga jos al viitorului ecran şi factorul de modificare.
Previous- apare ecranul anterior
Scale- prin introducerea unei valori numerice, aceasta este considerată scară dacă
este urmată de x (de ex. 5x măreşte desenul de 5 ori)
Fără a interveni asupra mărimii imaginii, dreptunghiul care delimitează zona afişată
poate fi deplasat cu ajutorul comenzii: PAN
Aceasta trebuie urmată de indicarea punctului de deplasat şi noua sa poziţie.
Acelaşi efect îl are selectarea pictogramei Pan Realtime (având aspectul unei mâini,
care, după selectare apare şi pe ecran- legată de deplasările mouse-lui) urmată de : ENTER
Selectarea pictogramei Aerial View (cu aspectul unui avion) are ca efect afişarea
unei casete de dialog conţinând comenzile ZOOM şi PAN dintre care vor putea fi
selectate cele dorite.
Având stabilite layerele necesare, pentru începerea desenului trebuie să ne asigurăm
că layerul curent este cel în care dorim să desenăm în momentul respectiv. Pentru aceasta
este suficient ca în cadrul casetei de dialog "Layer control" să selectăm layerul dorit=current.

5. Realizarea desenului
5.1. Puncte (noduri)
Punctele pot fi marcate pe desen cu ajutorul comenzii “Point+ENTER”sau a pictogramei
corespunzătoare (Point) din meniul Draw, conform tabelului următor:
Forma (nimic) + x ⎥
Codul 0 1 2 3 4

Forma
Codul 32 33 34 35 36

Forma
Codul 64 65 66 67 68

Forma
Codul 96 97 98 99 100
Comenzile PDMODE şi PDSIZE determină afişarea casetei de dialog cu ajutorul căreia pot fi
19

20

alese forma şi dimensiunile figurii care va marca punctul (o mărime între 1 şi 100, de obicei 4)

5.2. Linii (şi punctele de la capetele segmentelor de linii)
Ca şi în geometrie, segmentele liniilor sunt definite prin distanţele dintre două puncte
(From point, to point). Pentru a trasa o linie este suficient să se introducă de la tastatură L
litera"L"(Line) urmată de "ENTER", la sfârşitul liniei deschise apăsându-se din nou :
ENTER sau, dacă linia se închide în punctul iniţial, litera"C"(Close).
Pe lângă procedeul descris mai sus se poate selecta cu mouse-ul pictograma respectivă:
Punctele de la capetele segmentelor de linii pot fi indicate în mai multe moduri:

a. prin introducerea coordonatelor absolute (Ox şi Oy).
ale punctului respectiv de la tastatură, valorile fiind separate prin virgulă;

b. prin introducerea coordonatelor relative (pentru fiecare segment originea este
punctul precedent) de la tastatură, înainte de introducerea valorilor coordonatelor
relative scriindu-se semnul: “@”
valorile coordonatelor relative fiind separate prin virgulă; dacă "deplasarea" spre
al doilea punct este în sens invers faţă de direcţiile axelor de coordonate, valoarea
coordonatei relative va fi precedată de semnul"-".

c. Prin introducerea coordonatelor polare relative (pentru fiecare segment originea
este punctul precedent) de la tastatură, pentru fiecare "second point" scriindu-se
semnul "@" urmat de lungimea segmentului , semnul "<" şi valoarea unghiului
măsurată în sens trigonometric. Dacă sensul de măsurare a unghiului este cel
orar, valoarea sa va fi precedatã de semnul "-".
Succesiunea comenzilor necesare pentru obţinerea unor asemenea linii este dată mai jos,
(după fiecare set de date introduse-L sau coordonatele unui punct- se apasă şi tasta : ENTER)
în stânga fiind reprodus textul care apare în linia de comandă, în dreapta elementele
introduse de utilizator prin tastare, iar între aceste date a fost reprezentată imaginea
care apare pe ecran (mai puţin punctele marcate cu P1........ P6 şi coordonatele lor
dintre paranteze ).
a. Command: L
From point: 20,250
To point: P2(70,250) 70,250
To point: P1(20,250) P4(110,240) 70,230
To point: 110,240
P3(70,230) P5(176,234)
To point : 176,240
To point: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ENTER

b. Command: L
From point: 20,170
To point: @50,0
P2(@50,0) P6(@-30,15)
To point: @0,-20
P1(20,170) P4(@40,10)
To point: @0,-20
To point: @40,10
P3(@0,-20) P5(@66,-6)
To point: @66,-6
To point: @-30,15
To point: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ENTER

c. Command: L
From point: P2(@50<0) P4(@40<30) P6(@25<60) 20,90
P1(20,90) 20
P3(@20<-90)
P5(@70<-30)

21

To point: @50<0
To point: @20<-90
To point: @40<30
To point: @70<-30
To point: @25<60
To point: .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ENTER
Punctele pot fi selectate foarte uşor (dar mai puţin precis) executând clic cu tasta
din stânga mouse-lui (şi urmărind simultan coordonatele afişate sub linia de comandă).
Dacă s-a greşit, se selectează pictograma “ Undo”:
sau se apasă tasta "U = Undo"urmată de ENTER, sau CTRL+C.
Apăsarea tastei ENTER după executarea unei comenzi determină repetarea acesteia.
Revenirea la situaţia dinaintea ştergerii se face tastând “Redo”:

În cazul în care au fost trasate deja o serie de linii, pot fi obţinute puncte precis
poziţionate, cu ajutorul modului OSNAP=Object SNAP, puncte definite prin:

d. Capătul unei linii (END=ENDpoint) sau pictograma:
În linia de comandă apare "of": în urma căruia trebuie selectată linia cu
ajutorul mouse-lui.
e. Mijlocul unei linii (MID=MIDpoint) sau pictograma:
În linia de comandă apare"of", în urma căruia trebuie selectată linia
respectivă cu ajutorul mouse-lui.

f. Intersecţia a două linii (INT=INTersection) sau pictograma:
În linia de comandă apare de două ori "of:", în urma cărora trebuie
selectate cele două linii care se intersectează (cu ajutorul mouse-lui).
g. Intersecţia aparentă a două linii (Apparent intersection)=pictograma:
În linia de comandă apare de două ori "of:", în urma cărora trebuie
selectate cele două linii care se intersectează (cu ajutorul mouse-lui).
h. Centrul unui cerc (CEN=CENter) sau pictograma:
În linia de comandă apare "of", în urma căruia trebuie selectat cercul în al
cărui centru va fi situat punctul respectiv ( cu ajutorul mouse-lui).
i. Selectarea punctelor cardinale ale unui cerc se face cu ajutorul comenzii
QUA= QUAdrant sau a pictogramei:
în urma căreia în linia de comandă apare "of" şi se selectează câte un
punct pe periferia cercului, cât mai aproape de poziţia cardinală dorită.
j. Punctul de tangenţă la un cerc (Tangent) se face prin selectarea pictogramei:
în urma căreia în linia de comandă apare “to:” şi se selectează cercul respectiv.
k. Trasarea unei perpendiculare pe o entitate se face cu ajutorul comenzii
PER= PERpend, sau a pictogramei:
Evident, trebuie mai întâi marcat punctul de început al liniei, apoi dată
comanda PER, după care, în linia de comandă apare "to" şi trebuie selectată
entitatea pe care va fi perpendiculară linia.
l. Selectarea punctului de inserare a unui text se poate face cu comanda
INS=INSert, sau a pictogramei:
în urma căreia, în linia de comandă apare "of" şi trebuie selectat punctul
respectiv cu ajutorul mouse-lui.

m. Selectarea unor puncte marcate cu comenzi ca POINT, DIVIDE,
MEASURE, se face cu ajutorul comenzii NOD = NODe sau a pictogramei:
în urma căreia, în linia de comandă apare “of:” şi se selectează punctul
21

22

respectiv.
n. Cel mai apropiat punct faţă de o linie, cerc sau arc,(NEA= NEArest)sau
pictograma:
în urma căreia se selectează punctul de pornire al liniei (cât mai apropiat
de entitatea de la care porneşte linia) şi punctul final al liniei (cât mai
apropiat de entitatea la care dorim să ajungă linia) cu ajutorul mouse-lui.

În continuare sunt date o serie de exemple de trasare a liniilor cu ajutorul
comenzilor OSNAP prezentate la punctele d, e….m. Punctele selectate cu
ajutorul mouse-lui vor fi notate cu S1, S2, ……S9. Entităţile existente pe
desen înainte de trasarea liniei sunt trasate cu linii subţiri. Comenzile date
de la tastatură vor fi încheiate cu ENTER. De observat modificarea
aspectului cursorului-colimator în urma selectării comenzii (sau pictogramei)
din bara de instrumente OSNAP.

d. ENDpoint (există pe desen laturile orizontală şi verticală ale triunghiului final)
Command: L+ENTER
From point: END
of: S1 S1
to point: END
of : S2 S2
ENTER

e. MIDpoint (pe desen există o linie şi un punct P1)
Command: L+ENTER
From point: P1 S1 P1
To point: MID
of : S1
ENTER

f. INTersection (există pe desen un dreptunghi)
Command: L+ENTER
From point: S2 INT
of: S1
to point : INT
of: S1 S2
ENTER

g. Appint (Apparent intersection) (pe desen există liniile neintersectate)
Command: Appint+ENTER

S1
From point: S1 and S2
S2
S3 S4
to point: S3 and S4
ENTER
h. CENter (există pe desen două cercuri)
Command: L+ENTER
From point: S2 CEN
of : (se selectează un punct de pe cerc) S1 S1
22

23

To point: (se selecteazã un punct de pe celălalt cerc) CEN
of: S2

i. QUAdrant (pe desen există un cerc)
Command: L+ENTER
From point: QUA
of S1
S2
To point: QUA
of S2
To point: QUA
S4 S1
of: S3
To point: QUA
of: S3 S4
ENTER

j. PERpendicular (pe desen există o linie şi un punct P1)
Command: L+ENTER
From point: P1 P1
S1
To point: PER
to: S1
ENTER

k. TANgent (pe desen există un cerc şi un punct P1)
Command: L+ENTER
From point: P1
To point: P1 TAN
to S1
S1
ENTER
m. NODe (pe desen există selectate punctele P1 şi P2)

Command: P1 S1 L+ENTER
From point: NOD
of : S1
To point: S1 NOD
of : P1 S2
ENTER

n. NEArest (pe desen există un cerc şi o linie)
Command: L+ENTER
From point: NEA
of S1 S1
To point: S2 NEA
of S2
ENTER
Comanda OFFSET (din bara de instrumente Modify) determină
trasarea unor linii (sau cercuri, arce) paralele, situate la distanţele dorite.
Pe desen trebuie să existe trasată cel puţin o linie la care se vor duce liniile
paralele.
Succesiunea comenzilor pentru trasarea liniilor paralele este de forma:
23

24

Command: Selectarea pictogramei sau: OFFSET +ENTER
Offset distance or Through<Through>: 10
Select object to offset: S1
Side to offset? S1 S2
Select objects to offset
S2 ENTER
O aplicaţie imediată este prezentată mai jos şi se referă la trasarea conturului unui format
A4 şi a indicatorului (deasupra figurii sunt date distanţele dintre liniile verticale şi grosimea lor).

10 5 5 5 35 15 19,5 13 5 5 35 15 19,5 13 10

Fig. 5.2.1. Indicatorul formatului A4 şi punctele sale caracteristice.

