Curs ubuntu

Cursul Ubuntu desktop
i


ii

Copyright © 2008 Marian Vasile (marianvasile@upcmail.ro)
Copyright © 2008, 2009 Doru Hori¸co (doruhushhush@gmail.com)
s
Copyright © 2008 VassiIordache (vassi51@b.astral.ro)
Copyright © 2008 Doru Barbu (barbu.doru@gmail.com)

Scris˘ de c˘ tre si atribuit˘ companiei Canonical srl. si comunit˘¸ii de Preg˘ tire Ubuntu 2008-2009.
a
a ¸
a
¸
at
a
Aceast˘ licen¸a respect˘ termenii licen¸ei Creative Commons: Creative Commons Non-Commercial-Share-Alike
a
t˘
a
t
Sub aceast˘ licen¸a ave¸i libertatea:
a
t˘
t
• s˘ împ˘ rt˘ si¸i - v˘ d˘ dreptul s˘ copia¸i, distribui¸i si s˘ transmite¸i mai departe lucrarea
a
a a¸ t
a a
a
t
t ¸ a
t
• s˘ rearanja¸i - v˘ dreptul s˘ adapta¸i lucrarea la cerin¸ele dumneavoastr˘
a
t
a
a
t
t
a
Respectând urm˘ toarele condi¸ii:
a
t
• Atribuire. Trebuie s˘ atribui¸i lucrarea în maniera specificat˘ de autor sau licen¸iator (dar nu în orice fel în care ar sugera faptul
a
t
a
t
c˘ autorii v-ar fi împuternicit pe dumneavoastr˘ sau modul dumneavoastr˘ de utilizare al lucr˘ rii).
a
a
a
a
• Non-comercial. Nu ve¸i putea folosi aceast˘ lucrare în scopuri comerciale.
t
a
• Share Alike. Dac˘ modifica¸i, transforma¸i sau elabora¸i o alt˘ lucrare având ca baz˘ de plecare aceast˘ lucrare, ve¸i putea
a
t
t
t
a
a
a
t
distribui rezultatul sub aceea¸i licen¸a sau una asem˘ n˘ toare cu aceasta.
s
t˘
a a
Pentru orice reutilizare sau distribuire, trebuie s˘ men¸iona¸i foarte clar celorlal¸i termenii sub care este licen¸iat˘ aceast˘ lucrare.
a
t
t
t
t a
a
Oricare din termenii de mai sus pot fi amenda¸i dac˘ ob¸ine¸i permisiunea de la cel care de¸ine licen¸a. Nimic din aceast˘ licen¸a
t
a t t
t
t
a
t˘
nu diminueaz˘ si nu restriçioneaz˘ drepturile morale ale autorului.
a¸
t
a
Pentru mai multe informa¸ii despre acest tip de Licen¸a consulta¸i: http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/3.0/legalcode
t
t˘
t

iii

REVISION HISTORY
NUMBER

DATE

DESCRIPTION

NAME

iv

Cuprins

1 Prezentare Ubuntu

1

1.1

Despre conceptul de Surs˘ public˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
a
a

1

1.2

Mi¸carea pentru Software Liber, Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
s
¸

1

1.2.1

Mi¸carea pentru Software Liber . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
s

2

1.2.2

Mi¸carea Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
s
¸

2

Despre Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3

1.3.1

Promisiunea Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4

1.3.2

Versiuni Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4

1.3.3

Lucr˘ ri derivate din Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
a

6

1.3.4

Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
¸

6

Ubuntu si Microsoft Windows: Diferen¸ele majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
¸
t

7

1.4.1

Instalare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9

1.4.2

Aplica¸ii
t

1.3

1.4

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1.5

Rezumatul lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
t

1.6

Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
t

2 Explorarea desktopului Ubuntu

14

2.1

Componentele desktopului Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

2.2

Schimbarea limbii implicite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

2.3

Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid˘ între utilizatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
¸
a

2.4

Instalarea/dezinstalarea programelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

2.5

Efecte speciale - Compiz Fusion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

2.6

Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
t

2.7

t

2.8

Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
t

3 Folosirea Internetului
3.1

35

Cum s˘ v˘ conecta¸i si s˘ folosi¸i Internetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
a a
t ¸ a
t
3.1.1

Administrator Re¸ea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
t

3.1.2

Folosirea conexiunii prin cablu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

3.1.3

Folosirea pl˘ cii wireless . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
a

v

3.1.4

Folosirea conexiunii dial-up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

3.2

Navigare Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

3.3

Care dintre urm˘ toarele este un acumulator de fluxuri RSS? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
a
3.3.1

3.4

Cititorul de stiri Liferea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
¸

Trimiterea si primirea mesajelor e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
¸
3.4.1

Utilizarea aplica¸iei Evolution . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
t

3.4.2

Folosirea clien¸ilor alternativi de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
t

3.5

Mesagerie instant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

3.6

Efectuarea convorbirilor telefonice folosind protocolul SIP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
3.6.1

Utilizarea aplica¸iei Ekiga . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
t

3.6.2

Skype . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

3.7

Sumarul Leçiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
t

3.8

t

3.9

t

4 Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice
t
4.1

78

Prezentarea suitei OpenOffice.org . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
4.1.1
4.1.2

OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

4.1.3

OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

4.1.4

OpenOffice.org Base . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

4.1.5

OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

4.1.6
4.2

OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Utilizarea OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4.2.1
4.2.2

4.3

Facilit˘¸i cheie ale aplica¸iei OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
at
t
Realizarea opera¸iilor de baz˘ în procesarea de text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
t
a

Utilizarea OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
4.3.1
4.3.2

4.4

Facilit˘¸ile cheie ale OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
at
Realizarea sarcinilor de baz˘ în calculul tabelar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
a

Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
t
4.4.1
4.4.2

4.5

Facilit˘¸i cheie ale programului OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
at
Realizarea prezent˘ rilor multimedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
a

Utilizarea programului OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
4.5.1
4.5.2

4.6

Facilit˘¸i cheie ale OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
at
Executarea opera¸iilor de baz˘ în Drawing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
t
a

Utilizarea OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
4.6.1
4.6.2

4.7

Facilit˘¸i cheie ale OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
at
Crearea si editarea formulelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
¸

Aplica¸ii suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
t
4.7.1

Contabilitate cu GnuCash . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

4.8

Sumarul Leçiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
t

4.9

t

4.10 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
t

vi

5 Ubuntu si jocurile
¸
5.1

Instala¸i jocuri în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
t
5.1.1

5.2

144

Instalarea unui joc dintr-o Arhiv˘ software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
a

Cum se joac˘ jocurile în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
a
5.2.1
5.2.2

5.3

Cum se joac˘ Frozen-Bubble . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
a
Cum se joac˘ PlanetPenguin Racer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
a

Cum se joac˘ alte jocuri populare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
a
5.3.1

Instalarea emulatorului wine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

5.3.2

Cum se poate juca un joc Microsoft Windows în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

5.4

Sumarul Leçiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
t

5.5

t

5.6

t

6 Personalizarea desktop-ului si a aplica¸iilor
¸
t

158

6.1

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158

6.2

Personalizarea desktopului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
6.2.1

Modificarea fundalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

6.2.2

Personalizarea temei (butoane & pictograme etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164

6.2.3

Personalizarea economizorului de ecran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170

6.2.4

Configurarea rezolu¸iei ecranului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
t

6.3

Efecte grafice 3D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173

6.4

Lucrul cu fi¸iere folosind Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
s
6.4.1
6.4.2

6.5

Calit˘¸ile programului Nautilus
at

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173

Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174

Manageri de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
6.5.1

Tipuri de administratori de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178

6.6

Folosirea administratorului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
t

6.7

Folosirea Administratorului de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183

6.8

Instalarea unui pachet individual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
6.8.1

6.9

Instalarea/Dezinstalarea pachetelor tip Debian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188

Arhive software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
6.9.1

Categorii de arhive de programe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188

6.10 Ad˘ ugarea op¸iunilor pentru alt˘ limb˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
a
t
a
a
6.11 Sumarul Leçiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
t
6.12 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
t
t

vii

7 Prelucrarea eficient˘ si manipularea imaginilor si fotografiilor
a¸
¸

195

7.1

Prezentarea aplica¸iilor grafice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195
t

7.2

Vizionarea si gestionarea fotografiilor utilizând F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
¸
7.2.1

Importarea fotografiilor în F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197

7.2.2

Vizionarea fotografiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200

7.2.3

Organizarea coleçiei de fotografii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
t

7.2.4

Înl˘ turarea efectului „Ochi ro¸ii” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
a
s

7.3

GIMP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204

7.4

S˘ înv˘¸am s˘ desen˘ m cu Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
a at ˘ a
a
7.4.1
7.4.2

7.5

Instalarea aplica¸iei Inkscape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
t
Crearea imaginilor în grafic˘ vectorial˘ folosind Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
a
a

Utilizarea scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
7.5.1

Verificarea compatibilit˘¸ii scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
at

7.5.2

Scanarea unei imagini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211

7.6

Sumarul Leçiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
t

7.7

t

7.8

t

8 Redarea melodiilor si videoclipurilor
¸

214

8.1

Restriçii legale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
t

8.2

Redarea melodiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
8.2.1

8.3

Redarea muzicii cu ajutorul Rhythmbox . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214

Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
¸
8.3.1

Redarea CD-urilor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229

8.3.2

Extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231

8.4

Crearea de CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235

8.5

Redarea formatelor multimedia proprietare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239

8.6

Folosirea unui iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
8.6.1

8.7

Redarea muzicii folosind un iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246

Crearea si modificarea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
¸
s
8.7.1
8.7.2

8.8

Crearea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
s
Modificarea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255
s

Redarea DVD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265
8.8.1
8.8.2

8.9

Redarea DVD-urilor în Totem Movie Player . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266
Crearea de copii de siguran¸a pentru DVD-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
t˘

Redarea fi¸ierelor multimedia de pe internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
s
8.9.1

Vizionarea videoclipurilor în navigatorul web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275

8.10 Modificarea videoclipurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
8.10.1 Modificarea clipurilor video folosind editorul Pitivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
8.11 Sumarul Leçiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
t
t
t

viii

9 Ubuntu - ajutor si suport
¸

296

9.1

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296

9.2

Documenta¸ia din sistem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
t

9.3

Documenta¸ia online . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
t

9.4

Suport oferit de comunitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
9.4.1
9.4.2

Forumuri pe Internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304

9.4.3

Canale IRC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306

9.4.4

Echipe locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308

9.4.5
9.5

Liste de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301

Echipa Wiki Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309

Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310
9.5.1

R˘ spunsurile de natur˘ tehnic˘ în Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311
a
a
a

9.5.2

Platforma Malone de pe Launchpad de urm˘ rire a erorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313
a

9.5.3

Shipit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315

9.6

Pagina The Fridge . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316

9.7

Asisten¸a tehnic˘ pl˘ tit˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
t˘
a a a
9.7.1

Servicii profesionale de asisten¸a tehnic˘ cu plat˘ de la Canonical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
t˘
a
a

9.7.2

Pagina Canonical Marketplace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318

9.8

Sumarul Leçiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319
t

9.9

t

10 Parti¸ionarea si pornirea
t
¸

320

10.1 Ce este parti¸ionarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320
t
10.2 Crearea unei parti¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323
t
10.2.1 Instalarea utilitarului GParted folosind Administratorul de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . 323
10.2.2 Parti¸ionarea folosind Gparted . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328
t
10.3 Op¸iuni la înc˘ rcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333
t
a
10.3.1 Rularea automat˘ a unei comenzi la pornirea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334
a
10.3.2 Schimbarea sistemului de operare care porne¸te implicit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336
s
10.3.3 Configurarea Serviciilor care s˘ porneasc˘ la înc˘ rcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336
a
a
a
10.4 Sumarul Leçiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337
t
t
t

ix

Sumarul cursului
Despre acest curs Ubuntu este un sistem de operare de tip Linux dezvoltat de comunitate, disponibil gratuit si potrivit pentru
¸
laptopuri, desktopuri si servere. Acest curs se bazeaz˘ pe versiunea Ubuntu 8.04 si î¸i propune s˘ instruiasc˘ noii utilizatori de
¸
a
¸ s
a
a
Ubuntu s˘ foloseasc˘ cele mai importante aplica¸ii incluzând aplica¸iile importante pentru birou, aplica¸iile pentru conectarea la
a
a
t
t
t
si navigarea pe Internet, aplica¸iile pentru grafic˘ , aplica¸ii multimedia si muzic˘ . La încheierea cursului ve¸i putea s˘ :
¸
t
a
t
¸
a
t
a
O BIECTIVE
Acest curs v˘ va înv˘¸a:
a
at
• Conceptele de open source si cum sunt acestea legate de Ubuntu
¸
• Beneficiile folosirii sistemului de operare Ubuntu
• Cum s˘ personaliza¸i aspectul si ergonomia mediului de lucru Ubuntu
a
t
¸
• Cum s˘ naviga¸i în sistemul de fi¸iere si cum s˘ c˘ uta¸i fi¸iere
a
t
s
¸
a a t s
• Cum s˘ v˘ conecta¸i si cum s˘ folosi¸i Internetul
a a
t ¸
a
t
• Cum s˘ efectua¸i funçiile de baz˘ de procesare text si calcul tabelar folosind suita de birou OpenOffice.org
a
t
t
a
¸
• Cum s˘ instala¸i si s˘ juca¸i jocuri
a
t ¸ a
t
• Cum s˘ instala¸i, s˘ dezinstala¸i si s˘ actualiza¸i aplica¸ii
a
t a
t ¸ a
t
t
• Cum s˘ viziona¸i, s˘ manipula¸i si s˘ scana¸i imagini
a
t a
t ¸ a
t
• Cum s˘ reda¸i, edita¸i si s˘ organiza¸i fi¸ierele audio si video
a
t
t ¸ a
t s
¸
• Unde s˘ c˘ uta¸i ajutor în Ubuntu din surse gratuite si comerciale
a a t
¸
• Cum s˘ crea¸i parti¸ii si op¸iuni pentru un sistem dual-boot
a
t
t ¸
t

Publicul ¸inta si cunostiin¸e necesare
t ˘ ¸
¸
t
Acest curs asigur˘ preg˘ tirea utilizatorilor astfel încât ace¸tia s˘ poat˘ folosi Ubuntu atât acas˘ cât si într-un mediu productiv, la
a
a
s
a
a
a
¸
birou. Nu este necesar˘ de¸inerea de cuno¸tin¸e anterioare despre Ubuntu, cu toate acestea se presupune c˘ studen¸ii au cuno¸tin¸e
a t
s t
a
t
s t
elementare despre folosirea calculatorului. De asemenea, Ubuntu 8.04 LTS trebuie s˘ fie instalat pe discul fix al calculatorului
a
înainte de începerea cursului.
Cursul despre utilizarea Ubuntu este construit modular. În cazul în care este studiat în întregime timpul necesar pentru parcurgerea
lui este de aproximativ dou˘ zile. Cu toate acestea, subiectele si leçiile pot fi alese dup˘ necesit˘¸i si con¸inutul pentru o zi poate
a
¸
t
a
at ¸
t
fi adaptat astfel încât s˘ fie atinse obiectivele-cheie.
a

Material demonstrativ pentru diferite exerci¸ii este disponibil în pachetul ubuntu-desktop-course-resources. Versiunea actual˘ a
t
a
acestui pachet este disponibil˘ prin PPA-ul (Arhiva personal˘ de pachete) canonical_training din Launchpad: https://launchpad.net/~cano
a
a
training/+archive.

x

˘t
Responsabilita¸ile cursantului:
• Cursan¸ii trebuie s˘ fie prezen¸i la timp si s˘ r˘ mân˘ pân˘ la terminarea cursului. Profesorul trebuie anun¸at în eventualitatea
t
a
t
¸ a a
a
a
t
unor întârzieri.
• Participarea la discu¸iile din timpul cursului este încurajat˘ . Chiar dac˘ unele subiecte sunt deja cunoscute de unii cursan¸i,
t
a
a
t
prezentarea cuno¸tin¸elor relevante poate fi foarte util˘ celorlal¸i.
s t
a
t
• Telefoanele mobile trebuie trecute în modul silen¸ios sau închise pe perioada cursului.
t
• Sugestiile despre con¸inutul cursului precum si rezultatele ob¸inute în urma sus¸inerii acestuia sunt foarte importante pentru
t
¸
t
t
îmbun˘ t˘¸irea si distribu¸ia acestui cursului. Tuturor studen¸ilor li se cere completarea formularului de evaluare la finalul ultimei
a at
¸
t
t
zi de curs pentru a primi un certificat de atestare a cuno¸tin¸elor.
s t
• V˘ rug˘ m s˘ trimite¸i comentariile si sugestiile dumneavoastr˘ cu privire la acest curs la: training@canonical.com
a
a a
t
¸
a

