SlideShare a Scribd company logo
Concepte generale ale graficii pe calculator. Prezentarea grafică a programului  AutoCAD Prelegerea nr.1
Concepte generale ale graficii pe calculator. Sistemele CAD (Computer-Aided Design) Sunt destinate: creării interactive de modele ale obiectelor tehnice reale; analizei acestor modele; generării documentaţiei pentru fabricarea lor; producerii de date grafice derivate din model . Domeniile în care sunt folosite: mecanică; electronică; electrotehnică; construcţii; arhitectură; sistematizare urbană sau cartografie; multimedia, etc..  
Concepte generale ale graficii pe calculator.        Toate imaginile in format electronic se împart in două tipuri de baza si anume: imagini  raster   (cunoscute si sub numele de " bitmap ") si imagini  vectoriale . La baza lor, imaginile raster sunt formate din puncte legate intre ele sub forma unei hărţi de puncte (pixeli), in timp ce imaginile vectoriale sunt compuse din linii interconectate.        Formate uzuale de imagini raster sunt: BMP, PCX, TIFF, JPEG, GIF, PNG, PSD, CPT.       Cele mai cunoscute formate vectoriale sunt:EPS, WMF, AI, CDR, DXF, DWG, SVG, PLT. Mărimea unor astfel de fişiere este redusa.  http://www.studio-art.ro/raster_and_vector_image.php http://jurnal.artvisiona.ro/grafica-vectoriala-si-grafica-raster/
Concepte generale ale graficii pe calculator.        O imagine  raster  este in general definita ca o matrice de valori cunoscute sub numele de  pixeli . Fiecare  pixel  (pictură, element) este un mic pătrat colorat. Acestuia îi sunt asociate una sau mai multe cifre, care definesc culoarea pe care el trebuie sa o afişeze.  Imaginile  raster  sunt dependente de rezoluţia pe care o au. Aceasta se exprima in puncte pe inch ( dots per inch ) sau  dpi . Sporirea dimensiunii acesteia duce la crearea mai multor  pixeli  de aceeaşi culoare si implicit la reducerea calităţii imaginii.   
Concepte generale ale graficii pe calculator.          Imaginile  vectoriale  reprezintă colecţii de noduri conectate intre ele prin linii si curbe  definite prin coordonate matematice, ce implica poziţia nodului, grosimea liniei etc.          Ele pot fi mărite si micşorate fără pierderi de calitate. Programul recalculează funcţia matematica asociata obiectului modificându-i dimensiunile fără pierderi. Intre avantajele acestora se număra faptul ca sunt independente din punct de vedere al numărului de puncte pe inch (dots per inch) şi a rezoluţiei si pot fi folosite in desene care necesita linii curbe netede. 
Concepte generale ale graficii pe calculator. 1963 - Apariţia sistemului SKETCHPAD începuturile CAD. Interactivitatea dintre utilizator şi calculator, prin intermediul ecranului ( display screen ) şi al creionului optic ( light pen ).   1990 - Apariţia bibliotecilor de elementele standardizate (şuruburi, piuliţe, etc.) şi diverselor unelte (programe ataşate).   Proiectarea (modelarea) 3D şi schimbarea metodologiei proiectării − realizarea obiectelor direct în trei dimensiuni, pentru realizarea proiecţiilor (vederi şi secţiuni) a documentaţiei tehnice.   Spre sfârşitul anului 1982, Autodesk a lansat prima versiune de  AutoCAD  (2D). Ultima versiune este  AutoCAD  2011 .
Concepte generale ale graficii pe calculator.   Tendinţele  de dezvoltare în domeniul CAD: Dezvoltarea unor aplicaţii de largă generalitate (medii CAD) pentru diferite domenii, cum ar fi: AutoCAD, Autodesk Inventor, MicroStation, SolidWorks, SolidEdge, Pro/Engineer, Unigraphics, CATIA, etc. Dezvoltarea unor aplicaţii specializate pe un anumit domeniu, bine definit şi cu un câmp de aplicare mai restrâns, ca exemplu, programe de CAD specializate pe arhitectură (ArhiCAD), electronică (OrCAD), electrotehnică, instalaţii industriale etc.      