Punctele caracteristice pentru indicator au fost notate cu P1. . . .P26 şi au următoarele coordonate
(cu originea în colţul stânga-jos):
P1(15,10) P12(75,10) P14(107.5,10)
P2(15,66) P11(60,66) P13(75,66) P15(107.5,66) P17(187,66) P3(200,66)
P4(15,30) P5(200,30)
P6(15,50) P7(200,50)
P8(35,30) P10(60,30) P16(187,30)
P9(35,50)
P18(75,14) P19(107.5,14)
P20(15,34) P21(75,34) P22(107.5,35) P23(187,35)
P24(107.5,40) P25(187,40)
Intervalele dintre liniile din partea de sus este de 4 mm (cu excepţia liniilor P22-P23 şi P24-P25
care
delimitează spaţii de câte 5 mm. Este recomandabil să fie activat modul “ORTHO”.
Conturul formatului A4 poate fi trasat în layerul “Subtire” prin următoarea succesiune de
comenzi:
Command: L+ENTER
From point: 0,0+ENTER
to point: 210,0+ENTER
to point: 210,297+ENTER
ENTER

Command: (OFFSET+ENTER)

24

25

Offset distance or Through< Through>: 297+ENTER
Select object to offset: (Se selectează linia orizontală de jos) S1
Side to offset: (Se selectează un punct deasupra liniei orizontale de jos) S2+ENTER

Select object to offset: (Se selectează linia verticală din dreapta) S3
Side to offset: (Se selectează un punct la stânga liniei verticale din dreapta) S4+ENTER

Chenarul formatului se trasează cu linie groasă (în layerul “Contur”) cu următoarea succesiune de
comenzi:
Command:
Select object to offset: (Se selectează linia orizontală de jos) S1
Side to offset: (Se selectează un punct deasupra liniei orizontale de jos)S2+ENTER
Select object to offset: (Se selectează linia verticală din dreapta) S3
Side to offset: (Se selectează un punct la stânga liniei verticale din dreapta) S4+ENTER
Select object to offset: (Se selectează linia orizontală de sus) S5
Side to offset: (Se selectează un punct sub linia orizontală de sus) S6+ENTER
Select object to offset: (Se selectează linia verticală din stânga) S7
Side to offset: (Se selectează un punct la dreapta liniei verticale din stânga) S8+ENTER

În urma acestor comenzi, liniile chenarului sunt la fel cu cele ale conturului,
deci subţiri, şi se intersectează la colţuri. Pentru a tunde colţurile se dă
comanda “Trim+ENTER” sau se selectează pictograma :
după care, la cererea de selectare care apare în linia de comandă se selectează
limitele până la care se vor tunde liniile, deci cele 4 segmente ale
chenarului+ENTER, după care, la noua cerere de selectare se vor selecta pe rând
segmentele care trebuie şterse.
Pentru modificarea tipului de linie se dă comanda “Change” sau se selectează pictograma: A
“Properties”(tricolorul din partea dreapta sus a ecranului) după care apare caseta
de dialog prezentată în Fig.3.7 (Modify Line) în care se schimbă culoarea liniei
(eventual şi tipul liniei).
Ca exerciţiu, indicatorul se poate trasa utilizând coordonatele punctelor extreme ale
liniilor, dar, cel mai indicat mod de desenare este cu ajutorul comenzilor Offset şi Trim
(în Current Layer Contur):

Liniile din stânga şi de sus (groase):
Command: L+ENTER
To point: @0,56+ENTER
To point: @185,0+ENTER
To point: ENTER
Command: sau:OFFSET+ENTER

Liniile verticale groase:
Offset distance or Through<Through>: 60 +ENTER
Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală din stânga) P4
Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior, P4) P8
25

26

Command: ENTER
Offset distance or Through<Through>: 32.5+ENTER
Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală trasată anterior) P21
Command: ENTER
Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală trasată anterior) P22
Command: ENTER

Liniile orizontale groase:
Offset distance or Through<Through>: 16+ENTER
Select object to offset: (se selectează un punct pe linia orizontală de sus) P11
Side to offset (se selectează un punct sub punctul anterior, P11) P10
Command: ENTER
Select object to offset: (se selectează un punct pe linia orizontală trasată anterior) P9
Command: sau:TRIM+ENTER

Select cutting edge(s): P9 şi P8+ENTER
Select objects: un punct sub P16 şi P17+ENTER

Liniile orizontale subţiri:
Command: sau: OFFSET+ENTER
Select object to offset: (se selectează un punct pe linia orizontală de sus) P11

Command:
A sau: CHANGE+ENTER

Select objects: (Se selectează linia orizontală trasată anterior) +ENTER
Apare caseta de dialog în care se modifică Layerul= Subtire +OK
Se repetă trasarea liniilor paralele orizontale subţiri distanţate cu 4(sau 8)mm de 6 ori,
apoi se tund având ca limită linia P21 sau, la ultima P22. Liniile P24-P25 , P221-P23
şi P18-P19 pot fi trasate în acelaşi mod.

Liniile verticale subţiri se vor trasa în Layerul Subtire:
Command: L+ENTER
To point: 20,50+ENTER
To point: ENTER

Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală trasată anterior)
Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior) P9
Command: ENTER
26

27

Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală trasată anterior)
Command: sau: TRIM +ENTER

Select cutting edge(s): ENTER (se selectează un punct de pe linia P6-P7) +ENTER
Select objects: (se selectează un punct de pe linia trasată anterior, deasupra lui P9) +ENTER

Select object to offset: (se selectează un punct pe prima linie verticală subţire)
Select object to offset: (se selectează un punct pe linia trasată anterior)
Select object to offset: (se selectează un punct pe linia trasată anterior)
Se repetă offsetarea liniilor verticale subţiricu distanţele: 5, 5, 35, 15, 19.5 +ENTER

Command: sau: EXTEND+ENTER

Select boundary edge(s): P10+ENTER
Select object to extend: P11+ENTER

Odată terminată trasarea formatului şi indicatorului, este recomandabil ca fişierul respsctiv să fie
salvat pentru a putea fi refolosit. Acest lucru se face selectând din meniul FILE comanda “SAVE
AS”, dându-i un nume, de ex., “IND.dwg”, Save (sau OK) .

27

28

5.3. Cercuri.
Cercurile se obţin foarte uşor cu ajutorul comenzii"CIRCLE" şi ENTERsau a pictogramei:
Pe ecran apare mesajul:
Command: CIRCLE 3P/3P/TTR/<Center point>:
prin care suntem întrebaţi dacă dorim să construim cercul într-unul din modurile
specificate mai sus, şi anume:
a. prin centru şi rază sau diametru
b. prin trei puncte de pe cerc (3P)
c. prin două puncte de pe cerc diametral opuse (2P)
d. prin specificarea a două entităţi la care cercul va fi tangent şi a mărimii razei (TTR)

În continuare vor fi date exemple pentru cele 4 situaţii.
a.
Command: Selectarea pictogramei: sau: CIRCLE+ENTER

CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: C(100,100)+ENTER
R
Diameter/<Radius>: 20+ENTER
(Dacă se dă diametrul în loc de rază,se va scrie C
mai întâi “D+ENTER”, apoi se va da valoarea)

b.
Command: Selectarea pictogramei: sau: P2 CIRCLE+ENTER

CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: P3 3P+ENTER
First point: P1(50,50)+ENTER
Second point: P2(70,100)+ENTER
Third point: P3(80,90)+ENTER
P1

c.
Command: Selectarea pictogramei: sau: P2 CIRCLE+ENTER

CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 2P+ENTER
First point on diameter: P1(50,50)+ENTER
Second point on diameter: P2(75,75)+ENTER
P1
d. (pe desen există cele două entităţi, de ex. elipsa şi linia):
Command: Selectarea pictogramei: sau: CIRCLE+ENTER

CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: P2 TTR+ENTER
Enter tangent specification: (se indică un punct de pe linie) P1
Enter tangent specification:(se indică un punct de pe elipsă) P2+ENTER
P1

5.4. Arce de cerc
28

29

Trasarea unui arc de cerc se face cu ajutorul comenzii: ARC+ENTER sau a pictogramei:
în mai multe moduri, pentru definire fiind nevoie de trei elemente:
a. prin trei puncte: P1
Command: Pictograma: sau: ARC+ENTER

Center/<Start point>: P2 P1(100,100)+ENTER
Center/End/<Second point>: P2(120,80)+ENTER
End point: P3 P3(140,75)+ENTER

b. prin punct iniţial, centru şi punct final:
P3
Center/<Start point>: P1(180,150)+ENTER
Center/End/<Second point>: Ce+ENTER
Center: P2(150,150)+ENTER
Angle/Length of chord/<End point>: P2 P3(145,180)+ENTER
P1
c. prin punct iniţial, centru, unghi la centru:

90o
Center: P2 P2(60,200)+ENTER
Angle/Length of chord/<End point>: P1 A+ENTER
Included angle: 90+ENTER

d. prin punct iniţial, centru, lungimea corzii:
Command:Pictograma: sau: ARC+ENTER

Center: P2(110,200)+ENTER
Angle/Length of chord/<End point>: L+ENTER
Length of chord: P2 P1 50+ENTER

e. prin punct iniţial, punct final, rază:


Center/End/<Second point>: E+ENTER
Angle/Direction/Radius/<Center point>: R+ENTER
Radius: 30+ENTER
R
P1

f. prin punct iniţial, punct final, unghi:
Command:Pictograma: sau: ARC+ENTER
P2
29

90o
P P
P1

30

Center/End/<Second point>: E+ENTER
End point: P2(80,180)+ENTER
Angle/Direction/Radius/<Center point>: A+ENTER
Included angle: 90 +ENTER

g. prin punct iniţial, punct final, direcţie iniţială (unghi):
Command: Pictograma: sau: P2 ARC+ENTER

Center/End/<Second point>: 90o E+ENTER
Angle/Direction/Radius/<Center point>: P1 D+ENTER
Direction from start point: 90+ENTER

h. Continuarea ultimei linii sau a ultimului arc (vezi figura precedentă,stânga):

Center/<Start point>: ENTER
End point: P3(145,235)+ENTER

5.5. Poligoane regulate .
Poligoanele regulate pot fi desenate cu ajutorul comenzii POLYGON+ENTER sau prin selectarea
pictogramei: şi pot fi definite în cinci moduri:

a. Poligon regulat înscris într-un cerc definit prin centru şi rază:
Command: Pictograma: sau: POLYGON+ENTER
Number of sides: 4+ENTER
Edge/<Center of polygon>: P1(60,60)+ENTER
Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C): P1 I+ENTER
Radius of circle: R 20+ENTER

b. Poligon regulat înscris într-un cerc definit prin centru şi un punct:


Edge/<Center of polygon>: P1
P1(100,60)+ENTER
R
Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C): I+ENTER
Radius of circle: P1 P2(85,35)+ENTER

P2

c. Poligon regulat circumscris unui cerc definit prin centru şi rază:
30 P

31

Edge/<Center of polygon>: P1(180,60)+ENTER
Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C): C+ENTER
Radius of circle: 15+ENTER

d. Poligon regulat circumscris unui cerc definit prin centru şi un punct:

Number of sides: P1 8+ENTER
Edge/<Center of polygon>: P2 P1(100,100)+ENTER
Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C): C+ENTER
Radius of circle: P2(80,100)+ENTER

e. Poligon regulat construit prin indicarea punctelor din două colţuri alăturate:

Command:Pictograma: sau: POLYGON+ENTER
Edge/<Center of polygon>: E+ENTER
First point of edge: P1(100,150)+ENTER
Second point of edge: P1 P2 P2(130,100)+ENTER

5.6. Dreptunghiul
Construirea unui dreptunghi este utilă mai ales în faza iniţială a desenării şi anume
în faza de amplasare pe "coala de desen" a componentelor desenului.
Desenul propriuzis are mai multe proiecţii (de obicei) amplasate corespunzător în
anumite zone ale colii de desen. Este relativ uşor -mai ales pentru început- să se
delimiteze aceste zone cu ajutorul unor linii închise (care se vor şterge ulterior)
realizate sub forma unor dreptunghiuri obţinute în urma comenzilor următoare:
(este recomandabil ca pe ecran sã fie vizibilă întreaga "coală de desen", ceiace se
poate obţine cu ajutorul comenzii ZOOM+ENTER şi A+ENTER)
Command: Pictograma: sau: RECTANG+ENTER

First corner (se indică un punct corespunzător P2
unui colţ al dreptunghiului, de ex.:): P1(10,10)+ENTER
Other corner (se indică un punct corespunzător P1
colţului diagonal opus, de ex.:): P2(150,100)+ENTER