Planificarea cursului Ubuntu
Sesiune
PRIMA Zi
Ini¸iere si sumar al cursului
t
¸
Introducere în Ubuntu

Durata (în
minute)
20
60

Despre Open Source
Mi¸carea pentru Software Liber, Open Source si Linux
s
¸
Despre Ubuntu
Arhive si categorii software
¸
Diferen¸ele esen¸iale dintre Ubuntu si Microsoft Windows
t
t
¸
Rezumatul leçiei
t
Exerci¸ii recapitulative
t

Explorarea desktopului Ubuntu
Componentele mediului GNOME
Schimbarea limbii implicite
Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid˘ între utilizatori
¸
a
Instalare/Dezinstalare aplica¸ii
t
Efecte speciale - Compiz Fusion
Rezumatul leçiei
t
Exerci¸ii practice
t

75

xi

Folosirea Internetului

100

Cum s˘ v˘ conecta¸i si s˘ folosi¸i Internetul
a a
t ¸ a
t
Navigare web
Abonarea la un flux RSS
Trimiterea si primirea de mesaje e-mail
¸
Mesagerie instant
Apeluri telefonice prin internet
t
Exerci¸ii practice
t

Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice
t

180

Prezentarea suitei OpenOffice.org
Utilizarea OpenOffice.org Writer
Utilizarea OpenOffice.org Calc
Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress
t
Utilizarea programului OpenOffice.org Draw
Utilizarea OpenOffice.org Math
Aplica¸ii suplimentare
t
Rezumatul leçiei
t
t
Exerci¸ii practice
t

Ubuntu si jocurile
¸
Instalarea jocurilor Ubuntu
Cum se joac˘ jocurile în Ubuntu
a
Cum se joac˘ alte jocuri populare
a
Rezumatul leçiei
t
Exerci¸ii practice
t

40

xii

Sesiune
A DOUA ZI
Personalizarea desktopului si a aplica¸iilor
¸
t

Durata (în
minute),
excluzând
exerci¸iile
t
80

Introducere
Personalizarea spa¸iului de lucru (Desktop)
t
Efecte pentru spatiul de lucru
Lucrul cu fi¸iere folosind Nautilus
s
Instalarea si dezinstalarea aplica¸iilor folosind Instalare/Dezinstalare aplica¸ii
¸
t
t
si Administratorul de pachete Synaptic
¸
Instalarea unui singur fi¸ier pachet
s
Depozite de programe
Ad˘ ugarea op¸iunilor pentru alt˘ limb˘
a
t
a
a
Rezumatul leçiei
t
t
Exerci¸ii practice
t

Manipularea imaginilor si fotografiilor
¸

60

Prezentarea aplica¸iilor grafice
t
GIMP
Organizarea fotografiilor cu F-Spot
S˘ înv˘¸am s˘ desen˘ m cu Inskape
a at ˘ a
a
Utilizarea scanerului
Rezumatul leçiei
t
t
Exerci¸ii practice
t

Redarea melodiilor si videoclipurilor
¸
Restriçii legale
t
Redarea melodiilor
Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio
¸

60

xiii

¸

60

Inscrip¸ionarea CD-urilor audio
t
Redarea formatelor multimedia proprietare
Folosirea unui iPod
Crearea si modificarea fi¸ierelor audio
¸
s
Folosirea DVD-urilor
Redarea fi¸ierelor multimedia de pe internet
s
Modificarea videoclipurilor
Rezumatul leçiei
t
t
Exerci¸ii practice
t

Ubuntu: Ajutor si suport
¸

60

Introducere
Resurse de suport gratuit
Documenta¸ia sistemului
t
Documenta¸ie online
t
Suport oferit de comunitate
Launchpad
The Fridge
Servicii comerciale cu plat˘
a
Rezumatul leçiei
t
t

Parti¸ionarea si pornirea - op¸ional
t
¸
t
Ce este parti¸ionarea
t
Crearea unei parti¸ii
t
Op¸iuni la înc˘ rcarea sistemului
t
a
Rezumatul leçiei
t
t

60

xiv

Exerci¸ii practice
t
Sumarul cursului

1 / 338

Capitolul 1

Prezentare Ubuntu
O BIECTIVE
În aceast˘ leçie ve¸i înv˘¸a:
a t
t
at
• Concepte fundamentale Open Source
• Leg˘ tura dintre the Free Software Movement (Mi¸carea pentru programe libere), sursa deschis˘ si Linux
a
s
a¸
• Cum este legat Ubuntu de aplica¸iile cu sursa public˘
t
a
• Cum este dezvoltat Ubuntu
• Despre versiunile Ubuntu
• Despre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows
t
¸

1.1

˘
˘
Despre conceptul de Sursa publica

Ubuntu este un sistem de operare cu surs˘ public˘ , bazat pe Linux. Termenul „surs˘ public˘ ” poate fi definit ca un set de principii
a
a
a
a
si practici care promoveaz˘ accesul la proiectarea si producerea propriu-zis˘ a bunurilor si cuno¸tin¸elor. Sursa deschis˘ se aplic˘ ,
¸
a
¸
a
¸
s t
a
a
în general, codului surs˘ al programelor, care devine astfel accesibil utilizatorilor, cu pu¸ine restriçii legate de proprietatea inta
t
t
electual˘ sau f˘ r˘ nici o restriçie. Acest lucru permite utilizatorilor s˘ distribuie, s˘ creeze si s˘ modifice con¸inutul programelor,
a
aa
t
a
a
¸ a
t
fie individual, pentru satisfacerea unor cerin¸e personale specifice, fie prin colaborare, în scopul îmbun˘ t˘¸irii acelui program.
t
a at
Atât mi¸carea surs˘ deschis˘ , cât si Linux-ul, au parcurs mai multe etape pân˘ ce au ajuns la forma din zilele noastre.
s
a
a
¸
a
Ideea din spatele distribuirii deschise, f˘ r˘ constrângeri, a codului surs˘ , este aceea de a încuraja dezvoltarea programelor pe baza
aa
a
colabor˘ rii voluntare. Utilizatorii îmbun˘ t˘¸esc con¸inutul programelor, rezolv˘ erorile de programare, dezvolt˘ facilit˘¸i noi si
a
a at
t
a
a
at
¸
împ˘ rt˘ sesc toate acestea celorlal¸i.
a a¸
t
Ca rezultat direct al dezvolt˘ rii în colaborare a programelor, colaborare care implic˘ un num˘ r mare de programatori, utilizatorii
a
a
a
beneficiaz˘ de programe care sunt adesea de o calitate mai bun˘ si au performan¸e superioare alternativelor proprietare. Utilizaa
a¸
t
torii sunt încuraja¸i s˘ personalizeze programele, pentru ca acestea s˘ r˘ spund˘ mai bine propriilor cerin¸e, ceea ce reprezint˘ în
t a
a a
a
t
a
sine un pas uria¸ înainte fa¸a de modul de gândire „o singur˘ m˘ sur˘ pentru toat˘ lumea”.
s
t˘
a a a
a
Proiectele de tip surs˘ public˘ apeleaz˘ si la talentele altor oameni, nu numai la programatori. Multe proiecte implic˘ arti¸ti,
a
a
a¸
a
s
muzicieni, creatori de interfe¸e grafice si autori de documenta¸ie, pentru a realiza un produs complet.
t
¸
t

1.2

Miscarea pentru Software Liber, Open Source si Linux
¸
¸

Exist˘ adesea o confuzie legat˘ de programele cu sursa public˘ , programele gratuite si Linux. Cu toate c˘ între acestea trei sunt
a
a
a
¸
a
conexiuni, exist˘ si diferen¸e distincte, care devin evidente dac˘ studiem evolu¸ia acestora.
a¸
t
a
t

2 / 338

1.2.1

Miscarea pentru Software Liber
¸

În anii ‘60, programele erau distribuite liber, în mod obi¸nuit, de companii precum IBM si partajate de utilizatori. Programele
s
¸
erau considerate pe atunci o extensie a dispozitivelor fizice, concept în jurul c˘ ruia a fost dezvoltat modelul de afaceri al acestor
a
corpora¸ii. Programele erau puse la dispozi¸ie împreun˘ cu codul surs˘ , care putea fi îmbun˘ t˘¸it si modificat; iat˘ de ce putem
t
t
a
a
a at ¸
a
spune c˘ aceast˘ abordare poate fi considerat˘ drept originile programelor surs˘ deschis˘ . Totu¸i, odat˘ cu ieftinirea dispozitivelor
a
a
a
a
a
s
a
fizice si cu diminuarea profiturilor în anii ‘70, produc˘ torii au g˘ sit în programe o modalitate prin care s˘ -¸i asigure surse
¸
a
a
as
suplimentare de profit.
În septembrie 1983, Richard Matthew Stallman, fost programator la MIT Artificial Intelligence Lab, a lansat proiectul GNU,
prin care s-a dorit realizarea unui sistem de operare (SO) asem˘ n˘ tor UNIX-ului. El era îngrijorat de ponderea tot mai mare a
a a
programelor proprietare, care avea s˘ pun˘ utilizatorii în „incapacitatea de a accesa si modifica programele din calculatoarele
a
a
¸
proprii.” Limitarea dezvolt˘ rii prevala, în detrimentul libert˘¸ii. Odat˘ cu proiectul GNU, Stallman ini¸iaz˘ Free Software Movea
at
a
t a
ment (Mi¸carea pentru software liber) si, în Octombrie 1985, pune bazele Free Software Foundation (Funda¸ia pentru software
s
¸
t
liber).
Stallman a dus o munc˘ de pionierat în definirea caracteristicilor sursei publice si ale conceptului de copyleft. El este autorul
a
¸
principal al mai multor licen¸e copyleft, inclusiv GNU General Public License (GPL), care este cea mai folosit˘ licen¸a pentru
t
a
t˘
programele libere.
Este bine de re¸inut:
t
˘
˘
Pentru mai multe informa¸ii despre Richard Stallman si proiectul GNU trebuie sa consulta¸i paginile de Internet urmatoare:
t
¸
t
http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_stallman.

Pân˘ în anul 1991 au fost create mai multe unelte GNU, printre care si puternicul compilator GNU (GCC). Totu¸i, nu era
a
¸
s
disponibil un kernel liber pentru realizarea unui sistem de operare liber, care s˘ foloseasc˘ aceste unelte.
a
a

1.2.2

Miscarea Open Source si Linux
¸
¸

Diferen¸a dintre software liber si open source este analog˘ diferen¸ei dintre o mi¸care social˘ (software liber) si o metodologie
t
¸
a
t
s
a
¸
de dezvoltare (open source). Linux se refer˘ la kernel sau la scheletul arhitecturii open source.
a
În august 1991, Linus Benedict Torvalds, un student finlandez din anul doi la informatic˘ (¸tiin¸a calculatoarelor) de la Universia s t
tatea din Helsinki, a început s˘ lucreze în Minix.
a

Figura 1.1: Linus Benedict Torvalds
t
˘ ˘
˘
Minix este un sistem de operare asemanator UNIX-ului, realizat cu codul sursa public, creat de Prof. Andrew S. Tanenbaum,
˘ procesele interne din cadrul unui sistem de operare.
cu inten¸ia de a prezenta studen¸ilor sai
t
t

Linux-ul a fost gândit ini¸ial ca un sistem de operare asem˘ n˘ tor Minix-ului, pe care Linus Torvalds s˘ -l poat˘ utiliza pe calculat
a a
a
a
torul de acas˘ . Pe la mijlocul lui septembrie, Torvalds scoate primul kernel Linux, versiunea 0.01. În 1994, apare versiunea 1.0
a
a kernelului Linux, sub licen¸a GNU GPL. Kernelul liber si uneltele GNU au asigurat un teren fertil pentru entuzia¸ti. Din cauza
t˘
¸
s
faptului c˘ s-a dorit p˘ strarea r˘ d˘ cinilor UNIX, Linux-ul a pus la dispozi¸ie, pentru început, interfa¸a în linie de comand˘ (Coma
a
a a
t
t
a
mand Line Interface - CLI); adaptarea Sistemului de ferestre X (X Window System), într-un stadiu ulterior, aduce o interfa¸a
t˘
grafic˘ cu utilizatorul (Grafical User Interface - GUI).
a

3 / 338

t
Linux-ul nu este proprietatea cuiva, individ sau companie, nici chiar a lui Linus Torvalds, cel care a început dezvoltarea Linux-lui.
Totu¸ i, Torvalds este implicat major în procesul de dezvoltare al kernelului principal si de¸ine marca Linux.
s
¸
t

Codul surs˘ deschis˘ al Linux-ului:
a
a
• Este disponibil si accesibil oricui.
¸
• Poate fi modificat în funçie de cerin¸ele individuale specifice si în funçie de platforma folosit˘ .
t
t
¸
t
a
• Poate fi redistribuit liber în forma curent˘ sau în cele modificate.
a
Ini¸ial, Linux-ul a fost o unealt˘ foarte tehnic˘ , exclusivist˘ , pentru programarea codului surs˘ . Mii de dezvoltatori au contribuit
t
a
a
a
a
la evolu¸ia Linux-ului pe m˘ sur˘ ce acesta devenea mai prietenos cu utilizatorul. Acest lucru a dus la lansarea a sute de versiuni
t
a a
de distribu¸ii, atât comerciale, cât si necomerciale, proiectate pentru utilizarea de zi cu zi, existente si ast˘ zi.
t
¸
¸
a
În 1998, Jon "maddog" Hall, Larry Augustin, Eric S. Raymond, Bruce Perens si al¸ii, au lansat formal Open Source Movement.
¸ t
Ace¸tia au promovat programele surs˘ deschis˘ exclusiv pe bazele excelen¸ei tehnice.
s
a
a
t

Figura 1.2: Fondatorii Open Source Movement
Mi¸carea pentru programe cu surs˘ public˘ si explozia dot.com de la sfâr¸itul anilor ‘90 au coincis, aducând popularitate Linuxs
a
a¸
s
ului si facilitând evolu¸ia mai multor companii care aveau o atitudine prietenoas˘ fa¸a de sursa public˘ , companii precum Corel
¸
t
a t˘
a
(Corel Linux), Sun Microsystems (OpenOffice.org) si IBM (OpenAFS). La începutul secolului 21, când pr˘ bu¸irea dot.com era
¸
a s
în plin˘ desf˘ surare, sursa public˘ a fost în prima pozi¸ie ca alternativ˘ viabil˘ la programele proprietare scumpe. Momentul
a
a¸
a
t
a
a
prielnic a fost favorizat si de apari¸ia unor aplica¸ii u¸or de utilizat.
¸
t
t s
Si astfel, ceea ce la început a fost doar o idee, a devenit o pasiune pus˘ în slujba revolu¸ion˘ rii unei industrii preocupat˘ intens de
¸
a
t a
a
patente si licen¸ieri. Cu necesit˘¸i minime de investi¸ii si îmbun˘ t˘¸irea accesibilit˘¸ii în utilizare, Linux-ul s-a împ˘ mântenit ca
¸
t
at
t ¸
a at
at
a
op¸iune demn˘ de luat în seam˘ pentru intreprinderi si utilizatori obi¸nui¸i.
t
a
a
¸
s t

1.3

Despre Ubuntu

Ubuntu este un sistem de operare dezvoltat de comunitate, bazat pe Linux, care este perfect pentru laptopuri, sta¸ii de lucru si
t
¸
servere. Con¸ine toate aplica¸iile de care ave¸i nevoie - inclusiv un navigator de Internet, programe pentru realizarea de prezent˘ ri,
t
t
t
a
documente si foi de calcul electronice, mesagerie instantanee si multe altele.
¸
¸
t
˘
˘
˘
Ubuntu este un cuvânt african care înseamna „umanitate catre ceilal¸i” sau „sunt ceea ce sunt datorita a ceea ce noi to¸i
t
t
suntem”.