Prezentare generală a programului AutoCAD.
Prezentare generală a programului AutoCAD.              Orice obiect desenat este amplasat într-un  sistem de coordonate , cunoscut sub denumirea de  World Coordinate System  (WCS – sistemul de coordonate universal) sau  User Coordinate System  (UCS  – sistemul de coordonate utilizator).               Sistemul  WCS  este nemodificabil şi are următoarea orientare: -axa  X  - paralelă cu latura orizontală a ecranului (orientată  înspre dreapta); -axa  Y  - paralelă cu latura verticală a ecranului (orientată în sus); -axa  Z  - perpendiculară pe suprafaţa ecranului de lucru, orientată spre utilizator.              Sistemul  UCS  poate fi orientat liber, potrivit preferinţelor utilizatorului.              Auto CAD-ul măsoară unghiurile într-un mod particular in functie de setari. Modul de masurare implicit este cel in sens trigonometric.
Prezentare generală a programului AutoCAD. Modurile de accesare a comenzilor: găsirea comenzii în  meniul  desfăşurabil; selectarea  butonului  din bara de instrumente; tastarea  numelui  (sau  alias -ului) comenzii în zona de comandă; repetarea comenzii precedente prin intermediul tastelor “Spacebar”, “Enter” sau prin clic-dreapta al mouse-ului, care lansează meniul de scurtătură.          Majoritatea comenzilor îşi încheie acţiunea în mod automat, unele, însă, necesită indicarea sfârşitului comenzii prin intermediul tastelor “ Enter ” sau ” Esc ”.  
Metode de întroducere a datelor         Modurile posibile  de executare a comenzii se indică între  […/…] ).           Comanda lansată cere  întroducerea  unor date (variantele implicite de răspuns, sunt afişeate între <…>.        De exemplu: E nter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle]< I >:
Metode de întroducere a datelor         1.   Metoda punctării  constă în indicarea poziţiei punctelor de reper printr-un clic-stânga pe ecran.          Coordonatele curente ale cursorului pot fi urmărite în  bara de stare.          Pentru sporirea preciziei pot fi activate modurile  SNAP ,  GRID   şi  ORTHO           2. Indicarea coordonatelor  permite executarea desenelor de înaltă precizie.
Metode de întroducere a datelor          2.1. Coordonate carteziene absolute  indică distanţa în mm faţă de origine de-a lungul axelor de coordonate X, Y, Z. La crearea obiectelor 2D (bidimensionale) pot fi indicate doar coordonatele X şi Y, coordonata Z fiind implicit egală cu 0.          Pot fi introduse numere întregi, reale sau fracţionare, care se vor despărţi prin virgule.          În numerele reale partea întreagă se desparte de cea zecimală prin punct, iar în numerele fracţionare se va folosi o liniuţă între numărul întreg şi fracţie. De exemplu: 6,7                   reprezintă coordonatele      X=6          Y=7; 6.5,7.2             reprezintă coordonatele      X=6,5       Y=7,2;  6-1/2,7-1/4      reprezintă coordonatele      X=6½       Y=7¼ .