5.7. Elipsa
Desenarea unei elipse se poate realiza cu ajutorul comenzii ELLIPSE
şi pot fi întâlnite următoarele situaţii:

a. Elipsa definită prin axe şi excentricitate
Command: Pictograma: sau: ELLIPSE+ENTER

Arc/Center<Axis endpoint 1>: P1(50,50)+ENTER
Axis endpoint 2: P2(100,50)+ENTER
P1 P2
<Other axis distance>/Rotation 30+ENTER
31

32

b. Elipsa definită prin axe

Command:Pictograma: sau: ELLIPSE+ENTER
Arc/Center /< Axis endpoint 1 >: P3
P1 P1(120,50)+ENTER
P1 P2
<Other axis distance>/Rotation: P3(145,65)+ENTER

c. Elipsa obţinută prin rotire

Arc/Center/<Axis endpoint 1>: P1(120,150)+ENTER
Axis endpoint 2: P1 P2 P2(170,150)+ENTER
<Other axis distance/Rotation: R+ENTER
Rotation around major axis: 60+ENTER
(Rotation = R+ENTER defineşte unghiul sub care RETURN
este privit cercul, sau unghiul secţiunii printr-un cilindru faţă de direcţia
normală la axă, deci R=maxim 89,4 defineşte o elipsă aplatisată= o
linie, iar R=0 defineşte un cerc)

d. Elipsă definită prin centru şi axe:

Command:Pictograma: ELLIPSE+ENTER
Arc/Center/<Axis endpoint 1>: P1 C+ENTER
Center of ellipse: P1(70,200)+ENTER
P
<Other axis distance/Rotation: P3(100,200)+ENTER
P2
e. Arc eliptic

Arc/Center/<Axis endpoint 1>: A+ENTER
Center of ellipse: P1(120,200)+ENTER
Axis endpoint 2: S1 S2 P2(120,180)+ENTER
<Other axis distance/Rotation: -30 P1 40+ENTER
Parameter/<start angle>: -30+ENTER
Parameter/Included /<end angle>: P2 230+ENTER

230
Observaţie: Dacă desenul arcului sau cercului apare pe ecran ca un poligon (construit din
segmente), se dă comanda: Viewres+ENTER, în urma căreia este afişată densitatea segmentelor
“100” şi care poate avea valori între 10 şi 20000. Dacă se dă o densitate mai mare –de ex.
10000+ENTER- cercurile vor apărea mult mai corect.

32

5.8 Teşituri şi racordări
Acestea se realizează cu ajutorul comenzilor CHAMFER şi FILLET. Pentru realizarea unei
teşituri sau racordări, pe desen trebuie să existe trasate liniile cărora să li se poată aplica aceste
comenzi şi care pot fi selectate cu ajutorul mouse-lui. Setul de comenzi pentru realizarea unei
teşituri sau racordări este aproximativ acelaşi, aşa cum se poate vedea din exemplele următoare.
Liniile existente pe desen au fost reprezentate cu linii subţiri iar cele nou apărute în urma
comenzilor specificate au fost reprezentate cu linii mai groase, deşi pe ecran ele apar la fel.
a. Teşire la 45o:
Command: Pictograma: sau: CHAMFER+ENTE
R
(TRIMmode) Current chamfer Dist 1=10.00, Dist 2=10.00
Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>: D+ENTER
Enter first chamfer distance<10>: 2+ENTER
S1
Enter second chamfer distance<2>: ENTER
Command: ENTER
CHAMFER S2
Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>: S1
Enter second line: S2

b.Teşire cu distanţe diferite:
Succesiunea comenzilor este aceiaşi cu cea perzentată la punctul a, dar la întrebarea: S1
Enter second chamfer distance<2> se răspunde tastând cea de a doua valoare:(de ex.:4)
iar ordinea de selectare a liniilor trebuie să fie aceiaşi cu cea a indicării distanţelor. S2

c. Teşirea unei polylinii ( linie având şi grosimea=width dorită):

R
(TRIMmode) Current chamfer Dist 1=10,00, Dist 2=10.00
Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>: D+ENTER
Enter first chamfer distance<10>: 5+ENTER
Enter second chamfer distance<5>: S1 ENTER
Command: ENTER
CHAMFER
Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>: P+ENTER
Select 2D polyline: S1
4 lines were chamfered

d. Teşire cu un anumit unghi:

R
Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>: A+ENTER
Enter the chamfer length of the first line<20>: 10+ENTER
Enter chamfer angle from the first line<0>: S1 30+ENTER
Command: ENTER
CHAMFER S2
33

(TRIMmode) Current chamfer Length=10.00, Angle=30
Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>: S1
Enter second line: S2
e. Racordarea a două linii cu o anumită rază:

Command: Pictograma: sau: S1 FILLET+ENTER
Polyline/Radius/Trim/<Select two objects>: R+ENTER
Enter fillet radius <0>: 5+ENTER
Command: ENTER
Polyline/Radius/Trim/<Select two objects>: S2 S1 S2
Observaţie: Dacă raza are valoarea "0"
cele două linii se vor intersecta .

f. Racordarea a două cercuri ( nu se modifică desenul cercurilor iniţiale):

Command: Pictograma: sau: FILLET+ENTER
Enter fillet radius: 10+ENTER
Command: ENTER
Polyline/Radius/<Select two objects>: S1 S2 S1 S2

g. Racordarea unei polylinii:

Command: Pictograma: sau: FILLET+ENTER
Enter fillet radius <0>: 2+ENTER
Command: S1 ENTER
Polyline/Radius/<Select two objects>: P+ENTER
Select 2D polyline: S1
4 lines were filleted

5.9. Polilinii şi alte obiecte "Pline".
Modul de reprezentare pentru obiectele pline este FILL, care poate fi activ=ON=umple cu culoare
obiectele "Pline" desenate, sau inactiv=OFF= apare doar conturul exterior al respectivelor obiecte
"Pline".
Liniile trasate cu ajutorul comenzilor prezentate anterior (Line, Circle, Arc) sunt foarte subţiri (se
consideră grosimea=Width=0 pentru imprimantă, dar pentru plotter fiecărei culori i se poate asocia
o anumită grosime a peniţei).
Se pot utiliza linii cu grosime constantă cu ajutorul comenzii TRACE urmată de precizarea
grosimii liniei (această comandă fiind în rest similară comenzii LINE); sau suprafeţe poligonale
pline cu ajutorul comenzii SOLID; sau suprafeţe inelare pline cu ajutorul comenzii DONUT (sau
DOUGHNUT) al căror aspect (pentru Fill on şi off) este reprezentatmai jos:.

Dacă se doreşte ca anumite linii (sau arce sau cercuri) să aibă o anumită grosime, atunci se
utilizează comanda POLYLINE = PLINE =PL , care poate fi dată de la începutul desenului sau , la
sfârşitul acestuia se pot selecta liniile dorite şi se pot transforma în polilinii cu ajutorul comenzii
PEDIT.

34

a. Polylinie cu o anumită grosime:

Command: Pictograma: sau: PL+ENTER
From point: P1
Current line width is 0
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: W+ENTER
Starting width<0>: 0.2+ENTER
Ending width<0.2>: ENTER
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @25<45+ENTER
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @25<-45+ENTER
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: C
P1 ENTER
b. Polylinie de grosime variabilă:

Command: Pictograma: sau: PL+ENTER
From point: P1
Current line width is 0
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: W+ENTER
Starting width<0>: P1 P2 ENTER

Ending width<0>: 4+ENTER
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: P2+ENTER
ENTER
Celelalte opţiuni au semnificaţiile următoare:
Arc: permite trasarea unui arc
Close: polylinia se întoarce la punctul iniţial, închizând un contur
Halfwidth: stabileşte semigrosimea polyliniei
Length: dă lungimea cu care se prelungeşte polylinia
Undo: permite ştergerea ultimului segment de dreaptă/arc trasat.

c. Suprafaţa unui poligon umplută cu culoare
Command: FILL+ENTER
ON/OFF <ON>: ON+ENTER
Command: P3 P4 SOLID+ENTER
First point: P1
Second point: P1 P2 P2
Third point:(diagonal opus punctului 2) P3
Fourth point: P4+ENTER
După indicarea punctului 4, pe ecran se cere din nou punctul 3 şi apoi 4, care,
dacă sunt indicate, aceasta are ca efect crearea de triunghiuri sau patrulatere
conectate îndr-un singur obiect.

6. Comenzi pentru modificarea desenelor existente.
6.1. Ştergerea unor elemente din desen poate fi realizată cu ajutorul comenzii: ERASE+ENTER
sau prin selectarea pictogramei:

Entităţile care vor fi şterse pot fi selectate (cu ajutorul mouse-lui) una câte una, sau poate fi ştearsă
o zonă întreagă prin intermediul comenzii intermediareWindow =fereastră. Comanda OOPS
anulează efectul ultimei comenzi ERASE. Dacă se doreşte păstrarea unei entităţi din interiorul

35

ferestrei care selectează zona care va fi ştearsă, înainte de comanda finală ENTER se va da
comanda Remove=R şi se va selecta entitatea respectivă.
Exemplu de ştergere a unor cercuri cu excepţia cercurilor centrale (exterior şi interior):
Command: ERASE+ENTER
Select objects: W+ENTER
First corner: P1 P1
Second corner S3 S1 P2
Select objects: R+ENTER
Remove objects: S3
Remove objects: ENTER
P2
a. înainte de ştergere b. După ştergere

Observaţii: Selectarea entităţilor aflate integral într-o fereastră se face aşa cum s-a
arătat mai sus, cu Window=W. Selectarea entităţilor care intersectează o fereastră
se face cu Crossing=C. Selectarea ultimului grup de entităţi : comanda P;
Selectarea ultimei entităţi: comanda L. Anularea ultimei selectări: comanda U(urmate de ENTER).

6.2. Deplasarea unor entităţi sau zone din desen se realizează cu ajutorul pictogramei:
sau a comenzii: MOVE+ENTER .

a. Exemplu de deplasare absolută (base point-second point) a unui cerc:
Command: MOVE+ENTER
Select objects: S1 S1+ENTER
Base point or displacement: P1 CEN +ENTER
of P2 P1
Second point of displacement: INT+ENTER
of P2+ENTER
a. Înainte de comandă b. După comandă

b. Exemplu de deplasare relativă (displacement) a unui cerc:
Command: MOVE+ENTER
Select objects: S2 S2+ENTER
Base point or displacement: -25 0,-25+ENTER
Second point of displacement: ENTER


6.3. Copierea entităţilor se realizează cu ajutorul pictogramei: sau a comenzii:
COPY+ENTER
a. Copierea unor cercuri cu deplasare absolută (Base point-Second point):
Command: COPY+ENTER
Select objects: S1 S1
Select objects: P1 ENTER
<Base point or displacement>/Multiple: CEN+ENTER
of P1
Second point of displacement: P2 END+ENTER
of P2
36


6.4. Rotirea entităţilor se realizează cu ajutorul pictogramei: sau a
comenzii:ROTATE+ENTER
De obicei această comandă se utilizează pentru o zonă de entităţi selectate cu ajutorul comenzii
Window ( sau Crossing), dar se poate referi şi la o singură entitate. Unghiul de rotire (Rotation
angle) se măsoară deobicei (conform selectărilor iniţiale) în sens trigonometric începând cu poziţia
corespunzătoare "orei" 3(de pe ceas), dar poate fi măsurat şi în raport cu un unghi iniţial
(Reference).
a. Exemplu de rotire a unei figuri:
Command: ROTATE+ENTER
Select objects: P1 P4 C+ENTER
First corner: P1
Other corner: P2
Select objects: P3 15o ENTER
Base point: P2 P6 END+ENTER
of P5 P3
<Rotation angle>/Reference: 15+ENTER
Command: ENTER
Select objects: C+ENTER
First corner: 45o P4
Other corner: P5
Select objects: ENTER
Base point: END+ENTER
of: P6
<Rotation angle>/Reference: R
Reference angle: 15+ENTER
New angle: 45+ENTER

6.5. Redesenarea la scară (scalarea) se obţine cu ajutorul pictogramei: sau a
comenzii:SCALE+ENTER
Scalarea desenului cu factor de scalare determină modificarea tuturor lungimilorcu factorul
respectiv; dacă se doreşte în plus modificarea unei anumite lungimi de referinţă (Reference) se
poate proceda aşa cum este arătat mai jos, în partea a doua a exemplului:
Command: P1 P4 P4 SCALE+ENTER
First corner: P1
Other corner: P2
Base point: P3 P6 INT+ENTER
of: P2 P3
P5
30
<Scale factor./reference: 2+ENTER
Command: SCALE+ENTER
First corner: P4
Other corner: P5
Base point: INT+ENTER
40
37

of: P6
<Scale factor>/Reference: R+ENTER
Reference length<1>: 30+ENTER
New length: 40+ENTER
6.6. Oglindirea (desenarea imaginii simetrice) entităţilor.
Oglindirea entităţilor se poate face cu ajutorul pictogramei: sau al
comenzii MIRROR+ENTER, entităţile existente
iniţial (selectate în vederea oglindirii) rămânând intacte, sau, dacă se doreşte ştergerea
lor, se răspunde cu "Y" (Yes=da) la ultima întrebare urmat de ENTER.
Această comandă dă posibilitatea ca desenele care au una sau mai multe axe de simetrie să fie
realizate mult mai uşor şi precis dacă se desenează la început liniile simetrice şi apoi comanda
Mirror. Nu se recomandă oglindirea suprafeţelor haşurate deoarece se inversează şi sensul haşurii.