Istoria Ubuntu începe în Aprilie 2004, când Mark Shuttleworth a format un grup de dezvoltatori surs˘ deschis˘ care s˘ creeze un
a
a
a
nou sistem de operare Linux.

4 / 338

Figura 1.3: Mark Shuttleworth
Bazat pe principiile unor lans˘ ri în intervale de timp prestabilite, pe funda¸iile puternice ale Debian-ului, pe administratorul
a
t
spa¸iului de lucru Gnome si pe un angajament pentru libertate, acest grup a operat la început sub auspiciile http://no-namet
¸
yet.com.
Dup˘ mai bine de trei ani, Ubuntu a crescut la o comunitate de peste 12.000 de membri si o baz˘ de utilizatori aproxima¸i la peste
a
¸
a
t
8 milioane (la nivelul lunii iunie 2007). Canonical este sponsorul comercial al Ubuntu.

1.3.1

Promisiunea Ubuntu

• Ubuntu va fi întotdeauna gratuit, inclusiv edi¸iile pentru intreprinderi si actualiz˘ rile de securitate.
t
¸
a
• Ubuntu vine cu suport comercial asigurat de Canonical si de sute de companii din toat˘ lumea.
¸
a
• Ubuntu include cele mai bune traduceri si cea mai bun˘ infrastructur˘ de accesibilitate pe care comunitatea surs˘ deschis˘ le
¸
a
a
a
a
poate oferi.
• CD-ul Ubuntu con¸ine doar aplica¸ii libere si gratuite; Ubuntu v˘ încurajeaz˘ s˘ folosi¸i programe gratuite si cu surs˘ public˘ ,
t
t
¸
a
a a
t
¸
a
a
s˘ le îmbun˘ t˘¸i¸i si s˘ le da¸i mai departe.
a
a at t ¸ a
t

1.3.2

Versiuni Ubuntu

În octombrie 2004 este lansat˘ prima versiune Ubuntu. O versiune nou˘ a Ubuntu este lansat˘ la fiecare sase luni, iar actualiz˘ rile
a
a
a
¸
a
de versiuni sunt gratuite. Utilizatorii sunt sf˘ tui¸i s˘ fac˘ actualiz˘ ri de versiune atunci când sunt disponibile, pentru a avea la
a t a
a
a
dispozi¸ie cele mai noi aplica¸ii si facilit˘¸i. Aceste versiuni sunt denumite dup˘ schema (de nume) A.LL, unde A indic˘ anul, iar
t
t ¸
at
a
a
MM arat˘ luna lans˘ rii. Numele din paranteze este un nume de cod acordat unei versiuni aflat˘ în dezvoltare.
a
a
a
Fiecare versiune este suportat˘ timp de 18 luni; versiunile cu suport pe termen lung (LTS) sunt suportate timp de 3 ani pentru
a
edi¸iile desktop si timp de 5 ani pentru edi¸iile server.
t
¸
t

5 / 338

Figura 1.4: Versiuni Ubuntu
O scurt˘ istorie a lans˘ rilor:
a
a
• Ubuntu 4.10 (Warty Warthog) Ubuntu 4.10 a fost prima versiune a Ubuntu, lansat˘ în octombrie 2004; a fost asigurat suportul
a
pân˘ în aprilie 2006.
a
t
˘
˘
˘
Prima comunitate de testeri ai versiunii 4.10 a fost numita Scurmatori (Sounder), denumire colectiva pentru porci mistre¸i
t
˘
˘ ¸
˘
˘t
(warthogs). Lista de mail a Scurmatorilor exista si astazi ca forum pentru discu¸ii deschise ale comunita¸ii.
t

• Ubuntu 5.04 (Hoary Hedgehog) Lansat în aprilie 2005; suport asigurat pân˘ în octombrie 2006.
a
• Ubuntu 5.10 (Breezy Badger) Lansat în octombrie 2005; suport asigurat pân˘ în aprilie 2007.
a
• Ubuntu 6.06 LTS (Dapper Drake) Este prima versiune cu suport pe termen lung (LTS) si a fost lansat˘ în iunie 2006. Suportul
¸
a
pe termen lung se refer˘ la suport garantat pentru actualiz˘ rile de securitate timp de trei ani pentru versiunea desktop si de cinci
a
a
¸
ani pentru versiunea server. Toate celelalte versiuni au suport timp de 18 luni atât pentru versiunea desktop cât si pentru
¸
versiunea server. Perioada extins˘ a suportului ofer˘ o asigurare în plus si face mai u¸oar˘ si mai practic˘ implementarea
a
a
¸
s a¸
a
sistemului de operare pe cât mai multe sisteme. Versiunea pentru desktop are suport pân˘ în iunie 2009 iar versiunea server are
a
suport pân˘ în iunie 2011.
a

6 / 338

• Ubuntu 6.10 (Edgy Eft) Lansat în octombrie 2006. Aceast˘ versiune garanteaz˘ un proces de pornire (boot) robust; asigurat
a
a
suportul pân˘ în aprilie 2007.
a
• Ubuntu 7.04 (Feisty Fawn) Lansat în aprilie 2007. Aceast˘ versiune aduce îmbun˘ t˘¸iri importante în roaming-ul de re¸ea;
a
a at
t
suport asigurat pân˘ în octombrie 2008.
a
• Ubuntu 7.10 (Gutsy Gibbon) Lansat în octombrie 2007. Tr˘ s˘ turile particulare includ efecte vizuale spectaculoase disponibile
aa
în instalarea implicit˘ , comutarea mai rapid˘ între utilizatori, auto-deteçia imprimantelor, c˘ utarea si indexarea mai rapid˘ a
a
a
t
a
¸
a
fi¸ierelor; suport asigurat pân˘ în aprilie 2009.
s
a
• Ubuntu 8.04 LTS (Hardy Heron) Lansat˘ în aprilie 2008, Ubuntu 8.04 LTS este cea de a doua edi¸ie cu suport pe termen
a
t
lung realizat˘ de c˘ tre echipa Ubuntu. Versiunea pentru desktop va fi sus¸inut˘ pân˘ în aprilie 2011 iar versiunea server va fi
a
a
t
a
a
suportat˘ pân˘ în aprilie 2013.
a
a
• Ubuntu 8.10 (Intrepid Ibex) Lansat în octombrie 2008, Ubuntu 8.10 include sute de îmbun˘ t˘¸iri si suport complet pentru 3D.
a at ¸
Aceast˘ versiune va avea sus¸inere pân˘ în Aprilie 2010.
a
t
a
• Ubuntu 9.04 (Jaunty Jackalope) Programat pentru lansare în Aprilie 2009, Ubuntu 9.04 va fi noua versiune inovatoare
Ubuntu.

1.3.3

˘
Lucrari derivate din Ubuntu

Ubuntu este, de asemenea, disponibil în mai multe „arome” precum Ubuntu, Edubuntu, Kubuntu si Xubuntu. Edubuntu este
¸
Ubuntu special conceput pentru mediul scolar. Kubuntu este o derivat˘ oficial˘ a lui Ubuntu care se bazeaz˘ pe proiectul K
¸
a
a
a
Desktop (KDE). KDE este un mediu desktop puternic, combinând u¸urin¸a în folosire si funçionalitate modern˘ . Xubuntu se
s
t
¸
t
a
adreseaz˘ utilizatorilor care nu de¸in calculatoare performante sau acelora care doresc un mediu desktop extrem de eficient pe un
a
t
calculator performant.

1.3.4

Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea
¸

Ubuntu este un proiect sus¸inut prin colaborarea membrilor comunit˘¸ii Ubuntu din toat˘ lumea. De la începuturile sale, în anul
t
at
a
2004, mii de contribuitori s-au al˘ turat comunit˘¸ii Ubuntu. Ace¸ti utilizatori î¸i aduc contribu¸ia la dezvoltarea Ubuntu prin
a
at
s
s
t
scrierea de cod, popularizare, înfrumuse¸area mediului spa¸iului de lucru, traduceri, testare si documentare (acestea fiind doar
t
t
¸
câteva domenii). Procesul de dezvoltare al sistemului de operare Ubuntu este deschis si transparent pentru toat˘ lumea, fie c˘
¸
a
a
sunte¸i un utilizator încep˘ tor sau un dezvoltator cu experien¸a în Ubuntu - oricine este binevenit dac˘ dore¸te s˘ se implice în
t
a
t˘
a
s a
dezvoltarea si îmbun˘ t˘¸irea Ubuntu. Canonical, de asemenea, a angajat dezvoltatori care î¸i aduc contribu¸ia la dezvoltarea
¸
a at
s
t
Ubuntu.
Cum v˘ pute¸i implica Comunitatea Ubuntu este format˘ din mul¸i indivizi si multe echipe care lucreaz˘ la diferite aspecte ale
a
t
a
t
¸
a
lui Ubuntu. Dac˘ sunte¸i un dezvoltator, pute¸i participa în nucleul de dezvoltare, pute¸i scrie aplica¸ii noi, pute¸i crea pachete
a
t
t
t
t
t
pentru aplica¸ii suplimentare si pute¸i ajuta la depistarea si eliminarea erorilor de programare. Dac˘ ave¸i înclina¸ii artistice pute¸i
t
¸
t
¸
a
t
t
t
s˘ v˘ aduce¸i contribu¸ia la aspectul grafic si la funçionalitatea sistemului de operare Ubuntu. De asemenea, pute¸i asigura suport
a a
t
t
¸
t
t
tehnic pe Internet, pute¸i scrie documenta¸ie, pute¸i ajuta la crearea materialului pentru instruirea utilizatorilor Ubuntu. Sunt o
t
t
t
mul¸ime de moduri în care pute¸i contribui.
t
t
Zona Dezvoltatorilor Zona dezvoltatorilor este compus˘ din dezvoltatori care creeaz˘ si împacheteaz˘ programe, pun la punct
a
a¸
a
defectele de programare si între¸in Ubuntu. Ei sunt responsabili de asigurarea unui catalog cuprinz˘ tor de programe si de
¸
t
a
¸
men¸inerea Ubuntu ca sistem de operare pe care te po¸i baza, care ruleaz˘ lin, f˘ r˘ probleme. O modalitate prin care pute¸i începe
t
t
a
aa
t
s˘ contribui¸i la împachetarea programelor este s˘ v˘ al˘ tura¸i MOTU - consulta¸i https://wiki.ubuntu.com/MOTU/GettingStarted.
a
t
a a a
t
t
Idea Pool Dac˘ ave¸i idei de proiecte, propuneri si îmbun˘ t˘¸iri, dar nu ave¸i posibilitatea de a le implementa personal, le pute¸i
a
t
¸
a at
t
t
ad˘ uga în colectorul de idei, disponibil la https://wiki.ubuntu.com/IdeaPool.
a
Utilizatori cu preg˘ tire tehnic˘ Dac˘ ave¸i preg˘ tire sau înclina¸ii tehnice, pute¸i contribui în cadrul comunit˘¸ii Ubuntu în
a
a
a
t
a
t
t
at
urm˘ toarele moduri:
a
• Testa¸i versiunile Ubuntu aflate în dezvoltare pentru a ajuta la depistarea erorilor de programare înainte de lansarea propriu-zis˘ .
t
a
• Trimite¸i inform˘ ri despre erorile de programare si ajuta¸i echipa de dezvoltatori în analizarea acestora.
t
a
¸
t

7 / 338

• Tria¸i (edita¸i si încadra¸i în categorii) defectele de programare pentru a fi citite, evaluate si sortate înainte de repararea acestora.
t
t ¸
t
¸
• Înscrie¸i-v˘ pe listele de asisten¸a prin po¸t˘ electronic˘ (e-mail) sau pe listele de discu¸ii ale Ubuntu.
t a
t˘
sa
a
t
• Deveni¸i membru în forumurile de pe Internet si r˘ spunde¸i solicit˘ rilor existente.
t
¸ a
t
a
• Al˘ tura¸i-v˘ canalului IRC Ubuntu, o form˘ de chat Internet în timp real, pentru a participa la discu¸ii si a oferi asisten¸a.
a
t a
a
t ¸
t˘
Utilizatori f˘ r˘ înclina¸ii tehnice Chiar dac˘ nu ave¸i cuno¸tin¸e tehnice despre Ubuntu, pute¸i ajuta utilizatorii Ubuntu prin
a a
t
a
t
s t
t
urm˘ toarele proiecte:
a
• Grafic˘ si Design
a¸
• Traduceri si localizare
¸
• Scrierea si actualizarea documenta¸iei si a materialelor pentru instruirea utilizatorilor
¸
t ¸
• Popularizare
Realizarea cursului despre Ubuntu Desktop Unul dintre scopurile urm˘ rite de Canonical este acela de a asigura o p˘ trundere
a
a
a sistemului de operare Ubuntu pe cât mai multe calculatoare si servere, peste tot în lume. Asigurarea instruirii este v˘ zut˘ drept
¸
a a
calea principal˘ prin care se faciliteaz˘ adoptarea Ubuntu si astfel de cursuri sunt concepute pentru certificarea profesioni¸tilor
a
a
¸
s
Ubuntu, sprijinirea partenerilor care distribuie Ubuntu si preg˘ tirea utilizatorilor obi¸nui¸i (ca dumneavoastr˘ ) pentru ca ace¸tia
¸
a
s t
a
s
s˘ ob¸in˘ cât mai multe de la acest SO. Pentru mai multe informa¸ii despre cursurile Ubuntu existente si programul de certific˘ ri,
a t a
t
¸
a
consulta¸i http://www.ubuntu.com/training.
t
Ca si în cazul dezvolt˘ rii de programe, comunitatea contribuie si la dezvoltarea si îmbun˘ t˘¸irea acestui curs. Membrii comunit˘¸ii
¸
a
¸
¸
a at
at
care sunt exper¸i în Ubuntu definesc scopul si structura programului de preg˘ tire, prin identificarea cerin¸elor din perspectiva
t
¸
a
t
utilizatorilor; ei ajut˘ Canonical, precum si ter¸e p˘ r¸i, în realizarea con¸inutului si în corectarea acestuia. Mai multe informa¸ii
a
¸
t at
t
¸
t
despre efortul depus de comunitatea Ubuntu în programele de instruire pute¸i g˘ si la: http://wiki.ubuntu.com/Training.
t a
Procesul de dezvoltare, în totalitatea sa, respect˘ cu adev˘ rat spiritul filosofiei Ubuntu si tradi¸iile sursei deschise.
a
a
¸
t

1.4

Ubuntu si Microsoft Windows: Diferen¸ele majore
¸
t

Programele cu sursa public˘ difer˘ de modelul programelor proprietare, dup˘ cum urmeaz˘ :
a
a
a
a
• Încurajeaz˘ personalizarea si varietatea, ca opuse ideii o singur˘ m˘ sur˘ care s˘ se potriveasc˘ tuturor nevoilor.
a
¸
a a a
a
a
• Se bazeaz˘ pe modelul de afaceri „servicii ad˘ ugate”, în loc de a folosi licen¸ierea sau taxarea la bucat˘ .
a
a
t
a
• Are convingerea c˘ beneficiile colabor˘ rii si contribu¸iile mai multor dezvoltatori dep˘ sesc beneficiile aduse de proiectele
a
a ¸
t
a¸
controlate, dezvoltate de echipe mai mici, formate din dezvoltatori pl˘ ti¸i.
a t
Discutarea fiec˘ rui element prezentat în tabel mai în detaliu:
a
Costuri asociate: Sistemul de operare Microsoft Windows este unul proprietar, iar costul total cre¸te cu fiecare funçie si aplica¸ie
s
t ¸
t
care îi este ad˘ ugat˘ . Pre¸ul rezultat este câteodat˘ influen¸at si de folosirea unor aplica¸ii realizate de ter¸e p˘ r¸i, nefiind controlat
a
a
t
a
t ¸
t
t at
numai de Microsoft. În cazul Ubuntu, lans˘ rile de versiuni noi si aplica¸ii sunt, si acestea, gratuite.
a
¸
t
¸
Lans˘ rile de versiuni noi: În cazul lans˘ rilor Ubuntu, exist˘ o singur˘ versiune, de aceea aplica¸iile si facilit˘¸ile puse la
a
a
a
a
t
¸
at
dispozi¸ia utilizatorilor obi¸nui¸i sunt acelea¸i cu cele folosite de utilizatorii profesioni¸ti. Edi¸iile Home si Professional ale
t
s t
s
s
t
¸
Microsoft Windows difer˘ . De exemplu, edi¸ia Microsoft Windows Professional dispune de mai multe elemente de securitate
a
t
decât edi¸ia Home.
t
Programul de lans˘ ri în cazul Ubuntu, bazat pe un ciclu de 6 luni, face ca utilizatorii s˘ aib˘ acces la cele mai noi aplica¸ii.
a
a
a
t
Actualizarea de versiune (de la cea veche, la cea nou ap˘ rut˘ ) este gratuit˘ si suportat˘ pe deplin. Lans˘ rile Microsoft sunt mai
a a
a¸
a
a
rare, iar programul acestor lans˘ ri nu este accesibil publicului.
a

8 / 338

Atribut

Ubuntu

Microsoft Windows

Costuri

• Nu impune taxe de licen¸iere (f˘ r˘
t
aa
costuri)

• Costuri pe utilizator si/sau pe o perioad˘
¸
a
limitat˘ de timp
a

• Aceea¸i versiune si acelea¸i facilit˘¸i
s
¸
s
at
sunt destinate atât utilizatorilor
obi¸nui¸i, casnici, cât si celor
s t
¸
profesionali.