Metode de întroducere a datelor          2.2. Coordonate polare absolute  indică distanţa în  mm  de la punct până la origine şi unghiul de la orizontală până la dreapta ce uneşte punctul cu originea, măsurat împotriva acelor de ceasornic.                               De exemplu:              19 < 58        sau              20.5 < 22.5    
Metode de întroducere a datelor          2.3. Coordonatele relative  indică poziţia punctelor faţă de ultimele coordonate specificate. Introducerea coordonatelor relative este precedată de simbolul “ @ ” .          De exemplu :                  @-8.5,0              coordonate relative carteziene;                  @3.4<45            coordonate relative polare. Specify other corner point or   Dimensions   : @185,55                     
Metode de întroducere a datelor          2.4. Introducerea directă a distanţei  este similară utilizării coordonatelor relative cu excepţia că nu se introduce unghiul. Cu cursorul se indică direcţia dorită, se tastează distanţa, apoi  Enter.          De exemplu : Command: Line Specify first point :  (se indică I punct) Specify next point or [Undo]: ( se plasează cursorul în direcţia dorită)   21.5                              
Metode de întroducere a datelor          2.5. Introducerea directă a unghiului  prevede indicarea unghiului precedat de semnul respectiv (<), lungimea fiind stabilită în mod interactiv cu ajutorul mouse-ului sau prin tastatură.          De exemplu : Command: Line Specify first point :  (se indică I punct) Specify next point or [Undo]:   <15    (se deplasează cursorul la distanţa dorită).                              
Metode de întroducere a datelor          2.6. Fixarea pe obiecte        Modul de lucru  OSNAP  (object snap) permite desenarea cu precizie prin indicarea exactă a punctelor specifice ale entităţilor existente pe ecran sau a celor care se află într-o relaţie spaţială cu entitatea. Modul OSNAP poate funcţiona în 2 feluri: implicit  - prin activarea butonului din bara de stare (în acest caz se vor selecta automat punctele care au fost indicate în caseta Osnap Setting; explicit  - prin alegerea modului concret: din bara de instrumente OSNAP; utilizând butonul cu listă          din bara standard; prin tastarea denumirii modului necesar.                               
Metode de întroducere a datelor TT           specifică un punct relativ la alte puncte FROM     stabileşte un punct de referinţă temporar END        alege capătul unei linii, multilinii, polilinii, arc etc. MID         poziţionează în mijlocul liniilor, arcelor, etc. INT          selectează punctul  real de intersecţie al entităţilor APPI        alege punctele spaţiul 3D, care în ecran sunt puncte de intersecţie EXT         localizează un punct, extinzând o linie  sau arc CEN        alege centrul unui cerc, arc, elipsă, arc de elipsă, etc. QUA        selectează punctele cu unghiul de 0, 90,180 şi 270º ale curbelor. TAN         determină punctul de tangenţă PER         alege piciorul perpendicularei coborâte din ultimul punct specificat. PAR         permite trasarea dreptelor paralele INS           selectează punctul de inserare al blocurilor, textelor, etc. NOD         poziţionează pe o entitate de tip punct NEA         alege punctul  cel mai apropiat de cursor  situat pe o entitate. NON         opreşte pentru un singur punct modul OSNAP OS           lansează caseta de dialog OSNAP Setting                     

More Related Content

PDF
Tutorial (manual) autocad partea 1
DOC
Tutorial autocad
DOC
Desenarea 3 d
PDF
c3d_content_romania_doc_romanian_2014.pdf
PDF
Manual utilizare tablouri electrice
PDF
date dit
PPTX
Frigid woman
PDF
Carte catia gratuita
Tutorial (manual) autocad partea 1
Tutorial autocad
Desenarea 3 d
c3d_content_romania_doc_romanian_2014.pdf
Manual utilizare tablouri electrice
date dit
Frigid woman
Carte catia gratuita

Similar to Prelegere1Concepte generale ale graficii pe calculator (20)

PDF
46587791-Grafica-Asistata-de-Calculator-I-Suport-de-Curs.pdf
PDF
Manual de-autocad
PPTX
Proiect tic a_2b_stoineac_mariana
PPT
Prelegerea 7
PPT
Prelegerea 7
PDF
Curs Autocad.pdf informatica dezvoltare educatie
PDF
Curs autocad
PDF
Curs autocad
PPT
Prelegerea 5
PDF
dokumen.tips_album-proiectare-3d-56265213f04d1.pdf
PDF
AutoCAD
PDF
PPT
Setări ale desenului
PDF
Autocad
PPT
Prelegerea 4
PDF
Cap.viii programare asistata
PDF
Cursuri la distanta Adobe Photoshop, Illustrator, Autocad, Corel Web Design,J...