Exemplu:
Command: MIRROR+ENTER
Select objects: P1 C+ENTER
First corner: P1
Other corner: P2
Select objects: P2 ENTER
First point of mirror line: P3 P4 END+ENTER
of: P3
Second point: END+ENTER
of: P4
Delete old objects? <N>: ENTER

6.7. Prelungirea entităţilor se poate realiza cu ajutorul pictogramelor: sau:
respectiv al comenzilor: EXTEND+ENTER sau LENGTHEN+ENTER.
Pot fi extinse linii şi arcuri de cerc până la o anumită frontieră care trebuie
să le intersecteze (cu EXTEND), sau pot fi prelungite cu o lungime (Delta),
sau cu un procent (Percent),Total sau Dynamic (în cazul LENGHTEN).
Exemplu:
Command: EXTEND+ENTER
Select boundary edge(s)...
Select objects: S3 S4 S7 ENTER
Select object to extend: S5 S6 S3
Select object to extend:S1 S7 S4 S5
Select object to extend: S2 S6
Select object to extend: S7
Entity does not intersect an edge.
Select object to extend: ENTER
a. Înainte de extindere b. După extindere

6.8. Retezarea (tunderea) unor entităţi se poate realiza cu ajutorul pictogramei: sau a
comenzii TRIM+ENTER
Mai întâi se selectează frontierele, apoi se selectează porţiunile de retezat.
Dacă la comanda :"select cutting edge(s); select objects:" se răspunde prin "C=Crossing",
atunci entităţile intersectate de limitele ferestrei devin frontiere.
Exemple:
Command: TRIM+ENTER
38

Select cutting edge(s):
Select objects: S2 S1 S1

39

Select object to trim: S2

Command: TRIM+ENTER
Select cutting edge(s):
First corner: P1
Other corner: S1 S2 P2
Select object to trim: P2 S1 S2+ENTER
a. Înainte de retezare b. După retezare

6.9. Ştergerea unei porţiuni dintr-o entitate se realizează cu ajutorul pictogramei:
sau prin comanda: BREAK+ENTER
a. . Ştergerea unei porţiuni aproximate dintr-o linie:
Înainte de comandă: După comandă:
Command: S1 P1 BREAK+ENTER
Select object: S1
Enter second point (or F for first point): P1

b. Ştergerea unei porţiuni exacte dintr-o linie:
Select object: S2
Enter second point (or F for first point): F+ENTER
Enter first point: MID+ENTER
of: S2
Enter second point: P2

c. Scurtarea unei linii:
Select object: S3
Observaţie: punctul P3 se selectează înafara liniei.

d. Separarea invizibilă a unei linii în două segmente:
Command: BREAK+ENTER
Segment 1 Segment 2
Select object: S4 S4
Enter second point (or F for first point): @+ENTER

e. Ştergerea unei porţuni de cerc (sau de arc de cerc):
Command: P5 BREAK+ENTER
Select object: S5

S5
Observaţie: ştergerea se realizează în sens trigonometric, de la primul
punct selectat spre cel de al doilea.

39

6.10. Întinderea unui grup de entităţi se realizează cuajutorul pictogramei:
sau cu comanda: STRETCH+ENTER

Command: STRETCH+ENTER
Select objects to stretch by window....
First corner: P1
Second corner: P2
P
Base point or displace.: P3 P3
Second point of displace.: P2 @20<0+ENTER
Obs.: Întinderea s-a efectuat în modul ORTHO; baza triunghiului s-a
lungit cu 20 mm, dar se putea şi scurta (pentru @-20<0+ENTER)
În exemplele de mai sus, figura din stânga se referă la desenul iniţial, iar cea din dreapta
la desenul obţinut după modificarea respectivă.

6.11. Multiplicarea unor entităţi se realizează cu ajutorul pictogramei:
sau cu comanda: ARRAY+ENTER.
Entităţile selectate pot fi multiplicate în reţea dreptunghiulară (Rectangular)sau în reţea
polară(Polar)
a. Exemplu de multiplicare cu marcarea celulei:
Command: P1 ARRAY+ENTER
Select objects:* S1 S1
Rectangular/Polar array(R/P): P2 R+ENTER
Number of rows(----)<1>: 2+ENTER
Number of columns(III)<1>: 3+ENTER
Unit cell or distance between rows(---): P1
Other corner: ** P2
* Figura selectată (dacă este mai complicată) poate fi declarată înainte “block”
** Ordinea de indicare a colţurilor determină orientarea reţelei.

b. Exemplu de multiplicare cu indicarea distanţelor (pentru aceiaşi figură de mai sus):
Command: ARRAY+ENTER
Select objects S1
Rectangular/Polar array(R/P): R+ENTER
Number of rows(---)<1>:: 2+ENTER
Number of columns(III)<1): 3+ENTER
Unit cell or distance between rows(---): -20+ENTER
Distance between columns(III): 30+ENTER

c. Exemplu de multiplicare în reţea polară cu blocul (figura) rotit:
Command: S2 ARRAY+ENTER
Select objects: S2
Select objects; ENTER
Rectangular/Polar array(R/P): P3 P+ENTER
Center point of array: P3
Number of items: 4+ENTER
Angle to fill(+=ccw, -=cw)<360>: ENTER
40

Rotate objects as they are copied?<Y>: ENTER

d. Exemplu de multiplicare în reţea polară cu blocul nerotit:
Command: S3 ARRAY+ENTER
Select objects: S3
Rectangular/polar array(R/P): P4 P4 P+ENTER
Center point of array: P4
Number of items: 4+ENTER
Angle to fill(+=ccw, -=cw)<360>: ENTER
Rotate objects as they are copied?<Y>: N+ENTER
Observaţii: Copierea multiplă se poate realiza şi cu comenzile: COPY şi Multiple,
dar Comanda Array este mai rapidă.
3600 reprezintă întinderea unghiulară a domeniului circular,care poate avea orice valoare

7. Comenzi de informare

7.1. Afişarea informaţiilor caracteristice unei entităţi (Line, Circle, Polyline) se obţine
cu comanda LIST+ENTER.
Dacă informaţiile nu încap într-un singur ecran, acestea încep să defileze. Pentru oprirea defilării se
apasă simultan tastele: CTRL + S. Dacă se doreşte tipărirea la imprimantă a acestor informaţii,
înainte de a da comanda LIST se apasă simultan tastele: CTRL + Q, iar pentru oprirea tipăririi se
repetă aceiaşi combinaţie de taste (CTRL + Q).

a. Exemplu pentru informaţii privind o linie:
Command: LIST+ENTER
Select objects: S1
Select objects: S1 ENTER
Pe ecran apar informaţiile următoare:
LINE Layer: CONTUR
Space: Model space
Color : BY LAYER Linetype : CONTINUOUS
from point, x=9.8 y=129.9 z=0.0
to point, x=89.7 y=129.9 z=0.0
Length = 79.9, Angle in xy Plane = 0
Delta x = 79.9, Delta y = 0.0, Delta z = 0.0

b. Exemplu de informaţii privind un cerc:
Command: LIST+ENTER

Pe ecran apar informaţiile următoare:
CIRCLE Layer: CONTUR
Space: Model space
Color: BY LAYER Linetype: CONTINUOUS
center point; x = 190.4 y = 169.5 z = 0.0
radius 20
circumference 125.66
area 1256.64
41

7.2. Afişarea informaţiilor despre toate entităţile din desen se obţine cu comanda: DBLIST
Dacă desenul este complex, comanda consumă mult timp şi poate fi suspendată prin
apăsarea simultană a tastelor : CTRL + C urmată de selectarea colţului din dreapta sus ( x =close)
a ferestrei Autocad Text Window.
7.3. Afişarea informaţiilor privind poziţia uui punct din desen se obţine cu comanda: ID
Dacă punctele sunt indicate prin unul din modurile OSNAP (de ex. END sau MID),
coordonatele afişate se referă la capătul sau mijlocul unui segment.
Exemplu de asemenea informaţii:
Point: x = 190.4 y = 169.5 z = 0.0

7.4. Afişarea distanţei dintre două puncte şi a orientării segmentului determinat de acestea
se obţine prin comanda: DIST+ENTER.
Dacă punctele sunt indicate prin unul din modurile OSNAP, informaţia se referă la acele puncte.

Exemplu:
Command: DIST+ENTER
First point: S3 S4 CEN+ENTER
of: S3
Second point: CEN+ENTER
of S4
Pe eran apar informaţiile:
Distance = 88.1 , Angle in xy Plane = 350 , Angle from xy Plane = 0
Delta x = 86.7 , Delta y = -15.3 , Delta z = 0.0

7.5. Calcularea şi afişarea ariei şi perimetrului unei suprafeţe se obţine prin comanda AREA

a. Afişarea ariei unui poligon:
Command: AREA+ENTER
<First point>/Object/Add/Subtract: P1 P1
Next point: P2
Next point: P3
Next point: P2 P3 ENTER
Pe ecran apar informaţiile:
Area = 600.0 , Perimeter = 120.0

b. Afişarea unei arii complexe:
Command: AREA+ENTER
<First point>/Object/Add/Subtract: A+ENTER
<First point>/Object/Add/Subtract: O+ENTER
(Add mode) Select circle or polyline: S5 S5
Area = 900.00, Perimeter = 120.00
Total area = 900.00
(Add mode) Select circle or polyline: S6 ENTER
<First point>/Object/Add/Subtract: S
<First point>/Object/Add; O+ENTER
(Subtract mode) Select circle or polyline: S6
Area = 314.16 , Circumference = 62.83
Total area = 585,84
(Subtract mode) Select circle or polyline: ENTER
<First point>/Object/Add: ENTER
7.6. Informaţii asupra desenului privind ;
42

-limitele spaţiului alocat, efectiv ocupat şi afişat
-starea modurilor AutoCAD şi valorile variabilelor de sistem
-Stratul de desenare,culoarea şi tipul liniei curente
-spaţiul liber de pe discul curent
pot fi obţinute prin comanda:
STATUS+ENTER

8. Scrierea unui text
Scrierea unui text se obţine cu ajutorul comenzilor TEXT +ENTER sau MTEXT+ENTER,
ultima putând fi înlocuită cu selectarea pictogramei Multiline Text: . (din meniul Draw)
A
Dacă înaintea uneia din aceste comenzi se setează: QTEXT/ ON
(sau OFF pentru anulare, revenirea realizându-se cu comanda REGEN),
se pot amplasa casete simple, goale, în locurile unde urmează să fie scris ceva.
Pentru a scrie un anumit text trebuie indicate mai întâi stilul, modul de
aliniere, înălţimea, orientarea şi conţinutul textului. Prin <Start point> se înţelege
punctul din stânga jos de început a textului orizontal. Dacă textul este altfel orientat,
se tasteză Justify (J+ENTER), iar dacă se doreşte un alt stil de scriere decât cel
Standard, se tastează Style (S+ENTER).
Lansarea uneia din comenzile precizate mai sus se poate face de la tastatură sau prin
selectarea pictogramelor (Pictograma “Text” poate fi adusă pe ecran în bara
de instrumente Draw). A
Există numeroase stiluri de scriere, dintre care, în Fig.8.1 sunt prezentate fonturile
comune cu cele din ACADR12. Pentru desenele tehnice este de preferat stilul
ITALICC, înclinat cu 15 grade faţă de verticală şi mai îngust, cu factorul de lăţime 0,8.
In exemplele date a fost scrisă denumirea fontului respectiv. Se observă că unele
fonturi au alte simboluri decât literele alfabetului, aşa cum sunt: Syasto, Symap,
Symath, Symeteo, Symusic ( reprezentate în centrul figurii 8.1).