• Edi¸ii diferite pentru utilizatorii
t
obi¸nui¸i si profesioni¸ti (edi¸ii Home si
s t ¸
s
t
¸
Professional)

Lans˘ rile de
a
versiuni

Securitate

• Lansarea unei versiuni noi, cu
asigurarea asisten¸ei complete, la fiecare
t
sase luni.
¸
• Utilizatorului cu drepturi de
administrator (root) i se creeaz˘ un cont
a
securizat
• Este rar ¸inta programelor mali¸ioase
t
t
(malware) si a viru¸ilor
¸
s

• Lans˘ ri mai pu¸in frecvente si un
a
t
¸
program deloc transparent

• Permite accesul neîngr˘ dit la contul
a
utilizatorului cu drepturi administrative
• Constituie ¸inta predilect˘ a programelor
t
a
malware si a viru¸ilor
¸
s

• Foarte u¸or de personalizat si
s
¸
transformat
Personalizare

• Sistem de operare standard, cu op¸iuni
t
limitate de personalizare

• Este posibil˘ rularea mai multor arome
a
(versiuni) de Ubuntu în paralel

• Aplica¸iile suplimentare implic˘ costuri
t
a
suplimentare

• U¸or de trecut de la o versiune la alta
s
(upgrade si downgrade)
¸

Stocarea de date

• Datele utilizatorilor sunt stocate într-un
singur director „home”
• Migrarea datele utilizatorilor si
¸
refacerea acestora si a configur˘ rilor
¸
a
personale pe alt calculator se poate face
foarte u¸or
s

• Datele utilizatorilor sunt stocate în mai
multe locuri
• Realizarea unor copii de siguran¸a si
t˘ ¸
migrarea datelor unui utilizator pe alt
calculator sunt sarcini foarte dificile

Tabela 1.1: Tr˘ s˘ turi definitorii
aa

9 / 338

Aspecte legate de securitate: Ubuntu este rar ¸inta atacurilor programelor malware si a viru¸ilor. Contul utilizatorului cu drepturi
t
¸
s
administrative este securizat implicit în Ubuntu si doar câteva sarcini implic˘ folosirea drepturilor speciale. Microsoft Windows
¸
a
pune la dispozi¸ie un mediu în care accesul la utilizatorul cu drepturi depline se face direct (nerestriçionat).
t
t

Figura 1.5: Securitatea în Ubuntu
Personalizare: Dup˘ cum ve¸i descoperi în acest curs, Ubuntu v˘ invit˘ s˘ -l redesena¸i si s˘ -l personaliza¸i. Pute¸i rula în paralel
a
t
a
a a
t ¸ a
t
t
mai multe versiuni Ubuntu; de exemplu, pute¸i instala Kubuntu (KDE) împreun˘ cu Ubuntu (GNOME) si s˘ selecta¸i mediul
t
a
¸ a
t
spa¸iului de lucru pe care dori¸i s˘ -l utiliza¸i. Mai mult de 17,000 pachete sunt disponibile si u¸or de accesat prin intermediul
t
t a
t
¸ s
Internetului. Ca urmare, nu sunte¸i nevoi¸i s˘ folosi¸i o anume versiune din cauz˘ c˘ pe aceea a¸i instalat-o ini¸ial.
t
t a
t
a a
t
t
Microsoft Windows este un SO standard, cu pu¸ine posibilit˘¸i de personalizare. Cu toate c˘ sunt disponibile foarte multe aplica¸ii,
t
at
a
t
acestea, aproape în totalitate, sunt programe proprietare care impun o tax˘ de licen¸iere.
a
t

Figura 1.6: Personalizarea spa¸iului de lucru
t
Stocarea datelor: În Microsoft Windows, datele utilizatorilor sunt stocate în mai multe locuri, ceea ce face ca realizarea copiilor
de siguran¸a si migrarea datelor pe alte calculatoare s˘ fie f˘ cute cu greutate. Ubuntu p˘ streaz˘ datele unui utilizator într-un
t˘ ¸
a
a
a
a
singur loc - directorul home (acas˘ ). Aceasta face ca migrarea datelor de pe un calculator vechi pe altul nou s˘ fie f˘ cut˘ cu
a
a
a a
u¸urin¸a, oferind posibilitatea p˘ str˘ rii copiilor de siguran¸a în locuri sigure.
s
t˘
a a
t˘

1.4.1

Instalare

• Instalarea Sistemului de Operare (SO): Totu¸i, pentru o instalare pe un calculator cump˘ rat f˘ r˘ sistem de operare, în cazul
s
a
aa
Ubuntu pute¸i g˘ si acest sistem de operare pe Internet, gratuit, sau pute¸i comanda un CD, de asemenea, gratuit. Pentru orice
t a
t
versiune de Microsoft Windows trebuie s˘ achita¸i contravaloarea taxei de licen¸iere impus˘ de Microsoft.
a
t
t
a
Ubuntu exist˘ si în modul live-CD, ceea ce înseamn˘ c˘ pute¸i folosi sistemul de operare direct de pe CD, f˘ r˘ a-l instala în
a¸
a a
t
aa
calculator. Dac˘ v˘ place ceea ce vede¸i, pute¸i s˘ trece¸i la instalare. Dac˘ nu, da¸i-l unui prieten. Live-CD-ul este foarte
a a
t
t a
t
a
t
folositor si atunci când trebuie s˘ repara¸i un sistem.
¸
a
t
Instal˘ rile pentru Microsoft Windows si Ubuntu se fac foarte u¸or, prin rularea CD-ului de instalare si repornirea calculatorului.
a
¸
s
¸
În cazul ambelor instal˘ ri, durata acestora variaz˘ în funçie de specifica¸iile calculatorului, o durat˘ medie situându-se în
a
a
t
t
a
intervalul 20-30 de minute.
• Instalarea aplica¸iilor: Pute¸i ad˘ uga programe în Ubuntu folosind utilitarul Instalare/Dezinstalare (Add/Remove Applicat
t
a
tions) sau administratorul de pachete Synaptic. Utilitarul Instalare/Dezinstalare v˘ permite s˘ viziona¸i toate aplica¸iile libere
a
a
t
t
si gratuite, recomandate a fi folosite în Ubuntu, si s˘ le instala¸i pe acelea pe care le dori¸i. În cazul Microsoft Windows,
¸
¸ a
t
t
fiecare program are propria metod˘ de instalare. Microsoft Vista dispune de o facilitate numit˘ Digital Locker care permite
a
a
utilizatorilor s˘ cumpere programe de pe Internet si s˘ le descarce într-un mod protejat.
a
¸ a

10 / 338

Instalare
Instalarea
sistemului de
operare

Instalarea
programelor

Ubuntu

Microsoft Windows

• Poate fi desc˘ rcat de pe Internet, gratuit,
a
sau poate fi comandat, gratuit, ca CD

• Trebuie cump˘ rat
a

• Poate fi folosit direct de pe live-CD

• Este disponibil˘ o varietate
a
impresionant˘ de programe
a
• Toate pot fi desc˘ rcate de pe Internet
a

• Sistemul de operare trebuie instalat pe
discul fix al calculatorului
• În instalarea implicit˘ , programele
a
disponibile sunt în num˘ r redus
a
• Utilizatorii pot cump˘ ra si desc˘ rca
a ¸
a
programe de pe Internet, dar exist˘ si
a¸
programe care pot fi instalate doar
manual

Tabela 1.2: Diferen¸e legate de instalare
t

Figura 1.7: Instalarea aplica¸iilor
t

11 / 338

1.4.2

Aplica¸ii
t

Tabelul de mai jos con¸ine o compara¸ie între aplica¸iile Ubuntu si cele specifice Microsoft Windows:
t
t
t
¸
Aplica¸ii
t

Ubuntu

Microsoft Windows

• Navigatorul Firefox în instalarea
implicit˘
a

• Navigatorul Internet Explorer în
instalarea implicit˘
a

• Clientul de e-mail Evolution în
instalarea implicit˘
a

• Clientul de e-mail Outlook în instalarea
implicit˘
a

Procesare de text

• Suita OpenOffice.org

• WordPad în instalarea implicit˘
a

Multimedia

• Sunt incluse aplica¸iile Audio CD
t
Extractor, Brasero, Rhythmbox, Player
pentru filme si Înregistrare sunet
¸

• Include Microsoft Windows Media
Player 11 (WMP) si Microsoft Windows
¸
Media Center (WMC)

• F-Spot pentru gestionarea fotografiilor

• Aplica¸ia Picture Gallery
t

• Gimp pentru editarea imaginilor

• Desen

Navigare web si
¸
E-mail

Editare de imagini
si gestionarea
¸
fotografiilor

Tabela 1.3: Diferen¸e de baz˘ între aplica¸ii
t
a
t
Discutarea fiec˘ rui element prezentat în tabel mai în detaliu:
a
Re¸ea, navigare web si e-mail Configurarea re¸elei este u¸oar˘ , atât pentru Ubuntu, cât si pentru Microsoft Windows. Navigarea
t
¸
t
s a
¸
pe Internet dispune de aproximativ acelea¸i facilit˘¸i în cazul ambelor sisteme de operare.
s
at
Mozilla Firefox este navigatorul de Internet instalat implicit de Ubuntu, iar Internet Explorer este navigatorul de Internet din
Vista. Pute¸i instala Firefox în Microsoft Windows.
t
Evolution este clientul de mail implicit al Ubuntu. Se poate conecta la conturile POP, c˘ su¸ele po¸tale conven¸ionale UNIX si
a t
s
t
¸
serverele Exchange prin Outlook Web Access. Evolution dispune si de un Personal Information Manager (PIM - administrator al
¸
informa¸iilor personale) si un utilitar gen agend˘ pentru programarea activit˘¸ilor zilnice. Aplica¸ia pentru e-mail din Microsoft
t
¸
a
at
t
Vista este o versiune rescris˘ a aplica¸iei Outlook Express, care con¸ine o versiune trunchiat˘ a utilitarului agend˘ , Microsoft
a
t
t
a
a
Windows Calendar. Ar trebui s˘ lua¸i în considerare instalarea Outlook dac˘ dori¸i s˘ folosi¸i des agenda sau dac˘ dori¸i un PIM
a t
a
t a
t
a
t
pe deplin funçional. Utilizatorii Ubuntu se bucur˘ de un client de e-mail care cuprinde toate facilit˘¸ile.
t
a
at

Figura 1.8: Clientul de e-mail Evolution
Procesare de text: Suita OpenOffice.org este prezent˘ în instalarea implicit˘ a SO Ubuntu si asigur˘ multe din facilit˘¸ile
a
a
¸
a
at
prezente în Microsoft Office. Vista are în instalarea implicit˘ WordPad; versiunea complet˘ a Microsoft Word (sau Office) pentru
a
a
Microsoft Windows este disponibil˘ , dar implic˘ alte costuri.
a
a

12 / 338

Figura 1.9: OpenOffice.org Writer
Multimedia: O serie de programe multimedia sunt configurate implicit în Ubuntu, precum Audio CD Extractor, Brasero scriere
discuri, Rhythmbox redare muzic˘ , Player pentru filme si Înregistrare sunet. Rhythmbox este programul implicit pentru redarea
a
¸
CD-urilor audio si pentru organizarea coleçiilor si a listelor de redare. Rhythmbox este similar programului Microsoft Windows
¸
t
¸
Media Player. Brasero poate fi folosit pentru inscri¸ionarea CD-urilor cu muzic˘ .
t
a
Pentru a reda formatul mp3 în Ubuntu, trebuie s˘ instala¸i un pachet de codecuri. Acest lucru este necesar deoarece Ubuntu nu
a
t
este distribuit cu codecurile mp3 din cauza restriçiilor impuse de licen¸a acestora. Redarea fi¸ierelor mp3 se poate face implicit
t
t
s
pentru unele versiuni de Microsoft Windows.
Vista are dou˘ programe multimedia, Windows Media Player 11 (WMP, pe scurt) si Windows Media Center (WMC, pe scurt).
a
¸
WMP este mai bun la redarea fi¸ierelor care con¸in muzic˘ , iar WMC este folositor dac˘ inten¸iona¸i s˘ transforma¸i calculatorul
s
t
a
a
t
t a
t
în centru de divertisment. WMP poate con¸ine o bibliotec˘ cuprinz˘ toare de muzic˘ . Folosind sistemul WMP de c˘ utare si
t
a
a
a
a
¸
indexare, pute¸i c˘ uta piese muzicale ale unui anume artist sau o anumit˘ pies˘ .
t a
a
a
Editarea imaginilor si gestionarea fotografiilor Cu aplica¸ia Picture Gallery din Microsoft Vista, pute¸i înc˘ rca mii de fotografii
¸
t
t
a
si pute¸i ad˘ uga etichete acestora. V˘ pute¸i organiza pozele rapid si pute¸i lucra cu ele deoarece le pute¸i eticheta printr-un singur
¸
t a
a
t
¸
t
t
clic de maus. Administratorul fotografiilor din Ubuntu, F-Spot, v˘ organizeaz˘ coleçia personal˘ . Lucreaz˘ f˘ r˘ probleme cu
a
a
t
a
a aa
bazele de date populare de pe Internet pentru fotografii, cum ar fi Flickr si Picasa Web.
¸
Ubuntu aduce GIMP pentru editarea imaginilor, care este o aplica¸ie puternic˘ , asem˘ n˘ toare Photoshop-ului. Microsoft Wint
a
a a
dows Vista ofer˘ „Paint” pentru edit˘ ri de baz˘ ale imaginilor.
a
a
a

Figura 1.10: GIMP

1.5

Rezumatul leçiei
t

În aceast˘ leçie a¸i înv˘¸at:
a t t
at
• Concepte fundamentale Open Source
• Leg˘ tura dintre the Free Software Movement (Mi¸carea pentru programe libere), sursa deschis˘ si Linux
a
s
a¸
• Cum este legat Ubuntu de aplica¸iile cu sursa public˘
t
a
• Cum este dezvoltat Ubuntu
• Conven¸ia folosit˘ pentru stabilirea numelui versiunii Ubuntu
t
a
• Despre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows
t
¸

13 / 338

1.6

t

Question: Ce se în¸elege prin termenul software liber?
t
Answer:
Question: Care este promisiunea Ubuntu?
Answer:
Question: Potrivi¸i versiunile Ubuntu cu anii în care acestea au fost lansate.
t
1) 7.04
2) 4.10
3) 6.06
4) 7.10

a) Iunie 2006
b) Octombrie 2007
c) Aprilie 2007
d) Octombrie 2004

Answer:
Question: Men¸iona¸i 3 moduri în care utilizatorii f˘ r˘ preg˘ tire tehnic˘ pot contribui la dezvoltarea Ubuntu.
t
t
aa
a
a
Answer:
Question: Navigatorul implicit din Ubuntu este _________________.
Answer:
Question: Clientul implicit de e-mail din Ubuntu este __________________.
Answer:
Question: Care sunt avantajele programului Ubuntu de lans˘ ri noi la perioade de 6 luni?
a
Answer:

14 / 338

Capitolul 2

Explorarea desktopului Ubuntu
O BIECTIVE
a t
t
at
• Elemente de baz˘ ale desktopului Ubuntu
a
• Cum s˘ schimba¸i limba implicit˘
a
t
a
• Cum s˘ crea¸i un utilizator nou, beneficiind apoi de avantajul comut˘ rii rapide între utilizatori
a
t
a
• Pentru a ad˘ uga sau sterge aplica¸ii
a
¸
t
• Cum s˘ activa¸i efectele vizuale 3D
a
t
Aceast˘ leçie este un tur rapid al suprafe¸ei de lucru Ubuntu. Cursul va intra în detalii aprofundate în leçiile viitoare, prezentarea
a t
t
t
de fa¸a oferindu-v˘ o avanpremier˘ a ceea ce ave¸i de parcurs.
t˘
a
a
t

2.1

Componentele desktopului Ubuntu

Not˘ : Not˘ :
a
a
GNOME este mediul grafic implicit al sistemului de operare Ubuntu. GNOME (GNU Network Object Model Environment)
este rezultatul unui efort interna¸ional de a construi un mediu desktop complet - interfa¸a grafic˘ cu utilizatorul - în întregime
t
t
a
din programe libere. Scopul implic˘ crearea cadrului de dezvoltare a programelor, selectarea aplica¸iilor care vor fi incluse în
a
t
desktop si adaptarea programelor care administreaz˘ lansatoare de aplica¸ii, fi¸ierele, ferestrele si gestionarea sarcinilor. Membrii
¸
a
t
s
¸
comunit˘¸ii, din toat˘ lumea, contribuie la traducerea si implementarea acestui mediu grafic în mai multe limbi. (Referin¸e:
at
a
¸
t
http://en.wikipedia.org/wiki/GNOME)
Componente de baz˘ ale suprafe¸ei de lucru Ubuntu La pornirea calculatorului va fi afi¸at ecranul de autentificare, în care
a
t
s
introduce¸i numele de utilizator si parola. Ceea ce vi se va afi¸a dup˘ autentificare este suprafa¸a de lucru Ubuntu. Ubuntu aduce
t
¸
s
a
t
un desktop curat, care nu prezint˘ în configurarea implicit˘ nici o pictogram˘ pe fundalul suprafe¸ei de lucru.
a
a
a
t

15 / 338

Figura 2.1: Suprafa¸a de lucru implicit˘ din Ubuntu
t
a
Pute¸i pune si aranja pictograme si fi¸iere pe desktop pentru a le accesa rapid. Dac˘ un CD, disc fix sau alte dispozitive externe
t
¸
¸ s
a
sunt conectate la calculatorul dumneavoastr˘ , Ubuntu afi¸eaz˘ automat pictograma acestora, pentru a permite accesul la ele.
a
s a

Figura 2.2: Pictograme desktop
În partea superioar˘ si în cea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru se afl˘ dou˘ bare, numite panouri.
a¸
a
t
a
a

16 / 338

Figura 2.3: Panourile desktopului
În partea stâng˘ a panoului superior sunt trei meniuri principale: Aplica¸ii, Locuri si Sistem.
a
t
¸
În configurarea implicit˘ , lâng˘ meniurile prezente în panoul superior sunt trei pictograme pentru acces rapid: Mozilla Firefox,
a
a
Evolution si Ajutor.
¸

Figura 2.4: Pictograme pentru acces rapid
1. Efectua¸i clic pe zona liber˘ a panoului superior si ap˘ sa¸i Adaug˘ la panou. Se va deschide fereastra Adaug˘ la panou.
t
a
¸ a t
a
a

Figura 2.5: Ad˘ ugarea unei pictograme pentru acces rapid
a
2. Fereastra de dialog Adaug˘ la panou afi¸eaz˘ aplica¸iile existente în calculator. Alege¸i o aplica¸ie si efectua¸i clic pe
a
s a
t
t
t ¸
t
Adaug˘ pentru a ad˘ uga pictograma pentru acces rapid a aplica¸iei în zona liber˘ a panoului. Dac˘ dori¸i s˘ porni¸i un
a
a
t
a
a
t a
t
˘
program disponibil în meniul Aplica¸ii, efectua¸i clic pe Lansator de aplica¸ii. N OTA :
t
t
t
Ca alternativ˘ , din fereastra de dialog Adaug˘ la panou pute¸i trage o aplica¸ie direct în panou pentru a crea o scurt˘ tur˘
a
a
t
t
a a
pentru aplica¸ia respectiv˘ . Aplica¸ia va fi reprezentat˘ printr-o pictogram˘ pentru acces rapid.
t
a
t
a
a

17 / 338

Figura 2.6: Ad˘ ugarea lansatoarelor pentru aplica¸ii
a
t
3. Vor ap˘ rea aplica¸iile, grupate în categorii asem˘ n˘ toare cu cele din meniul Aplica¸ii. Alege¸i o aplica¸ie din lista pus˘ la
a
t
a a
t
t
t
a
dispozi¸ie si ap˘ sa¸i pe Adaug˘ .
t ¸ a t
a

Figura 2.7: Selectarea aplica¸iilor
t
Pictograma aplica¸iei selectate va ﬁ aﬁ¸at˘ în zona neocupat˘ din panoul superior.
t
s a
a

18 / 338

Figura 2.8: Ad˘ ugarea lansatoarelor pentru aplica¸ii
a
t
Pute¸i muta pictograma nou creat˘ prin efectuarea unui clic dreapta si selectarea op¸iunii Mutare din meniul contextual. Muta¸i
t
a
¸
t
t
pictograma oriunde si efectua¸i clic stânga pentru a o ﬁxa pe pozi¸ia aleas˘ .
¸
t
t
a

Figura 2.9: Mutarea pictogramelor pentru acces rapid
Lâng˘ zona liber˘ a panoului superior (acolo unde pute¸i crea scurt˘ turi pentru aplica¸ii) se aﬂ˘ pictograma aplica¸iei pentru
a
a
t
a
t
a
t
comutare rapid˘ între utilizatori. Pictograma arat˘ utilizatorul curent . Pute¸i efectua clic pe aceasta pentru a lista ceilal¸i
a
a
t
t
utilizatori existen¸i pe calculator si pentru a intra în contul altui utilizator.
t
¸
Ve¸i înv˘¸a mai multe despre comutarea rapid˘ între utilizatori odat˘ cu prezentarea subiectului Comutarea rapid˘ între utilizat
at
a
a
a
tori.

19 / 338

Figura 2.10: Mini-aplica¸ia pentru comutare rapid˘ între utilizatori
t
a
Zona de notificare con¸ine pictogramele re¸ea si sunet pentru a v˘ oferii acces rapid la configur˘ rile re¸elei si ale sistemului de
t
t ¸
a
a
t
¸
sunet. Astfel pute¸i verifica op¸iunile re¸elei si pute¸i ajusta volumul difuzoarelor.
t
t
t
¸
t
Data si ora curent˘ este afi¸at˘ al˘ turi de Zona sistem de notificare. Dac˘ efectua¸i clic pe dat˘ si pe timp, va fi afi¸at un calendar.
¸
a
s a a
a
t
a¸
s
Ultima pictogram˘ de pe panoul superior opre¸te, restarteaz˘ pune calculatorul în hibernare, blocheaz˘ calculatorul si îl pune în
a
s
a
a
¸
modul a¸teptare.
s

Figura 2.11: Pictogramele panoului superior
Prima pictogram˘ de pe panoul din partea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru v˘ asigur˘ accesul rapid la aceasta. Dac˘ ave¸i deschise
a
a
t
a
a
a
t
mai multe ferestre si dori¸i s˘ le minimaliza¸i pe toate în acela¸i timp, efectua¸i clic pe aceast˘ pictogram˘ . O alt˘ ap˘ sare va face
¸
t a
t
s
t
a
a
a a
ca ferestrele s˘ fie prezentate în starea lor original˘ , anterior minimiz˘ rii acestora.
a
a
a

Figura 2.12: Pictograma pentru afi¸area desktopului
s
Al˘ turi de pictograma folosit˘ la minimizarea ferestrelor se afl˘ o zon˘ liber˘ , în care apare lista cu ferestrele de aplica¸ii deschise,
a
a
a
a
a
t
similar˘ cu bara de meniuri din Windows. Când deschide¸i o aplica¸ie, ea este prezentat˘ în aceast˘ zon˘ , pentru acces rapid,
a
t
t
a
a
a
dup˘ cum se arat˘ în panoul inferior din imaginea urm˘ toare:
a
a
a

Figura 2.13: Aplica¸ii deschise
t
Urm˘ toarea pictogram˘ , spa¸iul de lucru, v˘ permite s˘ împ˘ r¸i¸i fereastra deschis˘ pe suprafa¸a de lucru în mai multe spa¸ii de
a
a
t
a
a
att
a
t
t
lucru. Pute¸i apoi naviga prin spa¸iile de lucru ap˘ sând si men¸inând ap˘ sate tastele CTRL+ALT, açionând apoi tastele s˘ ge¸i,
t
t
a
¸
t
a
t
a t
dreapta sau stânga. În acest mod se reduce dezordinea pe suprafa¸a de lucru si este u¸urat˘ navigarea între ferestre.
t
¸
s
a
De exemplu, pute¸i avea deschise pe suprafa¸a de lucru fereastra Firefox, o aplica¸ie OpenOffice, o fereastr˘ de c˘ utare si fereastra
t
t
t
a
a
¸
aplica¸iei Calculator.
t

20 / 338

Figura 2.14: Pictograma Spa¸ii de lucru
t
Pute¸i muta fereastra Firefox într-un alt spa¸iu de lucru prin ap˘ sarea tastelor CTRL+ALT+SHIFT si men¸inerea lor ap˘ sat˘ , în
t
t
a
¸
t
a a
timp ce ac¸iona¸i una din tastele s˘ geat˘ stânga sau dreapta.
t
t
a
a

Figura 2.15: Comutarea între spa¸iile de lucru
t
Acum ave¸i dou˘ spa¸ii de lucru separate. Observa¸i c˘ fereastra Firefox a fost mutat˘ în spa¸iul de lucru ini¸ial. A¸adar, în func¸ie
t
a
t
t a
a
t
t
s
t
de sarcinile pe care le îndeplini¸i, pute¸i împ˘ r¸i ferestrele pe mai multe spa¸ii de lucru.
t
t
at
t

21 / 338

Figura 2.16: Dispunerea ferestrelor în spa¸iile de lucru
t
În conﬁgurarea implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu dispune¸i de dou˘ spa¸ii de lucru. Dac˘ dori¸i s˘ distribui¸i ferestrele pe
a
t
a
t
a
t a
t
mai multe spa¸ii de lucru, trebuie s˘ ad˘ uga¸i spa¸ii pe desktop prin efectuarea unui clic dreapta pe pictograma spa¸iului de lucru
t
a a t
t
t
si selectarea op¸iunii Preferin¸edin meniul contextual. Se va deschide fereastra de dialog Preferin.
¸
t
t

Figura 2.17: Crearea unor noi spa¸ii de lucru
t
În fereastra Preferin¸e comutator spa¸iu de lucru introduce¸i sau selecta¸i din lista Num˘ r spa¸ii de lucru num˘ rul de spa¸iilor
t
t
t
t
a
t
a
t
de lucru si ap˘ sa¸i apoi pe Închide.
¸ a t

22 / 338

Figura 2.18: Preferin¸e comutator spa¸ii de lucru
t
t
Spa¸iile de lucru pe care le-a¸i specificat vor fi afi¸ate în col¸ul din dreapta jos al suprafe¸ei de lucru.
t
t
s
t
t
Ultima pictogram˘ din panoul inferior este Co¸ul de gunoi. Acesta con¸ine fi¸ierele pe care le-a¸i sters din calculator. Efectua¸i
a
s
t
s
t ¸
t
clic dreapta pe pictogram˘ si ap˘ sa¸i Deschide pentru a deschide fereastra Co¸ de gunoi.
a¸ a t
s

23 / 338

Figura 2.19: Meniul si pictograma Co¸ de gunoi
¸
s
Pute¸i sterge deﬁnitiv un element din calculator prin ap˘ sarea tastei DELETE.
t ¸
a
Altfel, efectua¸i clic dreapta pe un element si apoi ap˘ sa¸i Sterge din co¸ul de gunoi pentru a sterge deﬁnitiv acel element din
t
¸
a t ¸
s
¸
calculator.
Dac˘ dori¸i s˘ restaura¸i elementele sterse, trage¸i elementul vizat din fereastra Co¸ de gunoi direct pe suprafa¸a de lucru.
a
t a
t
¸
t
s
t

24 / 338

Figura 2.20: Stergerea articolelor din Co¸ul de gunoi
¸
s

2.2

Schimbarea limbii implicite

t
Ubuntu este disponibil în peste 100 de limbi. Pute¸i selecta limba implicit˘ pentru sistemul dumneavoastr˘ ﬁe la instalarea
t
a
a
sistemului ﬁe dup˘ instalare.
a
Pentru a schimba limba implicit˘ pe parcursul instal˘ rii, selecta¸i limba dorit˘ în momentul în care sunte¸i întrebat.
a
a
t
a
t
1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Language Support. Dac˘ sunt disponibile actualiz˘ ri,
t
¸
t
a
a
sistemul va solicita instalarea suportului pentru limba aleas˘ de dumneavoastr˘ .
a
a

25 / 338

Figura 2.21: Configurarea suportului de localizare
2. Ap˘ sa¸i pe Instaleaz˘ pentru to continua. La încheierea actualiz˘ rii se va deschide fereastra de dialog Language Support.
a t
a
a

Figura 2.22: Instalarea actualiz˘ rilor pentru suportul de localizare.
a
3. În fereastra de dialog Language Support, marca¸i c˘ su¸a de validare din seçiunea Supported Languages pentru limba
t a t
t
care dori¸i s˘ fie folosit˘ în funçiile de suport din Ubuntu.
t a
a
t

26 / 338

Figura 2.23: Instalarea suportului de localizare
4. Ap˘ sa¸i Aplic˘ si apoi efectua¸i clic pe OK. Ubuntu va desc˘ rca si instala pachetele necesare în calculatorul dumneavoastr˘ .
a t
a¸
t
a ¸
a
Limba pe care a¸i ales-o va fi listat˘ în caseta Limb˘ implicit˘ .
t
a
a
a
5. Alege¸i limba pe care o dori¸i ca implicit˘ si ap˘ sa¸i pe OK.
t
t
a¸ a t
6. Deautentifica¸i-v˘ si autentifica¸i-v˘ din nou pentru ca schimb˘ rile s˘ -¸i fac˘ efectul.
t a¸
t a
a
as
a
Pute¸i schimba limba ori de câte ori dori¸i, în funçie de locul în care v˘ afla¸i. De exemplu, dac˘ ave¸i de f˘ cut o prezentare în
t
t
t
a
t
a
t
a
timpul unei c˘ l˘ torii de afaceri în Rusia, schimbarea limbii sistemului în rus˘ poate fi o abordare prin care v˘ ve¸i face remarcat.
aa
a
a t

2.3

˘
Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapida între utilizatori
¸

Pute¸i avea mai mul¸i utilizatori care doresc s˘ acceseze sistemul. În acest caz exist˘ riscul ca datele s˘ fie folosite sau chiar
t
t
a
a
a
alterate de ceilal¸i utilizatori. Pentru a preveni acest lucru, pute¸i crea conturi de utilizatori pentru fiecare în parte, atribuind
t
t
fiec˘ rui utilizator un alt cont. De exemplu, este bine s˘ crea¸i conturi pentru copii, pentru ca ace¸tia s˘ nu modifice configur˘ rile
a
a
t
s
a
a
dumneavoastr˘ sau s˘ nu acceseze fi¸iere sau aplica¸ii nepotrivite.
a
a
s
t
1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog
t
¸
t
¸
Configur˘ ri utilizatori.
a

27 / 338

Figura 2.24: Ad˘ ugarea si stergerea utilizatorilor
a
¸ ¸
2. În fereastra de dialog Configur˘ ri utilizatori efectua¸i clic pe Adaug˘ utilizator pentru a ad˘ uga un cont nou de utilizator
a
t
a
a
pe calculator. Se va deschide fereastra de dialog Cont utilizator nou.