DOC
CURS DESEN Tehnic.doc
PPTX
Grafica si design Stocarea Imaginilor Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
DOCX
Coding io1-materials for students-group3 ro
46587791-Grafica-Asistata-de-Calculator-I-Suport-de-Curs.pdf
Manual de-autocad
Proiect tic a_2b_stoineac_mariana
Prelegerea 7
Prelegerea 7
Curs Autocad.pdf informatica dezvoltare educatie
Curs autocad
Curs autocad
Prelegerea 5
dokumen.tips_album-proiectare-3d-56265213f04d1.pdf
AutoCAD
Setări ale desenului
Autocad
Prelegerea 4
Cap.viii programare asistata
Cursuri la distanta Adobe Photoshop, Illustrator, Autocad, Corel Web Design,J...
CURS DESEN Tehnic.doc
Grafica si design Stocarea Imaginilor Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Coding io1-materials for students-group3 ro
Ad

Prelegere1Concepte generale ale graficii pe calculator

  • 1. Concepte generale ale graficii pe calculator. Prezentarea grafică a programului AutoCAD Prelegerea nr.1
  • 2. Concepte generale ale graficii pe calculator. Sistemele CAD (Computer-Aided Design) Sunt destinate: creării interactive de modele ale obiectelor tehnice reale; analizei acestor modele; generării documentaţiei pentru fabricarea lor; producerii de date grafice derivate din model . Domeniile în care sunt folosite: mecanică; electronică; electrotehnică; construcţii; arhitectură; sistematizare urbană sau cartografie; multimedia, etc..  
  • 3. Concepte generale ale graficii pe calculator.        Toate imaginile in format electronic se împart in două tipuri de baza si anume: imagini raster (cunoscute si sub numele de &quot; bitmap &quot;) si imagini vectoriale . La baza lor, imaginile raster sunt formate din puncte legate intre ele sub forma unei hărţi de puncte (pixeli), in timp ce imaginile vectoriale sunt compuse din linii interconectate.       Formate uzuale de imagini raster sunt: BMP, PCX, TIFF, JPEG, GIF, PNG, PSD, CPT.      Cele mai cunoscute formate vectoriale sunt:EPS, WMF, AI, CDR, DXF, DWG, SVG, PLT. Mărimea unor astfel de fişiere este redusa.  http://www.studio-art.ro/raster_and_vector_image.php http://jurnal.artvisiona.ro/grafica-vectoriala-si-grafica-raster/
  • 4. Concepte generale ale graficii pe calculator.        O imagine raster  este in general definita ca o matrice de valori cunoscute sub numele de  pixeli . Fiecare pixel (pictură, element) este un mic pătrat colorat. Acestuia îi sunt asociate una sau mai multe cifre, care definesc culoarea pe care el trebuie sa o afişeze.  Imaginile raster sunt dependente de rezoluţia pe care o au. Aceasta se exprima in puncte pe inch ( dots per inch ) sau dpi . Sporirea dimensiunii acesteia duce la crearea mai multor pixeli de aceeaşi culoare si implicit la reducerea calităţii imaginii.   
  • 5. Concepte generale ale graficii pe calculator.          Imaginile vectoriale  reprezintă colecţii de noduri conectate intre ele prin linii si curbe  definite prin coordonate matematice, ce implica poziţia nodului, grosimea liniei etc.          Ele pot fi mărite si micşorate fără pierderi de calitate. Programul recalculează funcţia matematica asociata obiectului modificându-i dimensiunile fără pierderi. Intre avantajele acestora se număra faptul ca sunt independente din punct de vedere al numărului de puncte pe inch (dots per inch) şi a rezoluţiei si pot fi folosite in desene care necesita linii curbe netede. 