Fig.8.1. Fonturi uzuale în programele ACAD

Dacă se doreşte alt font decât cel standard, din meniul “FORMAT” se selectează”Text Style”
iar pe ecran apare o casetă pentru definirea stilului de scriere (prezentată în Fig.8.2) şi care solicită
introducerea următoarelor date:

New
Style name: Italicc5+OK
43

Font file: Italicc
Height: 5
Width factor: 0.7
Oblique Angle: 15
Backwards: Nu
Upside-down: Nu
Vertical: Nu
Apply
Close

Odată creat stilul de scriere dorit, la comenziile TEXT şi Style, se va răspunde:
“Italicc5+ENTER”, apoi se va indica punctul de inserare a textului şi unghiul de rotire
(implicit=0), după care se va scrie textul dorit (încheiat cu ENTER).
Dacă se doreşte un alt mod de poziţionare a textului (altul decât începerea sa cu
punctul indicat în colţul din stânga jos), se va răspunde cu Justify, în urma căruia
apar pe ecran opţiunile următoare:
Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR:
Semnificaţia lor este legată de plasarea (orientarea) textului:
Align: cere primul şi ultimul punct între care se va scrie textul, acesta fiind automat
mărit sau micşorat pentru a se încadra între aceste limite.
Fit- cere primul şi al doilea punct între care se va afla textul, lăţimea literelor
respective modificându-se în funcţie de aceste limite.
Center- cere punctul aflat în centrul liniei de text.
Middle- cere punctul aflat la mijlocul liniei de text.
Right- cere punctul aflat în extremitatea dreaptă a liniei de text.
TL= sus în stânga TC= sus în centru TR= sus în dreapta
ML= la mijloc în stânga MC= la mijloc în centru MR= la mijloc în dreapta
BL= jos în stânga BC= jos în centru BR= jos în dreapta

Fig.8.2. Caseta de dialog pentru crearea sau modificarea fontului pentru scriere

În colţul din dreapta jos al casetei de dialog este ilustrat aspectul fontului nou (Preview)
44

Modificarea poziţionării unei linii de text se poate face foarte uşor, selectând (cu mouse-ul) textul
respectiv care va apare modificat ca aspect şi cu un buton de tragere asupra căruia se poate acţiona
cu mouse-ul pentru a muta textul în noua poziţie, iar la sfârşitul deplasării se execută clic (cu
mouse-ul) şi ENTER. O altă metodă constă în utilizarea comenzii MOVE.
Dacă trebuie utilizate şi alte înălţimi de scriere (ca în cazul relaţiilor algebrice care conţin
exponenţi şi indici sau în cazul indicărilor abaterilor dimensionale) este util ca stilurile
corespunzătoare de scriere să fie definite de la început.
Selectând pictograma Multiline Text: A pe ecran apare caseta de dialog prezentată în Fig.8.3.

Fig.8.3. Caseta de dialog Multiline Text cu opţiunea”Properties” activată.

În această casetă, la opţiunea “Properties” se precizează Stilul (Fontul) de scriere, punctul de
început al scrierii (Justification), lăţimea casetei de scriere, unghiul de rotaţie (Rotation=0. . .
.345o).

Fig.8.4. Caseta de dialog Multiline Text cu opţiunea “Character” activată

Opţiunea “Character” permite alegerea fontului de scriere, înălţimea scrierii putând fi dată alăturat
(în Fig.8.4. fontul de sus este Italicc iar înălţimea este de 5 mm- pentru primul rând) . Butonul
“Symbol” oferă posibilitatea de a scrie şi alte semne, aşa cum sunt următoarele:
Degrees = grade= %%d Plus/Minus = %%p Diameter= %%c

45

Other= altele =sunt prezentate în Fig.8.5 ( pentru fontul Times New Roman). Fontul poate fi
schimbat.

Fig.8.5. Caseta de dialog Character Map obţinută cu butonul Symbol+Other

Modificarea unui text se poate face cu ajutorul comenzii DDEDIT, în urma căreia se pot şterge sau
adăuga diferite caractere de la tastatură. Se tastează MTEXT şi ENTER
Se pot folosi următoarele combinaţii de taste pentru a modifica textul (similare cu Copy şi Paste):
Ctrl+C; + ENTER= Copiere text selectat şi plasare pe blanchetă.
Ctrl+V;+ENTER = Lipire conţinut blanchetă la locul selectat.
.
Modificările pot fi făcute după selectarea pictogramei “Properties”: A în caseta de dialog
Modify MText-prezentată în Fig.8.6.

Fig.8.6. Caseta de dialog “Modify MText”pentru modificarea textelor.

Dacă din meniul Modify se selectează Object apoi Text, apare o casetă de dialog Edit Text în
care conţinutul textului (selectat în prealabil) poate fi modificat.
46

Exemplu de scriere a unui text pe o singură linie:
Command: TEXT+ENTER
Justify/Style/< Start point>: S+ENTER
Style name(or?)<STANDARD>: Italicc5+ENTER
Dacă acest stil de scriere nu a fost creat, în linia de dialog apare mesajul:
Unknown or invalid text style name
Style name(or?)<STANDARD>:
Se selectează cu mouse-ul : Format+ Text Style . Apare caseta de dialog din Fig.8.2, în care se fac
următoarele precizări: clic pe tasta: New
În caseta: New Style Name se scrie: Italicc5+OK
La butonul Font name se selectează (clic cu mouse)din lista derulantă: Italicc.shx
La butonul (clic cu mouse) Height<0.00>:se scrie:5
La butonul (clic cu mouse):Width Factor <1.00> :se scrie:0.7
La butonul (clic cu mouse): Oblique Angle<0.00>:se scrie:15
Se selectează butonul (clic cu mouse):Apply:
Se selectează butonul (clic cu mouse):Close
După dispariţia casetei de dialog de pe ecran se execută clic cu mouse în linia de dialog în punctul
marcat cu :
Style name(or?)<STANDARD>: Italicc5
Justify/Style/<Start point>: J+ENTER
Align/Fit/Center//Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR: TL+ENTER
Top/Left point: Clic cu mouse în punctul de sus-stânga al textului:
Rotation Angle<0>: ENTER
Text: Exemplu de scriere a unui text +ENTER
(pe ecran apare textul:)

Exemplu de scriere a unui text
Dacă la precizarea unghiului de rotaţie s-ar fi scris o valoare (de ex. 90), textul ar fi apărut rotit cu
90o în sens trigonometric:
Rotation Angle<0>: 90+ENTER
Text: Exemplu de scriere +ENTER
(pe ecran apare textul:)
Exemplu de scriere

47

9. Cotarea desenelor
Pentru începerea cotării desenelor în ACAD R 14 este suficient să se selecteze (clic cu mouse-ul)
pictogramele din meniu-ul DIM ( obţinut în urma selectărilor: VIEW, TOOLBARS, DIMENSION):

Linear Aligned Ordinate Radius Diameter Angular Baseline Continue Leader Tolerance

Center Mark Dimension Edit Dim.Text Edit Dimension Style

Fig.9.1. Bara cu instrumente Dimension (pentru cotare)

Valorile cotelor sunt furnizate automat (implicit) de către AUTOCAD, ele putând fi acceptate de
către utilizator ca atare sau nu. Stabilirea numărului de zecimale cu care vor fi afişate valorile
cotelor se poate stabili cu ajutorul comenzii LUPREC , a cărei valoare implicită este 4.
9.1. Setări iniţiale pentru variabilele de cotare .
În versiunile mai vechi ale ACAD-ului valorile acestor variabile de cotare trebuiau precizate, dar
pentru ACAD R 14 atribuirea acestor valori se face mult mai uşor prin intermediul casetelor de
dialog. Astfel, dacă se doreşte atribuirea unui anumit stil de scriere (de ex. Italicc de 3 mm înălţime)
pentru diametre de arbori (simbolul %%c=ϕ ) cu indicarea câmpului de toleranţă (k6) şi a valorilor
abaterilor superioară şi inferioară scrise simetric cu cifre având înălţimea 0,7 din cea a scrierii de
bază (0,7*3=2,1 mm) trebuie completate casetele de dialog aşa cum se vede din Fig.9.2. . . 9.6.

Fig.9.2. Caseta de dialog Dimension Styles în care a fost salvat stilul Italicc3
Selectând tasta “Geometry” din aceiaşi casetă, se obţine o altă casetă de dialog prezentată în
Fig.9.3 în care au fost precizate forma şi mărimea săgeţilor(3), spaţierea (10), extensia cotei (1,5) şi
marcarea centrelor cercurilor (2), culorile iar la sfârşit OK:

48

Fig.9.3. Caseta de dialog Geometry pentru elementele cotării
Selectând butonul “Format” din caseta Dimension Styles apare o altă casetă de dialog –prezentată
în Fig.9.4 –în care se precizează modul de scriere a cifrelor faţă de liniile de cotă, iar la sfârşit OK.

Fig.9.4. Caseta de dialog “Format” pentru poziţionarea cifrelor de cotă

49

Revenind la caseta “Dimension Styles” şi selectând butonul “Annotation” se obţine o nouă casetă
de dialog –aşa cum este cea prezentată în Fig.9.5-din care , selectând butonul “Units” se obţine
caseta prezentată în Fig.9.6. pentru precizarea unităţilor de măsură şi a numărului de zecimale-
prefixul (%%c=ϕ), sufixul (k6), abaterile (deviations=0.002 şi 0.032 ultima având semnul minus
implicit), poziţionarea lor (Middle) şi procentul de înălţime al acestora (0,7) , stilul textului
(Italicc3), înălţimea cifrelor(3 mm), distanţa dintre cifre şi linia de cotă (1,5 mm), culoarea şi
rotunjirea cifrelor de cotă la unităţi (1)

Fig. 9.5. Caseta de dialog “Annotation” pentru textul şi cifrele cotelor

Selectând pictograma “Linear Dimensions”: Units” pentru selectarea unităţilor arbore, pentru
Fig.9.6. Caseta de dialog “Primary şi apoi generatoarele unui de măsură
50

selectările făcute în casetele de dialog prezentate în Fig.9.2. . . .9.6 apare cota:
φ35+0..002 (k6)
−0 032 .