Figura 2.25: Ad˘ ugarea unui utilizator
a
3. Introduce¸i configur˘ rile de baz˘ ale contului, informa¸iile de contact si parola în fereastra de dialog Cont utilizator nou.
t
a
a
t
¸
(a) În câmpul Nume utilizator introduce¸i numele cu care se va autentifica utilizatorul.
t
(b) În câmpul Nume real introduce¸i numele real al utilizatorului.
t
(c) Selecta¸i tipul de utilizator din câmpul Profil
t
(d) Introduce¸i adresa locului de munc˘ în câmpul Loca¸ie birou.
t
a
t
(e) Introduce¸i num˘ rul de telefon de la locul de munc˘ în câmpul Telefon serviciu.
t
a
a
(f) Introduce¸i num˘ rul de telefon personal în câmpul Telefon acas˘ .
t
a
a
(g) Introduce¸i parola pentru contul de utilizator configurat în câmpul Parol˘ utilizator.
t
a
˘
N OTA :

Aceast˘ informa¸ie este doar pentru statistici, ceilal¸i utilizatori nu o vor putea accesa.
a
t
t
Ap˘ sa¸i pe Închide pentru a salva configur˘ rile.
a t
a

28 / 338

Figura 2.26: Configurarea unui cont de utilizator nou
4. În fereastra de dialog Configur˘ ri utilizatori va fi afi¸at un cont nou de utilizator. Aceast˘ fereastr˘ de dialog afi¸eaz˘
a
s
a
a
s a
numele complet al utilizatorului si numele sub care acesta se autentific˘ la sistem. De asemenea, este ar˘ tat locul noului
¸
a
a
cont de utilizator.

29 / 338

Figura 2.27: Cont utilizator nou
De acum, dac˘ ve¸i ap˘ sa pictograma comutare rapid˘ între utilizatori, vor fi doi utilizatori afi¸a¸i, cel care este autentificat fiind
a t a
a
s t
marcat printr-un semn de validare.

Figura 2.28: Comutarea între utilizatori
Aceast˘ facilitate previne deconectarea si conectarea repetat˘ a utilizatorilor de fiecare dat˘ când se dore¸te comutarea între utia
¸
a
a
s
lizatori. Permite comutarea rapid˘ între mai mul¸i utilizatori conecta¸i. Prin efectuarea unui simplu clic pe pictograma miniaplia
t
t
ca¸iei comut˘ rapid între utilizatori, va fi prezentat˘ o list˘ cu numele utilizatorilor. Selecta¸i un nume de utilizator si ve¸i fi trimis
t
a
a
a
t
¸ t

30 / 338

în ecranul de autentificare. Introduce¸i numele de utilizator si parola si ve¸i intra în suprafa¸a de lucru a noului utilizator. La
t
¸
¸
t
t
comutarea într-un alt utilizator, ecranul utilizatorului anterior este blocat implicit, astfel încât alt˘ persoan˘ nu poate modifica
a
a
profilul utilizatorului anterior.

2.4

Instalarea/dezinstalarea programelor

˘
U TILIZA¸ APLICA¸ I NSTALARE /D EZINSTALARE ATUNCI CÂND TREBUIE S A :
TI
TIA

• Folosi¸i programe care nu se reg˘ sesc în configura¸ia implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu.
t
a
t
a
• Încerca¸i o aplica¸ie alternativ˘ la una deja instalat˘ .
t
t
a
a
Ubuntu con¸ine software preînc˘ rcat care poate fi instalat cu u¸urin¸a în calculator atunci când este nevoie. Pute¸i instala aceste
t
a
s
t˘
t
programe utilizând Administratorul de pachete Synaptic din Ubuntu. Pentru a accesa aplica¸ia Instalare/Dezinstalare programe,
t
în meniul Aplica¸ii efectua¸i clic pe Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ .
t
t
a
a

Figura 2.29: Deschiderea programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii
t
Pentru a accesa Administratorul de pachete Synaptic, în meniul System merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Administ
¸
t
tratorul de pachete Synaptic.

31 / 338

Figura 2.30: Deschiderea administratorului de programe Synaptic
Synaptic se distinge printr-o modalitate avansat˘ de instalare a pachetelor. Dac˘ nu g˘ si¸i un program în unealta Instalare/Dezina
a
a t
stalare, pute¸i c˘ uta programul în Synaptic. Acest utilitar caut˘ toate programele existente în toate depozitele Ubuntu.
t a
a

2.5

Efecte speciale - Compiz Fusion

Compiz Fusion este un administrator de ferestre 3D care folose¸te accelerarea pl˘ cilor grafice prezente în zilele noastre pe cele
s
a
mai multe sisteme de birou si laptopuri. Asigur˘ numeroase efecte vizuale, care fac administratorii grafici din Linux mai puternici
¸
a
si mai intuitivi, precum si mai u¸or de utilizat si mai interesan¸i. De exemplu, pute¸i plasa spa¸iile de lucru într-un cub, ceea ce
¸
¸
s
¸
t
t
t
v˘ permite comutarea mai rapid˘ între acestea.
a
a
Compiz Fusion este activat implicit în Ubuntu 8.04 LTS pe sistemele care au plac˘ grafic˘ corespunz˘ toare. Se vor activa efectele
a
a
a
vizuale speciale care îmbun˘ t˘¸esc utilizarea si aspectul sistemului. Pentru a putea aprecia, la adev˘ rata valoare, beneficiile aduse
a at
¸
a
de aceast˘ aplica¸ie, trebuie s˘ o vede¸i în açiune si s˘ v˘ juca¸i cu ea.
a
t
a
t
t
¸ a a
t
1. În meniul Sistem merge¸i la Preferin¸e si efectua¸i clic pe Aspect. Se va deschide fereastra Preferin¸e aspect.
t
t ¸
t
t

32 / 338

Figura 2.31: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e aspect
t
2. În fereastra de dialog Preferin¸e aspect sunt preconfigurate trei nivele pentru efectele speciale: Niciunul, Efecte normale
t
si Efecte suplimentare. Pute¸i alege pe oricare dintre acestea:
¸
t

Figura 2.32: Configurarea efectelor vizuale
Dac˘ dori¸i un desktop simplu, f˘ r˘ nici un efect special, selecta¸i Niciunul. Dac˘ dori¸i un desktop echilibrat ca atractivitate si
a
t
aa
t
a
t
¸
performan¸e medii, selecta¸i Normal. Dac˘ dori¸i efecte speciale variate, cum ar fi wobbly windows, desktop cube si multe altele,
t
t
a
t
¸
selecta¸i Extra.De exemplu, în timp ce a¸tepta¸i ca o actualizare s˘ se încheie sau ca un client de e-mail s˘ importe mesajele de
t
s
t
a
a
po¸t˘ electronic˘ , pute¸i activa efectul wobbly. Ferestrele vor începe s˘ danseze si s˘ afi¸eze efecte 3D. Juca¸i-v˘ pu¸in cu acestea,
sa
a
t
a
¸ a s
t a t
este amuzant!

33 / 338

2.6

Sumarul Leçiei
t

În aceast˘ leçie, a¸i înv˘¸at c˘ :
a t
t
at a
• Ubuntu utilizeaz˘ implicit administratorul grafic GNOME.
a
• Pute¸i configura limba implicit˘ a sistemului fie pe parcursul instal˘ rii, fie ulterior.
t
a
a
• Comutarea rapid˘ între utilizatori v˘ permite partajarea calculatorului cu al¸i utilizatori, f˘ r˘ a pune la dispozi¸ia acestora
a
a
t
aa
t
fi¸ierele dumneavoastr˘ .
s
a
• Pute¸i instala programe în Ubuntu folosind aplica¸ia Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ sau utilitarul Administratorul de pachete Synapt
t
a
a
tic.
• Compiz Fusion este activat implicit în Ubuntu 8.04 LTS si asigur˘ efecte grafice 3D amuzante pentru suprafa¸a de lucru.
¸
a
t

2.7

t

Question: În partea superioar˘ si în cea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru se afl˘ dou˘ bare, numite _________________.
a¸
a
t
a
a
Answer:
Question: Care sunt cele trei pictograme pentru acces rapid existente deja în panoul superior?
Answer:
Question: Ce este comutarea rapid˘ între utilizatori?
a
Answer:

2.8

Exerci¸ii practice
t

Exerci¸ii: Ave¸i informa¸ii legate de conturile dumneavoastr˘ bancare în calculator si dori¸i s˘ bloca¸i accesul celorlal¸i la acestea.
t
t
t
a
¸
t a
t
t
Un prieten dore¸te s˘ v˘ foloseasc˘ calculatorul pentru o perioad˘ de timp. Pentru a rezolva aceast˘ problem˘ , crea¸i un cont nou
s a a
a
a
a
a
t
de utilizator pentru prietenul dumneavoastr˘ si utiliza¸i miniaplica¸ia comutare rapid˘ între utilizatori.
a¸
t
t
a
1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog
t
¸
t
¸
User settings.
2. În fereastra de dialog User settings efectua¸i clic pe Adaug˘ utilizator. Se va deschide fereastra de dialog Cont de
t
a
utilizator nou.
3. În fereastra de dialog introduce¸i urm˘ toarele informa¸ii:
t
a
t
(a) Introduce¸i charles în câmpul Nume utilizator.
t
(b) Alege¸i Desktop user din câmpul Profil.
t
i.
ii.
iii.
iv.
v.
vi.

Introduce¸i charles winsdor în câmpul Nume complet.
t
Introduce¸i Anglia în câmpul Loc de munc˘ .
t
a
Introduce¸i 111111 în câmpul Telefon serviciu.
t
Introduce¸i 99999 în câmpul Telefon acas˘ .
t
a
Introduce¸i password@1 în câmpul Parol˘ utilizator.
t
a
Ap˘ sa¸i pe Închide pentru a salva configur˘ rile.
a t
a

4. Efectua¸i clic pe pictograma comutare rapid˘ între utilizatori din panoul superior. Ap˘ sa¸i charles. Se va deschide ecranul
t
a
a t
de autentificare.
5. Introduce¸i charles în câmpul Nume utilizator si password@1 în câmpul Parol˘ .
t
¸
a

34 / 338

6. Prietenul dumneavoastr˘ poate lucra de acum în aceast˘ suprafa¸a de lucru.
a
a
t˘
Prietenul despre care am vorbit nu poate accesa contul dumneavoastr˘ de utilizator deoarece calculatorul va solicita parola
a
dumneavoastr˘ pentru a permite accesul la acest cont. A¸a c˘ datele dumneavoastr˘ sunt în siguran¸a.
a
s a
a
t˘

35 / 338

Capitolul 3

Folosirea Internetului
O BIECTIVE
a t
t
at
• Cum s˘ v˘ conecta¸i la internet
a a
t
• Cum s˘ c˘ uta¸i pe Internet
a a t
• Cum s˘ utiliza¸i un cititor de fluxuri de stiri RSS
a
t
¸
• Cum s˘ trimite¸i si s˘ primi¸i mesaje e-mail
a
t ¸ a
t
• Cum s˘ folosi¸i diferite unelte pentru comunicarea prin mesaje instante
a
t
• Cum s˘ efectua¸i apeluri telefonice folosind telefoane virtuale
a
t

3.1

˘ ˘
Cum sa va conecta¸i si sa folosi¸i Internetul
t ¸ ˘
t

Internetul este folosit de c˘ tre milioane de oameni zilnic pentru munc˘ si divertisment. S˘ c˘ uta¸i informa¸ii de peste tot în lume,
a
a¸
a a t
t
s˘ coresponda¸i cu prieteni si rude, s˘ participa¸i în forum-uri de discu¸ie, s˘ citi¸i stirile, s˘ juca¸i jocuri, nu a fost niciodat˘ mai
a
t
¸
a
t
t
a
t ¸
a
t
a
u¸or... sau mai accesibil.
s
Modalit˘¸ile de conectare la Internet nu sunt întotdeauna o alegere si depinde în mare parte de locul unde tr˘ i¸i si/sau munci¸i si de
at
¸
at ¸
t ¸
infrastructura înconjur˘ toare. Pentru început ave¸i nevoie de un abonament la un Internet Service Provider (ISP) si o conexiune
a
t
¸
funçional˘ la internet în zona dumneavoastr˘ . Configurarea conexiunii la internet depinde într-o mic˘ m˘ sur˘ de dumneavoastr˘ .
t
a
a
a a a
a
Ubuntu suport˘ majoritatea tipurilor de conexiune. Aceast˘ leçie va acoperi: Broadband (cablu sau ADSL), dial-up si accesul
a
a t
¸
direct prin Local Area Network (LAN).
Conexiunile broadband sunt rapide si de încredere iar utilizatorii se pot abona pentru o plat˘ lunar˘ . Companiile broadband ofer˘
¸
a
a
a
pachete cu specifica¸ii de viteze si limite de l˘¸imi de band˘ diferite. Dac˘ ve¸i c˘ l˘ tori si ave¸i nevoie de acces la internet, pute¸i
t
¸
at
a
a t aa
¸
t
t
s˘ cump˘ ra¸i o conexiune wireless (f˘ r˘ fir). Dac˘ computerul dumneavoastr˘ nu are deja preinstalat˘ placa wireless, ve¸i avea
a
a t
aa
a
a
a
t
nevoie de una. Acest fel de conexiune este similar˘ cu una de satelit, datele fiind transmise prin unde.
a
Accesul la Dial-up folose¸te firele de telefon, doar c˘ la cele dou˘ capete se afl˘ calculatoare. Aceasta este o modalitate de
s
a
a
a
conectare înceat˘ si ieftin˘ care folose¸te firul de telefon pentru a se comunica cu un server local. Calculatorul sun˘ la un
a ¸
a
s
a
num˘ r de telefon stabilit de ISP (Internet Service Provider) si se conecteaz˘ la server. În consecin¸a nu pute¸i s˘ efectua¸i
a
¸
a
t˘
t a
t
apeluri telefonice în timp ce sunte¸i conectat la Internet. Aceasta este cea mai veche si mai lent˘ modalitate de conexiune la net;
t
¸
a
efectuarea mai multor activit˘¸i în acest mod poate fi frustrant˘ si cu multe b˘ t˘ i de cap.
at
a¸
aa

36 / 338

3.1.1

Administrator Re¸ea
t

Administratorul re¸elei din Ubuntu este o unealt˘ simpl˘ si puternic˘ ce permite men¸inerea conexiunii adaptorului cu sau f˘ r˘
t
a
a¸
a
t
aa
fir. Se afl˘ pe bara de meniu de deasupra în col¸ul dreapta, sus. Un clic dreapta va ar˘ ta dac˘ calculatorul dumneavoastr˘ este
a
t
a
a
a
deja conectat la o re¸ea cu fir sau f˘ r˘ . În cazul unei re¸ele f˘ r˘ fir protejat˘ de o parol˘ , va ap˘ rea o caset˘ de dialog care va cere
t
aa
t
aa
a
a
a
a
una. Aceasta poate fi p˘ strat˘ în inelul dumneavoastr˘ de chei si va fi folosit˘ automat când va mai fi nevoie. Totu¸i, s-ar putea
a
a
a
¸
a
s
s˘ fi¸i întrebat de parola inelului de chei dac˘ va trebui s˘ v˘ deautentifica¸i.
a t
a
a a
t

Figura 3.1: Administrator Re¸ea
t
Pute¸i de asemenea s˘ efectua¸i clic-dreapta pe Administrator re¸ea pentru a activa sau dezactiva conexiuni prin fir sau f˘ r˘ fir
t
a
t
t
aa
(wireless). Informa¸iile conexiunii permit accesul la parametrii de re¸ea folosi¸i în mod curent.
t
t
t

Figura 3.2: Conexiune prin Administratorul de re¸ea
t
Dac˘ Administratorul de re¸ea nu configureaz˘ automat conexiunile la re¸ea pute¸i s˘ reveni¸i s˘ le configura¸i manual.
a
t
a
t
t a
t a
t

3.1.2

Folosirea conexiunii prin cablu

1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si ap˘ sa¸i Re¸ea. Fereastra de dialog Preferin¸e Re¸ea va ap˘ rea.
t
¸ a t
t
t
t
a

37 / 338

Figura 3.3: Accesare op¸iuni re¸ea
t
t
2. Efectua¸i clic pe butonul Deblocheaz˘ si introduce¸i parola voastr˘ administrativ˘ .
t
a¸
t
a
a
3. În pagina Conexiuni alege¸i conexiunea utilizabil˘ . Ap˘ sa¸i Propriet˘ ti. Se va deschide fereastra de dialog Propriet˘ ti
t
a
a t
a¸
a¸
eth0.