  • 6. Concepte generale ale graficii pe calculator. 1963 - Apariţia sistemului SKETCHPAD începuturile CAD. Interactivitatea dintre utilizator şi calculator, prin intermediul ecranului ( display screen ) şi al creionului optic ( light pen ).   1990 - Apariţia bibliotecilor de elementele standardizate (şuruburi, piuliţe, etc.) şi diverselor unelte (programe ataşate).   Proiectarea (modelarea) 3D şi schimbarea metodologiei proiectării − realizarea obiectelor direct în trei dimensiuni, pentru realizarea proiecţiilor (vederi şi secţiuni) a documentaţiei tehnice.   Spre sfârşitul anului 1982, Autodesk a lansat prima versiune de AutoCAD (2D). Ultima versiune este AutoCAD 2011 .
  • 7. Concepte generale ale graficii pe calculator.   Tendinţele de dezvoltare în domeniul CAD: Dezvoltarea unor aplicaţii de largă generalitate (medii CAD) pentru diferite domenii, cum ar fi: AutoCAD, Autodesk Inventor, MicroStation, SolidWorks, SolidEdge, Pro/Engineer, Unigraphics, CATIA, etc. Dezvoltarea unor aplicaţii specializate pe un anumit domeniu, bine definit şi cu un câmp de aplicare mai restrâns, ca exemplu, programe de CAD specializate pe arhitectură (ArhiCAD), electronică (OrCAD), electrotehnică, instalaţii industriale etc.      
  • 8. Prezentare generală a programului AutoCAD.
  • 9. Prezentare generală a programului AutoCAD.              Orice obiect desenat este amplasat într-un  sistem de coordonate , cunoscut sub denumirea de  World Coordinate System  (WCS – sistemul de coordonate universal) sau  User Coordinate System  (UCS  – sistemul de coordonate utilizator).               Sistemul  WCS  este nemodificabil şi are următoarea orientare: -axa X  - paralelă cu latura orizontală a ecranului (orientată  înspre dreapta); -axa Y  - paralelă cu latura verticală a ecranului (orientată în sus); -axa Z  - perpendiculară pe suprafaţa ecranului de lucru, orientată spre utilizator.              Sistemul  UCS  poate fi orientat liber, potrivit preferinţelor utilizatorului.              Auto CAD-ul măsoară unghiurile într-un mod particular in functie de setari. Modul de masurare implicit este cel in sens trigonometric.
  • 10. Prezentare generală a programului AutoCAD. Modurile de accesare a comenzilor: găsirea comenzii în meniul desfăşurabil; selectarea butonului din bara de instrumente; tastarea  numelui  (sau alias -ului) comenzii în zona de comandă; repetarea comenzii precedente prin intermediul tastelor “Spacebar”, “Enter” sau prin clic-dreapta al mouse-ului, care lansează meniul de scurtătură.          Majoritatea comenzilor îşi încheie acţiunea în mod automat, unele, însă, necesită indicarea sfârşitului comenzii prin intermediul tastelor “ Enter ” sau ” Esc ”.  
  • 11. Metode de întroducere a datelor         Modurile posibile  de executare a comenzii se indică între  […/…] ).           Comanda lansată cere  întroducerea  unor date (variantele implicite de răspuns, sunt afişeate între <…>.        De exemplu: E nter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle]< I >:
  • 12. Metode de întroducere a datelor        1. Metoda punctării constă în indicarea poziţiei punctelor de reper printr-un clic-stânga pe ecran.          Coordonatele curente ale cursorului pot fi urmărite în bara de stare.          Pentru sporirea preciziei pot fi activate modurile SNAP , GRID   şi ORTHO          2. Indicarea coordonatelor permite executarea desenelor de înaltă precizie.