Variabilele de cotare pot fi vizualizate în urma comenzilor DIM şi STATUS . În tabelul următor,
valorile uzuale ale variabilelor de cotare au fost scrise îngroşat (Bold).
Denumire Valori Semnificaţie
DIMALT on/off Selectează unităţi asociative sau nu
DIMALTD 2 Număr de zecimale pentru unităţile asociative (ex. 2)
DIMALTF 25.4 Factor de scară pentru unităţile asociative
DIMAPOST Sufix pentru textul asociativ
DIMASO on/off Dacă este on, AutoCAD utilizează cotarea asociativă. O cotă
asociativă poate fi spartă prin comanda EXPLODE. Cotele asociative
sunt plasate automat pe un strat special numit DEFPOINTS care este
implicit off şi nu e bine să fie editat.
DIMASZ 3 Precizează factorul de scalare pentru săgeţile cotelor.Valoarea
implicită este 0.18 (bună pentru ţoli), dar pentru mm se recomandă 3
sau 4 mm.
DIMBLK Permite utilizarea unor blocuri definite de utilizator pentru marcarea
intersecţiei dintre linia de cotă şi liniile de extensie. Dacă valoarea
variabilei este DOT şi nu există un bloc cu acest nume, intersecţiile se
vor marca prin puncte. Valoarea implicită este:” „ (numele blocului cu
săgeţi
DIMBLK1
DIMBLK2 Permit utilizarea a două blocuri diferite pentru marcarea celor două
extremităţi ale liniei de cotă. În acest scop se va seta DIMSAH on, iar
DIMBLK1 şi DIMBLK2 vor conţine numele celor două
blocuri.Valori implicite:” „ .
DIMCEN 2 Controlează mărimea marcatorului de centru pentru cercuri şi arce
(desenate cu subcomenzile CEN, RAD, şi DIA). Dacă este 0 nu se
marchează centrele; dacă are o valoare negativă centrul se va marca
numai cu o linie şi nu cu +. Valoarea implicită este 0.09 ( bună pentru
ţoli).
DIMCLRD Dimensiunea liniei colorate. Precizează valorile implicite (nume sau
BYBLOCK numere) pentru culorile cu care se desenează liniile de cotă şi săgeţile,
liniile de extensie şi textu
DIMCLRE La fel ca mai sus; pentru extensia liniei şi culoarea dominantă
BYBLOCK
DIMCLRT La fel ca mai sus; pentru culoarea textului.
BYBLOCK
DIMDEC 0 Numărul de zecimale.
DIMDLE 0.0000 Permite extinderea liniei de cotă astfel încât să depăşească liniile de
extensie. Valoarea implicită este 0.0000
DIMDLI 10 Precizează distanţa dintre două linii de cotă având aceiaşi bază de
cotare.Valoarea implicită este 0.38 (bună pentru ţoli).
DIMEXE 2 Distanţa cu care linia de extensie depăşeşte linia de cotă. Valoarea
implicită este 0.18 (bună pentru ţoli). Sunt permise numai valori
pozitive.
DIMEXO 0 Precizează distanţa dintre originea liniei de extensie (punctul precizat

51

de utilizator, de obicei colţul piesei) şi punctul de început al liniei de
extensie.
DIMGAP 1.5 Precizează distanţa dintre text şi linia de cotă
Valoarea implicită este 0.0900 (bună pentru ţoli).
DIMJUST 0 Poziţionarea textului faţă de linia de cotă.
DIMLFAC 1.00 Factor de scară, cu care sunt multiplicate automat toate dimensiunile
de pe ecran; de ex. pentru un desen realizat la scara 1:2 se va seta 2.
Dimensiunile unghiulare nu sunt afectate de această variabilă.
DIMFIT 3 Ajustează textul.
DIMLIM on/off Permite-dacă este on- ca dimensiunile liniare cu abateri să fie afişate
ca limite (de ex. în loc de 90 cu abaterile DIMTP=0.2 şi DIMTM==.1
se va afişa 90.2/89.9) Valoare implicită: off. DIMTOL şi DIMLIM
pot fi simultan off, dar nu şi on
DIMPOST on/off Precizează un text care este adăugat ca prefix şi sufix la textul de cotă.
Nu are efect pentru cotele unghiulare.
DIMRND 1.0000 Precizează o valoare de rotunjire a dimensiunilor la cotare prin
stabilirea lor la cel mai apropiat multiplu întreg de valoarea
respectivă. Valoare implicită 0.000
DIMSAH off/on Precizează dacă marcarea extremităţilor liniei de cotă se face la fel la
ambele capete(off) sau nu (on).
DIMSCALE 1.0000 Factor global de scară care se aplică asupra cotelor liniare pentru
desene care nu vor fi scoase pe hârtie la scara 1:1 şi trebuie să fie egal
cu factorul de scară utilizat la tipărirea desenului.
DIMSE1 off Dacă este on permite suprimarea primei linii de extensie.
DIMSE2 off Dacă este on permite suprimarea celei de a doua linii de extensie.
DIMSHO on Controlează vizualizarea modificării textului de cotă în ecou la
editarea cotelor asociative. Dacă este off, textul de cotă se modifică
numai după încheierea editării. Valoarea implicită:off
DIMSOXD off Suprimă extensiile. Dacă este on se forţează plasarea textului de cotă,
a liniei de cotă şi a săgeţilor între liniile de extensie, iar dacă nu încap,
cota nu va fi afişată. Dacă este off şi cota nu încape între liniile de
extensie, ea va fi plasată în afara lor.
DIMSTYLE Stilul curent
DIMTAD on/off Controlează poziţia textului faţă de linia de cotă. Dacă este on textul
este scris deasupra liniei de cotă. Dacă este off linia de cotă este
întreruptă şi textul este scris în interiorul acesteia.
DIMTDEC 3 Numărul de zecimale la abateri (toleranţe)
DIMTFAC 0.7 Factorul înălţimii cifrelor abaterilor (faţă de înălţimea cifrelor de cotă)
DIMTIH off/on Controlează orientarea textului aflat între liniile de extensie. Dacă este
on, toate textele vor fi scrise orizontal; dacă este off textul va fi
paralel cu linia de cotă.
DIMTIX off/on Dacă este on forţează scrierea textului între liniile de extensie,
permiţând ca linia de cotă şi săgeţile să fie desenate înafara acestora,
iar dacă nu încape nu va fi afişat. În cazul cotării circulare cu RAD şi
DIA opţiunea off forţează plasarea textului de cotă în exteriorul
arcului sau cercului.
DIMTM 0.032 Abaterea negativă(include semnul -, în ex. este –0.032). Valoare
implicită 0.000.
DIMTOFL on/off Dacă este on forţează linia de cotă să fie între liniile de extensie chiar
dacă textul este înafara lor. În cazul comenzilor RAD şi DIA
DIMTIX on şi DIMTOFL on permit aşezarea liniei de cotă şi a
52

textului în interiorul cercului sau arcului.
DIMTOH off/on Controlează orientarea textului aflat înafara liniilor de cotă. Similar cu
DIMTIH, dacă este on textul va fi orizontal, dacă este off va fi paralel
cu linia de cotă.
DIMTOL off/on Generează abaterile (toleranţele) dimensionale asociate cotelor-dacă
este on (sufixul dat de DIMPOST urmând după acestea)
DIMTOLJ 1 Controlează poziţionarea pe verticală a abaterilor (toleranţelor).
DIMTP 0.002 Abaterea pozitivă (superioară). Valoarea implicită este 0.0000, în ex.
+0.002.
DIMTSZ 0.00 Dacă este 0.00 se utilizează săgeţi; dacă are o valoare nenulă
intersecţia dintre linia de cotă şi linia de extensie se marchează cu
segmente oblice scalate corespunzător cu valoarea variabilei.
DIMTVP 0.00 Dacă DIMTAD este off, controlează poziţia textului pe verticală; dacă
este 0, textul este centrat pe verticală, dacă este pozitiv textul se
deplasează în sus; dacă este negativ textul se deplasează în jos.
DIMTXSTY Italicc5 Controlează stilul pentru textul curent.
DIMTXT 5.00 Înălţimea textului de cotă. Valoarea implicită 0.18 este bună pentru
ţoli.
DIMTZIN 0 Suprimarea toleranţelor (abaterilor) nule.
DIMUNIT 2 Formatul unităţilor.
DIMUPT off Textul poziţionat de utilizator.
DIMZIN 8 Suprimarea lui zero.

9.2. Elementele cotării
În ACAD R 14, la începerea cotării se selectează opţiunile care se doresc ( în urma selectării picto-
gramei “Dimension Styles” şi a casetelor derulante care apar), apoi pictograma corespunzătoare
tipului de cotă respective. În Fig.9.7 sunt ilustrate câteva din semnificaţiile variabilelor de cotare.
DIMTOL=ON
DIMTFAC=0.7
DIMTP=0.002 şi DIMTM=0.032

DIMTXT=4
Dimension line location
DIMASZ=3 +0.002
(Arrowheads) 100 -0.032 DIMEXE=1
Dimension line
DIMDLI=10 20
Extension line
DIMGAP
Extension line origin
DIMEXO=1

DIMCEN=1

Fig.9.7. Semnificaţiile principalelor variabile de cotare

53

În continuare vor fi exemplificate câteva tipuri de cotare.

a. Cotă orizontală sau verticală prin 2 puncte.

Linia de comandă ACAD R 14
Command: Exemplu: Selectare sau tastare:

Dimlinear: 100 clic:
First extension line origin or press
ENTER to select: P3
P1 P2 clic:
int of: P1
:

Second extension of origin : clic:
int of: P2
(Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/
Rotated):
Dimension text<100.00>: T+ENTER
Dimension Text: 100+ENTER
Rotated): P3
Observaţii: Aceiaşi succesiune de comenzi poate fi dată şi în cazul unei cote verticale sau înclinate
sau a unui cerc(diametrul) sau a unui arc.

b. Cotarea diametrului unui cilindru
Linia de comandă Exemplu Selectare sau tastare
Command: clic:
Dimlinear:
ϕ40 P4
First extension line origin or press
ENTER to select: clic:
S2
qua of: S1
Second extension line origin: S1 clic:

qua of: S2
Rotated): T+ENTER
Dimension text<(40.48)>: %%c40+ENTER
Rotated): P4
Observaţie: pentru scrierea anumitor simboluri în cadrul sesiunii de cotare se utilizează
următoarele semne: pentru simbolul ϕ se va scrie: %%c ;
pentru simbolul o (grade) se va scrie: %%d
54

pentru simbolul ± se va scrie: %%p ;
pentru simbolul ÷ se va scrie: %%u

c. Cotare aliniată la două puncte
Linia de comandă Exemplu Selectare sau
tastare
Command: Clic :
Dimaligned:

First extension line origin or press P1 Clic:
ENTER to select:
P2
P3
int of: P1
Second line location: Clic:

int of: P2
(Mtext/Text/Angle): P3
Dimension text=18

d. Cotare în trepte.
Command: 45 Clic :

Dimlinear:
First extension line origin or press P4 P2 P3 Clic:
ENTER to select:
int of: P1 P1
Second extension line origin Clic:

int of: P2
Rotated): T+ENTER
Dimension text<20.00>: 20+ENTER
Dimension line location P4
Rotated):
Command: Clic:
Dimbaseline.
Specify a second extension line origin
or (Undo/<Select>): Clic:
int of: P3
Specify a second extension line origin ENTER
or (Undo/<Select>):
Select base dimension: ENTER

55

e. Cotare în lanţ
Command: Clic:
Dimlinear:
First extension line origin or press 20 25 Clic :
ENTER to select:
int of: P3 P1
Specify a second extension line origin P2 P4 Clic:
or (Undo/<Select>):

int of: P2
Dimension line location P1 P3
Rotated):
Dimension text<20>: ENTER
Command Clic:
Dimcontinue:

Specify a second extension line origin Clic:
or (Undo/<Select>):
int of: P4
Dimension text=25 ENTER
Specify a second extension line origin
or (Undo/<Select<): ENTER
Select a continue dimension: ENTER

f. Cotarea unghiulară
Command: Clic:
Dimangular: S1
Select arc, circle, line, or press ENTER
Select first line: 32o30′37″ S1
Second line: P3 S2
(Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/ S2
Rotated): M+ENTER
Apare caseta de dialog Multiline Text
Editor din Fig.8.3 în care se scrie: <32%%d30’37’’>
Dimension arc line location: P3

g. Cotarea diametrală
Înainte de cotarea propriuzisă se verifică valorile variabilelor de cotare, care vor fi următoarele:
DIMTIH=OFF; DIMTAD=OFF; DIMTVP=1; DIMTOH=OFF.
Command: Clic:
Dimdiameter:
Select arc or circle: S3
Dimension text=32.00
Dimension line location S3
(Mtext/Text/Angle): ENTER
56

h. Cotarea razelor
Command: Clic:
Dimradius:

Select arc or circle: S1

(Mtext/Text/Angle): R10 S3 T+ENTER
Dimension text<10.124>: S2 R 10
(Mtext/Text/Angle): S2
S1

i. Cotarea cu linii de indicaţie (comanda LEADER=LEA prescurtat)
Linia de comandă Exemplu
Command: Clic :
leader:
5x45o
From point: P2 P3 P1
P1
To point: P2
To point (Format/Annotation/Undo)
<Annotation>: F+ENTER
Spline/STraight/Arrow/None/<Exit>: ST+ENTER
Annotation (or press ENTER for
Option): ENTER
Tolerance/Copy/Block/None/<Mtext> ENTER
Apare caseta de dialog Multiline Text
Editor (Fig.8.3)în care se scrie textul: 5x45%%d+OK

j. Toleranţe de formă şi poziţie.
Acestea pot fi date în urma selectării pictogramei “Tolerances” .1 când pe ecran apare o
casetă de dialog prin care se dă simbolul toleranţei dorite, aşa cum se poate vedea din Fig.9.2.