Figura 3.4: Set˘ ri de re¸ea
a
t
˘
4. Debifeaz˘ c˘ su¸a Activeaz˘ modul roaming pentru a activa conexiunea. N OTA :
a a t
a

Cei mai mul¸i furnizori de servicii de Internet de band˘ larg˘ (broadband) vor utiliza protocolul Dynamic Host Control
t
a
a
Protocol (DHCP) pentru a v˘ pune la dispozi¸ie o adres˘ IP. Dac˘ este nevoie de o adres˘ IP static˘ , atunci ea v˘ va ﬁ dat˘
a
t
a
a
a
a
a
a

38 / 338

de c˘ tre furnizorul de servicii de Internet. Etapele urm˘ toare v˘ vor ar˘ ta modul de configurare a conexiunii de Internet
a
a
a
a
folosind adres˘ IP static˘ .
a
a
(a) În caseta Configura¸ie alege¸i op¸iunea Adres˘ IP static˘ .
t
t
t
a
a
(b) Introduce¸i adresa de IP a calculatorului în caseta Adres˘ IP.
t
a
˘
(c) Introduce¸i masca de subre¸ea a adresei de IP a computerului în caseta Masc˘ subre¸ea N OTA :
t
t
a
t
O masc˘ de re¸ea împarte o re¸ea de adrese IP în grupuri care faciliteaz˘ direçionarea datelor.
a
t
t
a
t
˘
(d) Scrie¸i adresa IP a ISP-ului în caseta Adres˘ gateway. N OTA :
t
a
Un gateway este un dispozitiv ce conecteaz˘ un utilizator la Internet. Este oferit de c˘ tre ISP.
a
a

Figura 3.5: Propriet˘¸i eth0
at
5. Ap˘ sa¸i OK pentru a încheia configura¸ia conexiunii prin cablu.
a t
t

a
t
Acum v˘ pute¸i conecta la Internet folosind cablul.
a
t

39 / 338

Dac˘ furnizorul vostru de Internet folose¸te protocolul DHCP (Dynamic Host Connection Protocol), atunci pur si simplu selecta¸i
a
s
¸
t
op¸iunea Configurare automat˘ (DHCP) din meniul derulant Configurare.
t
a

3.1.3

˘
Folosirea placii wireless

Ubuntu detecteaz˘ automat suportul pentru pl˘ ci wireless.
a
a
1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si apoi ap˘ sa¸i Re¸ea. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e re¸ea.
t
¸
a t
t
t
t
2. Dac˘ placa wireless din computer este afi¸at˘ , pute¸i folosi aceea¸i procedur˘ descris˘ în seçiunea Folosirea conexiunii
a
s a
t
s
a
a
t
prin cablu pentru a v˘ conecta la internet.
a

Figura 3.7: Alegere conexiune wireless
Sau efectua¸i clic stânga pe Administrator re¸ea si detecta¸i re¸ele f˘ r˘ fir din apropiere.
t
t ¸
t t
aa
t
˘
˘
˘
Pentru a vedea lista completa de placi wireless care funçioneaza sub Ubuntu accesa¸i: https://help.ubuntu.com/community/t
t
WifiDocs/WirelessCardsSupported.

Unele pl˘ ci wireless nu sunt prezente pe site-ul Ubuntu din cauz˘ c˘ nu au disponibile drivere cu surs˘ deschis˘ . Astfel, aceste
a
a a
a
a
pl˘ ci nu funçioneaz˘ automat cu Ubuntu. Dac˘ placa dumneavoastr˘ de re¸ea wireless nu dispune de un driver cu surs˘ deschis˘
a
t
a
a
a
t
a
a
o pute¸i folosi utilizând ndiswrapper.
t
Folosirea Ndiswrapper cu o plac˘ wireless Ndiswrapper este un modul Linux ce permite Ubuntu s˘ foloseasc˘ drivere Microsoft
a
a
a
Windows pentru placa wireless. Unealta cu care ndiswrapper poate fi configurat este disponibil˘ folosind Instalare/Deinstalare
a
aplica¸ii . Programul de setare Drivere wireless Windows poate fi g˘ sit în Sistem - Administrare.
t
a

3.1.4

Folosirea conexiunii dial-up

O conexiune dial-up folose¸e un modem pentru a accesa internetul. Pute¸i folosi unealta ScanModem pentru a identifica tipul
s
t
modemului. Aceasta recunoa¸te tipul de modem - fie c˘ este Peripheral Component Interconnect (PCI) sau Universal Serial Bus
s
a
(USB).
t
˘
Pentru a descarca unealta ScanModem, accesa¸i: https://help.ubuntu.com/community/DialupModemHowto/ScanModem.
t

40 / 338

1. Desc˘ rca¸i, configura¸i si instala¸i driverul pentru modem. Dac˘ un driver cu surs˘ deschis˘ nu este disponibil, contacta¸i-v˘
a t
t ¸
t
a
a
a
t a
˘
vânz˘ torul pentru alte op¸iuni. N OTA :
a
t
Pentru a desc˘ rca driverul cu surs˘ deschis˘ , accesa¸i: www.modemdriver.com.
a
a
a
t
2. C ONFIGURAREA CONEXIUNII DIAL - UP SPRE ISP:
(a) În meniul Sistem merge¸i la Administrare si ap˘ sa¸i Re¸ea. Fereastra de dialog Preferin¸e Re¸ea va ap˘ rea.
t
¸ a t
t
t
t
a
(b) În fereastra de dialog Preferin¸e re¸ea alege¸i Conexiune point to point si ap˘ sa¸i Propriet˘ ti. se va deschide
t
t
t
¸
a t
a¸
fereastra de dialog Propriet˘ ti pentru ppp0.
a¸

a
t
(c) În fereastra de dialog Propriet˘ ti pentru ppp0 bifa¸i c˘ su¸a Activeaz˘ aceast˘ conexiune pentru a activa conexia¸
t a t
a
a
unea.
(d) Scrie¸i informa¸iile furnizorului de servicii de Internet si informa¸iile contului dumneavoastr˘ ob¸inute de la acela¸i
t
t
¸
t
a t
s
furnizor.
Introduce¸i num˘ rul de telefon în Num˘ r telefon si prefixul în c˘ su¸a Prefix pe care modemul o folose¸te pentru a se
t
a
a
¸
a t
s
conecta la server. Scrie¸i numele contului dial-up în c˘ su¸a Nume utilizator si parola în c˘ su¸a Parol˘ . Numele de
t
a t
¸
a t
a
utilizator este acela înregistrat cu ISP-ul dumneavoastr˘ .
a
(e) Specifica¸i op¸iunile modemului în pagina Modem. Ap˘ sa¸i pagina Modem. Scrie¸i sau selecta¸i portul modemului în
t t
a t
t
t
fereastra Modem port. Selecta¸i tipul de apelare din c˘ su¸a Tip apelare. Pute¸i selecta tipurile de apel˘ ri telefonice
t
a t
t
a
ce vor fi folosite în c˘ su¸a Tip apelare. Tipul de apelare depinde de compania dumneavoastr˘ de telefonie si poate fi
a t
a
¸
Tonuri sau Pulsa¸ii. Dac˘ nu cunoa¸te¸i tipul de apel pe care trebuie s˘ -l alege¸i, contacta¸i-v˘ compania de telefonie.
t
a
s t
a
t
t a
Gre¸ind tipul de apelare, modemul va scoate ni¸te sunete când se va conecta la serverul ISP-ului. Pute¸i configura
s
s
t
volumul acestui zgomot selectând volumul corespunz˘ tor din fereastra Volum - se recomand˘ selectarea Oprit sau
a
a
Minim.
(f) Specifica¸i op¸iunile conexiunii. Ap˘ sa¸i pagina Op¸iuni si bifa¸i c˘ su¸a Setare rut˘ implicit˘ c˘ tre internet prin
t
t
a t
t
¸
t a t
a
a a
modem pentru a folosi modemul dial-up drept conexiunea implicit˘ de conectare la internet. Dac˘ folosi¸i un laptop
a
a
t
într-o re¸ea local˘ (LAN), debifa¸i aceast˘ op¸iune. Selecta¸i aceast˘ op¸iune numai dac˘ folosi¸i o conexiune dial-up.
t
a
t
a t
t
a t
a
t
Ca parte a configur˘ rilor de conectare ale modemului trebuie s˘ numi¸i o gazd˘ c˘ tre un nod IP pentru a-l identifica
a
a
t
a a
drept gazd˘ TCP/IP. Pute¸i alege numele serverului ISP-ului, care va carta cu succes un nume de gazd˘ c˘ tre o adres˘
a
t
a a
a
de IP. Pentru aceasta bifa¸i c˘ su¸a Utilizeaz˘ serverele DNS ale furnizorului de internet.
t a t
a
În cazul în care conexiunea va c˘ dea, modemul va încerca automat s˘ se reconecteze la internet dac˘ este bifat˘ c˘ su¸a
a
a
a
a a t
Reîncearc˘ dac˘ nu se realizeaz˘ conexiunea.
a
a
a
(g) Ap˘ sa¸i OK pentru a finaliza configurarea dial-up.
a t

41 / 338

Figura 3.9: Propriet˘¸i pentru ppp0
at
Acum, v˘ pute¸i conecta la Internet folosind o conexiune dial-up.
a
t

3.2

Navigare Web

Not˘ :
a
Mozilla Firefox este navigatorul web implicit în Ubuntu. Este o aplica¸ie cu surs˘ public˘ , dezvoltat de Mozilla Corporation si o
t
a
a
¸
mul¸ime de colaboratori ﬁind în totalitate compatibil cu Ubuntu. Pentru a deschide navigatorul web Firefox, în meniul Aplica¸ii,
t
t
îndrepta¸i-v˘ spre Internet si ap˘ sa¸i Navigatorul Web Firefox.
t a
¸
a t

Figura 3.10: Lansare Navigator Web Firefox
Firefox include dou˘ facilit˘¸i ce v˘ vor face experien¸a dumneavoastr˘ online mai productiv˘ - un sistem integrat de c˘ utare si
a
at
a
t
a
a
a
¸
plasare de semne de carte actualizabile.

42 / 338

C˘ utare integrat˘ Aceast˘ facilitate v˘ permite s˘ c˘ uta¸i dup˘ si s˘ g˘ si¸i informa¸ii. Bara de c˘ utare vine preînc˘ rcat˘ cu
a
a
a
a
a a t
a¸ a a t
t
a
a a
motoarele de c˘ utare Google, Yahoo!, Amazon, eBay, Answers.com si Creative Commons. Pute¸i introduce un termen de c˘ utare
a
¸
t
a
în bara de c˘ utare si s˘ primi¸i r˘ spunsuri imediate de la motorul ales. Pute¸i selecta un nou motor de c˘ utare din meniul barei de
a
¸ a
t a
t
a
c˘ utare în orice moment si s˘ ad˘ uga¸i motoare de pe site-uri web preferate.
a
¸ a a t

Figura 3.11: Motoare de c˘ utare disponibile
a
Sugestii de c˘ utare Pentru o mai mare u¸urare a açiunilor legate de c˘ utare, unele motoare de c˘ utare ca Google, Yahoo si
a
s
t
a
a
¸
Answers.com în Firefox, sugereaz˘ termeni de c˘ utare. Începe¸i prin a scrie în bara de c˘ utare si va ap˘ rea o list˘ de sugestii.
a
a
t
a
¸
a
a
De exemplu, dac˘ scrie¸i rege în bara de c˘ utare, o list˘ cu sugestii va completa cuvântul cheie. A¸a c˘ în loc s˘ scrie¸i termenul
a
t
a
a
s a
a
t
complet, pute¸i alege termenul necesar din list˘ . Acest lucru va face c˘ utarea u¸oar˘ si rapid˘ .
t
a
a
s a¸
a
Urm˘ toarea figur˘ arat˘ o list˘ cu sugestii atunci când scrie¸i în bara de c˘ utare:
a
a
a
a
t
a

Figura 3.12: List˘ de sugestii
a
Semne de carte Dac˘ întâlni¸i un site web interesant de pe internet si vre¸i s˘ -l ¸ine¸i pentru viitoare întoarceri, f˘ r˘ a-l ¸ine
a
t
¸
t a t t
aa
t
minte, pune¸i un semn de carte. Data viitoare când sunte¸i online, doar ap˘ sa¸i leg˘ tura pentru a merge la acea pagin˘ web. Pute¸i
t
t
a t
a
a
t
vizualiza fluxuri web ca stiri si titluri de blog în bara de unelte sau meniul semnelor de carte. Un flux web sau un flux (en.
¸
¸

43 / 338

feed) este o pagin˘ web XML ce con¸ine o list˘ cu leg˘ turi c˘ tre alte pagini web. Pute¸i vedea rapid ultimele titluri de pe siturile
a
t
a
a
a
t
dumneavoastr˘ preferate si apoi s˘ ap˘ sa¸i pentru a ajunge direct la capitolele de interes.
a
¸
a a t
Un semn de carte în Firefox, asem˘ n˘ tor cu favoritele din Internet Explorer, este o facilitate folositoare într-un navigator.
a a
1. Deschide¸i navigatorul de Internet Firefox. Din meniul Semne de carte alege¸i op¸iunea Pune un semn la aceast˘ pagin˘ .
t
t t
a
a
2. Se va deschide fereastra de dialog Semne de carte. Selecta¸i o loca¸ie unde s˘ salva¸i noul semn de carte si ad˘ uga¸i ce
t
t
a
t
¸
a t
etichete dori¸i (cuvinte cheie).
t
3. Ap˘ sa¸i butonul Gata pentru a salva semnul de carte.
a t
Pentru a v˘ sorta semnele de carte si pentru a crea categorii noi sau categorii, selecta¸i op¸iunea Organizeaz˘ semnele de carte
a
¸
t
t
a
din meniul Semne de carte.

3.3

˘
Care dintre urmatoarele este un acumulator de fluxuri RSS?

Fluxurile de stiri v˘ permit s˘ observa¸i când un site web a ad˘ ugat con¸inut nou. Pute¸i avea ultimele titluri imediat ce ele sunt
¸
a
a
t
a
t
t
publicate f˘ r˘ s˘ fi¸i nevoi¸i s˘ vizita¸i pagina de Internet respectiv˘ . Aceste fluxuri de stiri sunt cunoscute ca RSS sau Really
aa a t
t a
t
a
¸
Simple Syndication.

3.3.1

Cititorul de stiri Liferea
¸

Not˘ : Not˘ :
a
a
Liferea este un cititor de fluxuri RSS on line. Este un cititor de stiri pentru mediul GTK/GNOME rapid, u¸or de instalat si de
¸
s
¸
utilizat.
Pute¸i instala Liferea în Ubuntu folosind administratorul de pachete Synaptic urmând procedura descris˘ în seçiunea Utilizarea
t
a
t
clien¸ilor alternativi de E-mail.
t
Siturile web care ofer˘ fluxuri RSS afi¸eaz˘ simbolul RSS chiar lâng˘ adresa URL a acestora.
a
s a
a

Figura 3.13: Identificarea siturilor care ofer˘ fluxuri RSS
a

44 / 338

Accesarea programului Liferea
Pentru a accesa Liferea, trebuie s˘ g˘ si¸i un site care ofer˘ fluxuri RSS. Parcurge¸i toat˘ lista grupurilor de stiri de pe serverul
a a t
a
t
a
¸
dumneavoastr˘ pentru a g˘ si exact ceea ce v˘ intereseaz˘ .
a
a
a
a
1. Deschide¸i pagina web care ofer˘ fluxuri RSS.
t
a

Figura 3.14: Deschiderea unei pagini web care ofer˘ fluxuri RSS
a
2. În aceast˘ pagin˘ , c˘ uta¸i leg˘ tura care ofer˘ fluxul RSS. Efectua¸i clic pe aceasta pentru a salva URL-ul. Acest URL va fi,
a
a a t
a
a
t
de fapt, fluxul.