  • 13. Metode de întroducere a datelor          2.1. Coordonate carteziene absolute indică distanţa în mm faţă de origine de-a lungul axelor de coordonate X, Y, Z. La crearea obiectelor 2D (bidimensionale) pot fi indicate doar coordonatele X şi Y, coordonata Z fiind implicit egală cu 0.          Pot fi introduse numere întregi, reale sau fracţionare, care se vor despărţi prin virgule.          În numerele reale partea întreagă se desparte de cea zecimală prin punct, iar în numerele fracţionare se va folosi o liniuţă între numărul întreg şi fracţie. De exemplu: 6,7                   reprezintă coordonatele      X=6          Y=7; 6.5,7.2             reprezintă coordonatele      X=6,5       Y=7,2; 6-1/2,7-1/4      reprezintă coordonatele      X=6½       Y=7¼ .
  • 14. Metode de întroducere a datelor          2.2. Coordonate polare absolute indică distanţa în mm de la punct până la origine şi unghiul de la orizontală până la dreapta ce uneşte punctul cu originea, măsurat împotriva acelor de ceasornic.                               De exemplu:              19 < 58        sau              20.5 < 22.5    
  • 15. Metode de întroducere a datelor          2.3. Coordonatele relative indică poziţia punctelor faţă de ultimele coordonate specificate. Introducerea coordonatelor relative este precedată de simbolul “ @ ” .          De exemplu :                  @-8.5,0              coordonate relative carteziene;                  @3.4<45            coordonate relative polare. Specify other corner point or  Dimensions  : @185,55                     
  • 16. Metode de întroducere a datelor          2.4. Introducerea directă a distanţei este similară utilizării coordonatelor relative cu excepţia că nu se introduce unghiul. Cu cursorul se indică direcţia dorită, se tastează distanţa, apoi Enter.          De exemplu : Command: Line Specify first point : (se indică I punct) Specify next point or [Undo]: ( se plasează cursorul în direcţia dorită)   21.5                              
  • 17. Metode de întroducere a datelor          2.5. Introducerea directă a unghiului prevede indicarea unghiului precedat de semnul respectiv (<), lungimea fiind stabilită în mod interactiv cu ajutorul mouse-ului sau prin tastatură.          De exemplu : Command: Line Specify first point : (se indică I punct) Specify next point or [Undo]:   <15    (se deplasează cursorul la distanţa dorită).                              
  • 18. Metode de întroducere a datelor          2.6. Fixarea pe obiecte        Modul de lucru OSNAP (object snap) permite desenarea cu precizie prin indicarea exactă a punctelor specifice ale entităţilor existente pe ecran sau a celor care se află într-o relaţie spaţială cu entitatea. Modul OSNAP poate funcţiona în 2 feluri: implicit - prin activarea butonului din bara de stare (în acest caz se vor selecta automat punctele care au fost indicate în caseta Osnap Setting; explicit - prin alegerea modului concret: din bara de instrumente OSNAP; utilizând butonul cu listă          din bara standard; prin tastarea denumirii modului necesar.                               
  • 19. Metode de întroducere a datelor TT          specifică un punct relativ la alte puncte FROM    stabileşte un punct de referinţă temporar END       alege capătul unei linii, multilinii, polilinii, arc etc. MID        poziţionează în mijlocul liniilor, arcelor, etc. INT         selectează punctul  real de intersecţie al entităţilor APPI       alege punctele spaţiul 3D, care în ecran sunt puncte de intersecţie EXT        localizează un punct, extinzând o linie  sau arc CEN       alege centrul unui cerc, arc, elipsă, arc de elipsă, etc. QUA       selectează punctele cu unghiul de 0, 90,180 şi 270º ale curbelor. TAN        determină punctul de tangenţă PER        alege piciorul perpendicularei coborâte din ultimul punct specificat. PAR        permite trasarea dreptelor paralele INS          selectează punctul de inserare al blocurilor, textelor, etc. NOD        poziţionează pe o entitate de tip punct NEA        alege punctul  cel mai apropiat de cursor  situat pe o entitate. NON        opreşte pentru un singur punct modul OSNAP OS          lansează caseta de dialog OSNAP Setting