Fig.9.2. Simbolurile abaterilor de formă şi poziţie şi un exemplu pentru toleranţa bătăii radiale.

Semnificaţiile acestor simboluri sunt următoarele:
Toleranţa la poziţia nominală Toleranţa la planitate
57

Toleranţa la coaxialitate şi concentricitate Toleranţa la circularitate

Toleranţa la simetrie Toleranţa la rectilinitate

Toleranţa la paralelism Toleranţa la forma dată a suprafeţei

Toleranţa la perpendicularitate Toleranţa la forma dată a profilului

Toleranţa la înclinare Toleranţa bătăii radiale sau frontale

Toleranţa la cilindricitate Toleranţa bătăii radiale şi frontale

Fig.9.3. Caseta de dialog pentru înscrierea toleranţelor de formă şi poziţie

După selectarea figurii dorite, pe ecran apare caseta de dialog prezentată în Fig.9.3, în care a fost
exemplificată notarea bătăii radiale având valori de ±0,02 faţă de suprafeţele marcate cu A şi B.
Înscrierea toleranţelor de formă şi poziţie poate fi corelată cu comanda Leader, dacă, la opţiunile
rezultate din Annotation se răspunde cu: T+ENTER (Tolerance), pe ecran fiind afişate succesiv
casetele de dialog din Fig.9.2 şi 9.3.
.

58

55

10. Haşurarea
Haşurarea constă din umplerea unei suprafeţe (delimitate de un contur închis) cu un anumit model
de linii.
Haşurarea este de obicei ultima operaţie a procesului de proiectare şi este recomandabil să fie făcută
pe un Layer separat. Dacă liniile ce definesc limitele suprafeţelor ce vor fi haşurate nu sunt perfect
închise haşurarea nu poate fi bine realizată. În acest caz, se va trasa o polylinie închisă având o
grosime de 0.2 –0.4 mm. în interiorul limitelor suprafeţei de haşurat (şi cât mai aproape de
acestea), se va haşura suprafaţa închisă de polylinie după care aceasta va fi ştearsă. Contururi
perfect închise se obţin dacă liniile ce le compun au fost trasate astfel încât să se intersecteze,
prelungirile situate înafara conturului suprafeţei fiind şterse foarte uşor cu ajutorul comenzii TRIM.
Comanda de haşurare este HATCH se găseşte în meniul Draw, putând fi selectată din acesta, sau
scrisă pe tastatură, sau, în ACAD R 14 selectată pictograma (din meniul afişat): În urma
uneia din aceste acţiuni, este afişată caseta de dialog Boundary Hatch din Fig.10.2
Dacă haşurarea se referă la mai multe contururi incluse unul în altul, modul în
care este realizată depinde de Stilul de haşurare ales de utilizator, aşa cum se vede din Fig.10.1 şi
care poate fi selectat apăsând butonul Advanced …, apoi Style:

Text Text Text Text

Figura de haşurat Stilul Normal Stilul Outermost Stilul Ignore
Fig.10.1. Exemplificarea efectului stilurilor de haşurare Normal, Outermost şi Ignore.

.

Fig. 10.2. Caseta de dialog Boundary Hatch pentru indicarea caracteristicilor haşurilor.

55

56

Fig.10.3.Caseta de dialog Hatch Pattern Pallete selectată cu Pattern (Predefined) din casea de
dialog Boundary Hatch .

Fig.10.4. Caseta de dialog Advanced options selectată cu butonul Advanced, în care este selectat
stilul de haşurare Normal.

In ACAD R 14, după comanda HATCH apare o casetă de dialog în care se află subcasetele privind
şablonul haşurii (Pattern Type), modul de definire a limitelor (Boundary), caracteristicile şablonului
aplicat ( Pattern Properties), vizualizarea preliminară a haşurii (Preview Hatch), atributul haşurii
(dacă este o singură entitate = associative sau fiecare linie poate fi tratată separat= Exploded )
Dacă a fost ales şablonul Predefinit, de ex. ANS131, trebuie indicată o scară (scale) , unghiul 0.00
este pentru haşura înclinată la 45 o , iar pentru inversarea sensului acesteia trebuie dată valoarea de

56

57

90. Dacă a fost ales şablonul Userdefined sau Custom, scara este 1.00, unghiul este 45.00 sau –
45.00, Spacing 2....4.00 (mm).
Există posibilitatea selectării domeniului de haşurat prin simpla selectare a unui punct din interiorul
acestuia ( Pick Points) sau prin selectarea limitelor (Select Objects). Selectarea butonului
Advanced cere selectarea stilului de haşurare care poate fi Normal, Outermost sau Ignore.
Entităţile de tip Text, Attribute, Shape, Trace şi Solid sunt ocolite de haşură în cazul stilurilor
Normal şi Outermost. Cu “?” se obţine lista tipurilor de haşură definite în ACAD.PAT .
Modelele de haşură definite prin ACAD.PAT pot fi vizualizate şi selectate prin selectarea butonului
Predefined (Pattern) din caseta de dialog Boundary Hatch, sau prin utilizarea opţiunii Hatch
Options din meniul Options.
Repetarea comenzii HATCH prin apăsarea tastei ENTER are ca efect realizarea unei haşuri având
modelul, stilul, scara şi unghiul haşurii precedente, în linia de comandă apărând direct Select
Objects:.
Exemplu de haşurare( cu selectările din Fig.10.3 şi Fig.10.4):
Command: HATCH+ENTER sau pictograma:
bhatch: Apare caseta de dialog Boundary Hatch în care se selectează:
Pattern ANSI 131 S1 S2 S3 S4 S5
Angle <0>:
Space <1.0000>: Exemplu
Select objects:(Apare Figura ) S1,S2,S3
ENTER
A
Apare caseta de dialog în care se selectează: Apply
ENTER
Command: bhatch: În caseta de dialog care apare se modifică numai:
Angle<0>: 90
Select objects: (Apare Figura) S4, S5
ENTER
Apare caseta de dialog în care se selectează: Apply.
Observaţie: Dacă se dorea haşurarea într-un singur sens a celor două zone, se putea selecta
butonul:”Pick point” urmat de selectarea unui punct interior (de ex. S2).

11. DESENAREA CU „MÂNA LIBERĂ”
Desenarea cu mâna liberă (cu mouse-ul) se face cu ajutorul comenzilor SKETCH şi SPLINE, fiind
utilizate la desenarea rupturilor. Trebuie comutate şi comenzile ORTHO şi SNAP în OFF. La
sfârşitul desenării cu mâna liberă se dă comanda EXIT sau, dacă nu se doreşte înregistrarea
segmentelor desenate cu comanda QUIT. Comanda PEN permite ridicarea creionului (mişcarea lui
nu este înregistrată) sau coborârea lui. Comanda RECORD salvează segmentele desenate anterior
fără a ieşi din modul SKETCH;
CONNECT permite conectarea segmentelor desenate la altele existente (cu creionul ridicat se
poziţionează cursorul în apropierea unui segment existent şi se apasă C.
ERASE permite ştergerea segmentelor anterioare.

57

12. Blocuri şi atribute
Anumite elemente care se repetă în desen pot fi realizate separat sub formă de block-uri.
Redesenarea acestor elemente se poate face la dimensiunea şi în poziţia dorită, eventualul text care
le însoţeşte putând fi deasemenea modificat. Pentru proiectele inginerilor cu profil mecanic se poate
crea astfel o bibliotecă cu şuruburi, piuliţe, şaibe, rulmenţi, roţi dinţate, arbori, elemente de etanşare,
indicatoare pentru rugozităţi şi pentru abaterile de formă şi poziţie, etc. Dealtfel orice fişier(desen)
poate fi tratat ca un block, putând fi inserat după dorinţă. Ca exemplu, în paragraful următor va fi
prezentată crearea unui bloc pentru rugozitate.
a . Desenarea semnului de rugozitate
Într-un loc liber de pe ecran se desenează semnul de rugozitate parcurgând o serie de secvenţe de
tipul:
Command: ( Line) 20
From point: P1 ENTER
To point: @ 7 < 300 ENTER P0 P3 P4

To point: @ 14 < 60 ENTER RUG
To point: @ 20 < 0 ENTER P1 600 14
ENTER 7
Command: Zoom ENTER
P2
All/Center/Dynamic/Extens/ S
Left/Previous/Window/<ScaleX>: W ENTER
First Corner: P0 ENTER P
Other Corner: P ENTER

b. Definirea atributelor
În ACAD R 14, din meniul View, se selectează Toolbars , Customize şi Draw, din care pot fi
aduse lângă bara de instrumente Standard pictogramele :

Define Attribute Redefine Attribute Edit Attribute Edit Attribute Globally

Fig.12.1. Pictogramele pentru definirea şi modificarea atributelor

Selectând prima pictogramă :Define Attribute (sau, dacă, din meniul DRAW, se selectează
BLOCK iar dintre opţiunile: Make, Base, şi Define Attribute se selectează ultima) pe ecran apare
caseta de dialog prezentată în Fig.12.2., în care au fost scrise datele necesare pentru definirea
atributului DUR (Duritate).
În partea dreptă a Fig.12.2 este reprezentat blockul RUG care conţine 4 Atribute (DUR, LUNG, A
şi RUG) precum şi un asemenea bloc inserat (pentru valorile atributelor respective: 62. . .65 HRC,
50, 2 şi 1,6).
Fiecare Atribut are o denumire “Tag” (în exemplu: DUR), o semnificaţie “Prompt”:(A= Adaos de
prelucrare, DUR=Duritate, LUNG= Lungimea pt.duritate, RUG=Rugozitate), o valoare “Value” (în
exemplu 62. . .65 HRC), o opţiune pentru stilul textului (în exemplu : Italicc4), un punct de
inserare” Insertion Point” (în exemplu Pick Point situat în colţul din stânga jos al fiecărui text) iar
la sfârşitul precizării fiecărui set de date se dă OK.

58

c. Definirea blockului
Dacă, după definirea tuturor atributelor se selectează pictograma Block, pe ecran apare
caseta de dialog prezentată în Fig.12.3, în care se precizează numele blockului (în exemplu RUG),
se selectează blockul (clic pe butonul “Select objects”, urmat de W, ENTER şi selectarea colţurilor
ferestrei care încadrează blockul), selectarea punctului de inserare al blockului (clic pe butonlul
“Base point” apoi clic în vârful semnului de rugozitate –recomandabil să fie selectat ca o
intersecţie de linii-) iar la sfârşit se dă OK.

Fig.12.2. Caseta de dialog Attribute definition

Fig.12.3.Caseta de dialog pentru definirea unui block şi semnul de rugozitate definit

Imediat după crearea unui block, entităţile create dispar de pe ecran. Comanda OOPS introdusă
imediat după definirea unui block determină reapariţia entităţilor.
Dacă se doreşte scrierea cu alt stil decât cel Standard, acesta se va defini în prealabil prin
meniul Format şi Text Style. În caseta figurată mai sus au fost completate datele pentru o scriere cu
stilul Italicc4 cu înălţimea de 4 mm, orizontală,. Este preferabil ca deplasarea de la un grup de
59

opţiuni la altul să fie făcută cu ajutorul tastei Tab. La sfârşit, clic pe OK, iar pe ecran va apare
semnul de rugozitate pe care sunt înscrise denumirile atributelor.

d. Inserarea blocului pe desen
Inserarea se poate face fie selectând din bara de instrumente Draw (de obicei afişată pe ecran
pictograma : (Insert Block) fie selectând din meniul INSERT, INSERT BLOCK, în urma
căror selectări pe ecan vor apare succesiv casetele de dialog care, în Fig.12.4 apar suprapuse.
(Se selectează numele blockului RUG iarîn linia de dialog se răspunde succesiv la următoarele
întrebări în urma cărora se poate modifica scara pe direcţia ox şi oy, se poate roti blocul, se pot
modifica valorile atributelor-în exemplu a fost modificată numai valoarea 3,2 în 1,6):
Command: ddinsert
Insertion point: X scale factor<1>/Corner/XYZ:
Y scale factor (default=X)
Rotation angle<0>:
Adaus de prelucrare<2>:
Lungimea pentru rugozitate<50>:
Duritate<60.. .62 HRC>:
Rugozitate:<3,2>:1,6
la sfârşit se dă OK

Fig.12.4. Caseta de dialog Insert Block şi Defined Blocks

e. Modificarea atributelor

Modificarea atributelor unui block se poate face selectând pictograma Edit Attributes, în
urma cărei selectări în linia de dialog apare Select Block:. Se execută selectarea blocului pe care
dorim să-l modificăm (clic pe punctul respectiv de inserare cu mouse-ul), iar pe ecran apare caseta
de dialog Edit Attributes. În casetă sunt prevăzute spaţii pentru mai multe atribute, de exemplu
pentru : Adaos prelucrare (2), Duritate (60.. .62 HRC), Lungimea pentru rugozitate (50), Rugozitate
(1,6) etc. Se poate trece de la un spaţiu la altul cu Tab sau cu mouse-ul iar la sfârşit se dă OK.

60

Fig.12.5. Caseta de dialog pentru modificarea atributelor Edit Attributes

f. Descompunerea unui block.

Descompunerea unui block se face cu ajutorul comenzii EXPLODE şi este necesară
atunci când dorim să modificăm numai anumite elemente ale block-ului, deoarece acesta se
comportă ca o singură entitate faţă de comenzile de modificare (Copy, Move, Erase, etc.).
Aceiaşi comandă se dă atunci când dorim să descompunem o polylinie în segmentele ei
componente. Nu pot fi descompuse blocurile inserate la alte scări decât 1:1, sau multiplicate cu
comanda MINSERT.
Command: EXPLODE ENTER
Select block reference, polyline, dimension or mesh: S1 ENTER
Comanda MINSERT permite crearea de copii multiple ale unui block, dispuse liniar sau matricial,
printr-o singură referire la block, dar specificând localizarea copiilor prin linii şi coloane (rows and
columns, distance between rows and columns); dacă se precizează un unghi de rotaţie (rotation
angle), întreaga matrice MINSERT va fi rotită faţă de punctul de inserare. Block-urile editate cu
MINSERT nu pot fi explodate şi editate separat.
Salvarea blockului într-un fişier-desen de pe disc se face prin comanda WBLOCK. Se recomandă
ca fişierul să aibă acelaşi nume ca şi blockul. Dacă se doreşte copierea unui block în alt fişier cu
comenzile Copy şi Paste, blockului i se va atribui automat alt nume (cum ar fi A$C5A0C61BF)dar
care poate fi modificat cu comanda Rename.
Se pot salva mai multe blockuri în acelaşi fişier (de ex. indicatorul, tabelul de componenţă, semnul
de rugozitate, etc.) fişier ”Bază” care poate servi ca şablon pentru desenele noi (se deschide
fişierul”Bază” respectiv, se dă comanda “save as”, urmată de numele noului desen- în care sunt
automat salvate şi blockurile respective).
Ştergerea definiţiilor de blockuri se face cu comanda Purge, care trebuie să fie prima comandă
apelată la deschiderea editorului de desenare ( de altfel în linia de dialog apare:
Purge unused blocks/Dimstyles/LAyers/LTypes/SHapes/STyles/Mlinestyles/All).

61

13. SALVAREA ŞI TIPĂRIREA DESENELOR.
Salvarea desenelor se face la fel ca salvarea efectuată în alte programe sub Windows, prin
selectarea pictogramei “Save” sau, din meniul File se selectează Save sau Save as. În plus, pentru a
nu fi pierdută ultima formă a desenului (în cazul unei întreruperi accidentale) se salvează automat
câte un fişier cu extensia “bak”şi care poate fi folosit ulterior sau poate fi şters (pentru a nu încărca
inutil discul).
Tipărirea desenelor se poate face la ploter dar şi la imprimantă. În urma selectării pictogramei
“Print” din meniul File, este afişată caseta de dialog prezentată în Fig.13.1.

Fig.13.1. Caseta de dialog pentru tipărirea desenelor “Print / Plot Configuration”

Tipul şi grosimea liniilor pot fi date în această casetă, dacă se selectează butonul “Pen
Assignments…” , când este afişată caseta de dialog prezentată în Fig.13.2.
Dacă desenul este executat la imprimantă alb/negru , în zona Modify Values, sub butonul “Color”,
la butonul “Pen” se va trece cifra “7” iar la butonul “Width”=grosime linie, se va trece grosimea
dorită (în exemplul din Fig.13.2, pentru culoarea 4(Cyan) a fost dată peniţa No.7 şi grosimea liniei
de 0.5 mm). Tipul liniei (LType) este 0 (Continue) şi poate fi deasemeni modificat în anumite
situaţii speciale.
După ce s-au făcut aceleaşi operaţii pentru toate culorile de linii utilizate în desenul respectiv se
dă OK.
Apăsarea butonului “ Rotation and Origin” determină apariţia casetei de dialog prezentate în
Fig.13.3. Coordonatele X şi Y se referă la colţul din stânga jos al desenului.
Scara desenului se dă cu ajutorul valorilor “Plotted mm= Drawing Units” (în exemplu , 120 mm
tipăriţi corespund la 150 mm pe desenul de pe ecran). Dacă scara desenului nu interesează ci se
doreşte obţinerea dimensiunii maxime pentru hârtia respectivă se selectează butonul "Scaled to Fit".
Pentru a vizualiza aspectul desenului înainte de tipărire se selectează “Full” apoi “Preview”.
66

De obicei trebuie făcute câteva încercări de aşezare în pagină înainte de a se da OK (sau ENTER).

Fig.13.2. Caseta de dialog pentru atribuirea tipului de linii la tipărire.

Fig.13.3. Caseta de dialog pentru precizarea originii şi rotirii desenului la tipărire

Dacă fişierul respectiv conţine mai multe planşe şi se doreşte tipărirea lor separată, eventual la scări
diferite, se lucrează în “Paper space”(Spaţiul grafic). În cazul ploterelor, selectarea caracteristicilor
liniilor desenului depinde de tipul de ploter utilizat.

67

PROIECTAREA ORGANELOR DE MAŞINI ÎN ACAD R 1.4

CUPRINS
Cap. Denumirea Pag.
1 Setări iniţiale 5
2 Barele cu instrumente de lucru din ecranul iniţial 7
3 Utilizarea straturilor (Layer) de desenare 14
4 Transfocarea desenului (comenzile ZOOM) 19
5 Realizarea desenului 19
5.1 Puncte (noduri) 19
5.2 Linii (şi punctele de la capetele segmentelor de linii) 20
Desenarea conturului formatului A4 şi a indicatorului 24
5.3 Cercuri 28
5.4 Arce de cerc 29
5.5 Poligoane regulate 30
5.6 Dreptunghiul 31
5.7 Elipsa 31
5.8 Teşituri şi racordări 33
5.9 Polylinii şi alte obiecte “Pline” 34
6 Comenzi pentru modificarea desenelor existente 35
6.1 Ştergerea (ERASE) 35
6.2 Deplasarea (MOVE) 36
6.3 Copierea (COPY) 36
6.4 Rotirea (ROTATE) 36
6.5 Redesenarea la scară (SCALE) 37
6.6 Oglindirea (MIRROR) 38
6.7 Prelungirea (EXTEND şi LENGTHEN) 38
6.8 Retezarea (tunderea) (TRIM) 38
6.9 Ştergerea unei porţiuni (BREAK) 39
6.10 Întinderea (STRETCH) 40
6.11 Multiplicarea în reţea (ARRAY) 40
7 Comenzi de informare 41
7.1 Afişarea informaţiilor (LIST) 41

2

7.2 Afişarea informaţiilor despre toate entităţile din desen (DBLIST) 42
7.3 Afişarea informaţiilor privind poziţia unui punct din desen (ID) 42
7.4 Afişarea distanţei dintre două puncte (DIST) 42
7.5 Calcularea şi afişarea ariei şi perimetrului unei suprafeţe (AREA) 42
7.6 Informaţii asupra desenului (STATUS) 43
8 Scrierea unui text 43
9 Cotarea desenelor 49
9.1 Setări iniţiale pentru variabilele de cotare 49
9.2 Elementele cotării 53
a Cotă orizontală sau verticală prin două puncte 54
b Cotarea diametrului unui cilindru 54
c Cotare aliniată la două puncte 55
d Cotare în trepte 55
e Cotare în lanţ 56
f Cotarea unghiulară 56
g Cotarea diametrală 56
h Cotarea razelor 57
i Cotarea cu linii de indicaţie 57
j Toleranţe de formă şi poziţie 57
10 Haşurarea 59
11 Desenarea cu “mâna liberă” (SKETCH) 61
12 Blocuri şi atribute 62
a Desenarea semnului de rugozitate 62
b Definirea atributelor (Define Attribute) 62
c Definirea blocurilor (Block) 63
d Inserarea blocului pe desen (Insert Block) 64
e Modificarea atributelor (Edit Attributes) 64
f Descompunerea unui block (Explode) 65
13 Salvarea şi tipărirea desenelor 66

3

Lista principalelor comenzi de desenare în ordine alfabetică.
Comanda Pagina Comanda Pagina Comanda Pagina
ARC 29 HATCH 59 POLYGON 30
AREA 42 ID 42 PRINT 66
ARRAY 40 INSERT 64 QTEXT 43
ATTDEF 62 LAYER 14 RECTANGLE 31
ATTEDIT 64 LENGTHEN 38 ROTATE 36
AXIS 7 LIMITS 6 SCALE 37
BLOCK 63 LINE 20 SNAP 7
BREAK 39 LINETYPE 15 SOLID 35
CHAMFER 33 LIST 41 SPLINE 61
CIRCLE 28 LTSCALE 16,18 SKETCH 61
COLOR 14 MIRROR 38 STRETCH 40
COPY 36 MODIFY 46 STYLE 44
DIST 42 MOVE 36 TEXT 43
DONUT 34 OFFSET 24 TRACE 34
ELLIPSE 31 ORTHO 7 TRIM 38
ERASE 35 OSNAP 22 UNDO 8
EXPLODE 65 PAN 19 UNITS 6
EXTEND 27, 38 PEDIT 34 VIEWRES 32
FILL 34 PEN WINDOW 37
ASSIGNMENTS 67 WBLOCK 65
FILLET 33 PLINE 34 WIDTH 35
GRID 6 POINT 19 ZOOM 18

4

Manual de-autocad

More Related Content

What's hot (20)

Viewers also liked (19)

Similar to Manual de-autocad (20)

Manual de-autocad