Figura 3.15: C˘ utarea leg˘ turii fluxului RSS
a
a

45 / 338

3. Deschide¸i Liferea. În meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet efectua¸i clic pe Liferea Feed Reader.
t
t
t

Figura 3.16: Lansarea programului Liferea
4. Pentru a v˘ abona la un ﬂux, efectuati clic dreapta oriunde în panoul din stânga ferestrei Liferea, merge¸i la New si efectua¸i
a
t
¸
t
clic pe New Subscription. Se va deschide fereastra de dialog New Subscription.

46 / 338

Figura 3.17: Abonarea la un flux RSS
5. În fereastra de dialog New Subscription lipi¸i URL-ul salvat, care este fluxul propriu-zis, si efectua¸i clic pe OK. Ve¸i
t
¸
t
t
observa apari¸ia unui flux nou în fereastra Liferea.
t

Figura 3.18: Introducerea sursei fluxului RSS
Imaginea urm˘ toare prezint˘ un flux nou în fereastra Liferea.
a
a

47 / 338

Figura 3.19: Vizionarea fluxurilor noi
1. Cititorul Liferea are configurate implicit mai multe fluxuri RSS.
2. Dac˘ nu dori¸i ca un capitol s˘ fie sters dup˘ o anumit˘ perioad˘ de timp, pute¸i marca acel capitol ca fiind important.
a
t
a
¸
a
a
a
t
3. Pute¸i folosi funçia de c˘ utare pentru a c˘ uta în capitolele desc˘ rcate informa¸iile necesare.
t
t
a
a
a
t
4. Pute¸i folosi si un motor de c˘ utare online pentru a g˘ si informa¸ii noi.
t
¸
a
a
t

3.4

Trimiterea si primirea mesajelor e-mail
¸

Evolution este clientul de mail implicit al Ubuntu. Evolution combin˘ mesajele e-mail cu un calendar si o agend˘ într-o singur˘
a
¸
a
a
aplica¸ie foarte folositoare.
t

3.4.1

Utilizarea aplica¸iei Evolution
t

Not˘ :
a
1. Din meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet selecta¸i Evolution Mail.
t
t

48 / 338

Figura 3.20: Lansarea aplica¸iei Evolution
t
t
˘
Atunci când lansa¸i pentru prima data Evolution, este creat directorul .evolution în directorul personal al utilizatorului. În
t
˘
˘
acest director sunt salvate datele locale. Apoi se deschide un asistent pentru a va ajuta sa configura¸i conturile de mail.
t
˘
Alte informa¸ii specifice utilizatorului sunt pastrate în .gconf/apps/evolution.
t

Asistentul Asistentul de conturi Evolution v˘ ghideaz˘ prin etapele necesare pentru configurarea unui cont de mail si,
a
a
¸
dac˘ este cazul, v˘ ajut˘ în importarea fi¸ierelor din alte aplica¸ii. Efectua¸i clic pe Înainte.
a
a
a
s
t
t

Figura 3.21: Configurarea unui cont nou de e-mail
2. Evolution pune la dispozi¸ie un sistem integrat pentru realizarea copiilor de siguran¸a. Dac˘ muta¸i datele personale ale
t
t˘
a
t
aplica¸iei Evolution de pe un sistem într-altul, folosi¸i acest dialog. În pagina Restore from backup pute¸i restaura fi¸iere
t
t
t
s

49 / 338

care con¸in copii de siguran¸a ale mesajelor e-mail, ale noti¸elor, ale fi¸ierelor personale si a altor tipuri de fi¸iere create în
t
t˘
t
s
¸
s
alte versiuni ale aplica¸iei Evolution.
t

Figura 3.22: Restaurarea copiilor de rezerv˘ în aplica¸ia Evolution
a
t
3. În pagina Identitate, introduce¸i numele dumneavoastr˘ întreg în câmpul Nume complet si adresa de e-mail în câmpul
t
a
¸
E-mail Address. Aici pune¸i adresa de mail furnizat˘ de ISP-ul dumneavoastr˘ . Contul de mail va fi configurat cu aceste
t
a
a
informa¸ii. Efectua¸i clic pe Înainte.
t
t

50 / 338

Figura 3.23: Conﬁgurarea identit˘¸ii unui cont de mail
at
˘
N OTA :

Pute¸i omite informa¸iile din sec¸iunea Informa¸ii op¸ionale. Vi se cere s˘ introduce¸i informa¸iile necesare în câmpurile
t
t
t
t
t
a
t
t
R˘ spunde la si Organza¸ie, doar dac˘ dori¸i s˘ le include¸i în mesajele e-mail trimise de dumneavoastr˘ . În câmpul
a
¸
t
a
t a
t
a
R˘ spunde la pute¸i introduce numele dumneavoastr˘ , citate favorite sau orice alt˘ informa¸ie, iar în câmpul Organiza¸ie
a
t
a
a
t
t
introduce¸i numele institu¸iei la care lucra¸i sau al scolii la care înv˘¸a¸i.
t
t
t
¸
at t
4. În pagina Primire mesaje, în câmpul Tip Server selecta¸i tipul serverului furnizorului de servicii Internet. Programul
t
Evolution este compatibil cu mai multe tipuri de servere, dar POP este cel mai folosit pentru primirea mesajelor e-mail.

51 / 338

Figura 3.24: Alegerea tipului de server pentru primirea mesajelor
˘
N OTA :

Dac˘ nu cunoa¸te¸i informa¸iile asociate serverului, contacta¸i administratorul de sistem sau furnizorul de servicii Internet.
a
s t
t
t
(a) Alege¸i POP din câmpul Tip server pentru a v˘ conecta si desc˘ rca mesaje prin serverul POP. Pagina Mesaje primite
t
a
¸
a
˘
va cere informa¸iile de configurare. N OTA :
t
Pentru mai multe informa¸ii despre tipurile de servere, apela¸i la: https://help.ubuntu.com/community/EmailClients.
t
t
(b) Introduce¸i numele serverului prin care primi¸i mesajele în câmpul Server si numele de utilizator în câmpul Nume
t
t
¸
utilizator. Acesta din urm˘ nu este numele sub care v˘ autentifica¸i la calculator, ci numele prin care v˘ conecta¸i la
a
a
t
a
t
contul de mail pus la dispozi¸ie de ISP-ul dumneavoastr˘ .
t
a
(c) În seçiunea Securitate, pute¸i alege Criptare sau F˘ r˘ securizare din caseta Folosi¸i conexiune securizat˘ . Criptarea
t
t
a a
t
a
face ca mesajele s˘ nu fie citite decât de destinatarii acestora.
a
(d) Selecta¸i Parola din câmpul Tip de autentificare sau efectua¸i clic pe Verific˘ tipurile suportate pentru ca Evot
t
a
lution s˘ caute tipurile de autentificare suportate. Tipurile de autentificare încruci¸at˘ nu sunt suportate. În general,
a
s a
˘
modalitatea de autentificare la server este parola. N OTA :
Contacta¸i administratorul de sistem sau furnizorul de servicii Internet pentru a afla tipul de autentificare suportat˘ .
t
a
(e) Efectua¸i clic pe Înainte.
t

52 / 338

Figura 3.25: Introducerea informa¸iilor despre serverul POP
t
5. În pagina Op¸iuni primire mesaje selecta¸i urm˘ toarele op¸iuni, dac˘ sunt necesare:
t
t
a
t
a
(a) Pentru verificarea automat˘ a mesajelor dup˘ o perioad˘ anume de timp, marca¸i c˘ su¸a de validare Verific˘ automat
a
a
a
t a t
a
pentru mesaje noi la fiecare. Introduce¸i durata intervalului în lista minute.
t
(b) În seçiunea Stocare mesaje marca¸i c˘ su¸a de validare Las˘ mesajul pe server , dac˘ dori¸i p˘ strarea unei copii a
t
t a t
a
a
t a
mesajelor pe server.
(c) Marca¸i c˘ su¸a Dezactivare suport pentru toate extensiile POP3 dac˘ dori¸i s˘ dezactiva¸i suportul POP3.
t a t
a
t a
t
(d) Efectua¸i clic pe Înainte.
t

53 / 338

Figura 3.26: Specificarea op¸iunilor de verificare pentru mesaje noi si pentru p˘ strarea acestora
t
¸
a
6. În pagina Trimitere mesaje, introduce¸i op¸iunile care convin. Specifica¸i serverul de mail pentru trimiterea în câmpul Tip
t
t
t
server.
(a) Sunt dou˘ metode prin care pute¸i trimite mesaje e-mail, anume SMTP si programele Send Mails. SMTP este metoda
a
t
¸
cea mai folosit˘ la trimiterea de mesaje. Alege¸i SMTP ca tip de server în câmpul Tip server.
a
t
(b) Specificarea configura¸iei serverului pentru mesaje trimise:
t

54 / 338

Figura 3.27: Introducerea informa¸iilor despre serverul SMTP
t
i. Introduce¸i adresa serverului în câmpul Server. Aceasta este adresa serverului pentru trimiterea mesajelor,
t
adres˘ furnizat˘ de ISP-ul dumneavoastr˘
a
a
a
ii. Specifica¸i cum dori¸i s˘ v˘ autentifica¸i. Dac˘ serverul solicit˘ autentificare, marca¸i c˘ su¸a de validare Serverul
t
t a a
t
a
a
t a t
necesit˘ autentificare. Vi se va cere tipul de autentificare în câmpul Tip. Pute¸i efectua clic pe Verific˘ tipurile
a
t
a
suportate pentru ca programul Evolution s˘ caute tipurile suportate.
a
iii. Introduce¸i numele contului în câmpul Nume utilizator.
t
iv. Dac˘ dori¸i ca Evolution s˘ memoreze parola dumneavoastr˘ , marca¸i c˘ su¸a de validare Memoreaz˘ parola.
a
t
a
a
t a t
a
Apoi efectua¸i clic pe Înainte. Se va deschide pagina Management cont.
t
7. Evolution poate accesa mai mul¸i furnizori de e-mail. Pentru a-i diferen¸ia, pute¸i asocia fiec˘ ruia un nume. Introduce¸i
t
t
t
a
t
a¸adar un nume pentru configura¸ia actual˘ în câmpul Nume. Pute¸i introduce orice nume dori¸i, ele sunt relevante numai
s
t
a
t
t
pentru dumneavoastr˘ . Efectua¸i apoi clic pe Înainte.
a
t

55 / 338

Figura 3.28: Introducerea informa¸iilor contului
t
8. În pagina Fus orar alege¸i zona de timp în care v˘ afla¸i, folosind harta sau lista Selection. Efectua¸i clic pe Înainte.
t
a
t
t

Figura 3.29: Specificarea fusului orar
9. Configurarea este încheiat˘ . Efectua¸i clic pe Aplic˘ pentru a salva configur˘ rile pe care le-a¸i f˘ cut. Se va deschide
a
t
a
a
t a

56 / 338

fereastra Evolution.

Figura 3.30: Evolution
Pentru mai multe informa¸ii despre cum pute¸i folosi clientul de e-mail Evolution, apela¸i la: https://help.ubuntu.com/7.04/t
t
t
internet/C/email.html.

3.4.2

Folosirea clien¸ilor alternativi de e-mail
t

În afar˘ de Evolution, pute¸i folosi al¸i clien¸i pentru mesajele e-mail, cum ar fi Mozilla Thunderbird, Balsa si Pine. Dac˘ a¸i
a
t
t
t
¸
a t
folosit suita Mozilla, ve¸i prefera s˘ utiliza¸i Thunderbird, care este asem˘ n˘ tor. Încerca¸i ambii clien¸i de mail pentru a decide
t
a
t
a a
t
t
asupra unuia. Mozilla Thunderbird este o aplica¸ie pentru e-mail dezvoltat˘ de Mozilla Foundation. Este o aplica¸ie pentru e-mail
t
a
t
si grupuri de discu¸ii liber˘ , multi-platform˘ .
¸
t
a
a
t
Suita Mozilla este o coleçie de aplica¸ii integrate, care include navigator web, client de e-mail si grupuri de discu¸ii, client de
t
t
¸
t
˘
IRC, o agenda pentru contacte si un utilitar pentru realizarea paginilor web.
¸

Aplica¸ia Thunderbird este disponibil˘ în arhiva software Universe si poate fi instalat˘ folosind administratorul de pachete Synapt
a
¸
a
tic.
1. În meniul Sistem, merge¸i la Administrare si alege¸i Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide fereastra
t
¸
t
Administratorul de pachete Synaptic.

57 / 338

2. În fereastra de dialog Administratorul de pachete Synaptic pute¸i selecta pachetul de care ave¸i nevoie. Panoul din
t
t
partea stâng˘ prezint˘ categoriile, iar cel din dreapta prezint˘ pachetele. Pute¸i c˘ uta un pachet folosind câmpul Caut˘ ,
a
a
a
t a
a
introducând în acesta numele pachetului. Dac˘ nu sti¸i numele pachetului, alege¸i categoria potrivit˘ din panoul din stânga
a
¸ t
t
a
pentru a filtra pachetele. Pute¸i apoi marca c˘ su¸a de validare din dreptul pachetului dorit, în panoul din partea dreapt˘ a
t
a t
a
ferestrei administratorului de pachete Synaptic.
t
˘
Daca dori¸i sa consulta¸i pachetele instalate si cele disponibile, în Administratorul de pachete Synaptic efectua¸i clic pe
t ˘
t
¸
t
˘
˘
˘
˘
Dupa stare. Pentru a verifica depozitul sursa al pachetului, efectua¸i clic pe Dupa origine. Pentru a verifica daca un
t
˘
pachet este deteriorat sau daca poate fi actualizat, face¸i clic pe Filtre personalizate.
t

3. Efectua¸i clic pe Search. Se va deschide fereastra de dialog Caut˘ . Introduce¸i numele pachetului, Thunderbird, în câmt
a
t
pul C˘ utare si efectua¸i clic pe butonul Caut˘ . În panoul din dreapta al ferestrei Administratorul de pachete Synaptic
a
¸
t
a
va fi afi¸at pachetul Mozilla Thunderbird.
s

58 / 338

Figura 3.32: C˘ utarea pachetului Thunderbird
a
˘
N OTA :

Pentru a reveni la lista categoriilor dup˘ ce a¸i c˘ utat un program folosind butonul Caut˘ , efectua¸i clic pe butonul Sec¸iuni.
a
t a
a
t
t
4. Selecta¸i c˘ su¸a de validare Marcheaz˘ pentru instalare pentru a instala pachetul.
t a t
a

59 / 338

Figura 3.33: Marcarea pentru instalare a pachetului Thunderbird
5. Pachetul pe care dori¸i s˘ -l instala¸i poate depinde de alte pachete. În acest caz sunte¸i notificat asupra dependin¸elor.
t a
t
t
t
Pentru a include schimb˘ rile necesare pentru rezolvarea dependin¸elor, efectua¸i clic pe Mark.
a
t
t
6. Pentru a confirma schimb˘ rile marcate, efectua¸i clic pe Aplic˘ .
a
t
a

Figura 3.34: Confirmarea pachetelor de instalat
7. Se deschide fereastra de dialog Sumar invitându-v˘ s˘ face¸i o ultim˘ verificare înainte de a începe opera¸ia selectat˘ .
a a
t
a
t
a
Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a continua açiunea.
t
a
t

60 / 338

Acest ultim pas încheie procedura de instalare a pachetului Thunderbird folosind Administratorul de pachete Synaptic.
Pentru a accesa Thunderbird, în meniul Aplica¸ii merge¸i la Internet si apoi efectua¸i clic pe Mozilla Thunderbird
t
t
¸
t
Mail/News.
Se va deschide fereastra Thunderbird.

Figura 3.35: Lansarea aplica¸iei Mozilla Thunderbird Mail/News
t

61 / 338

Figura 3.36: Fereastra principal˘ Thunderbird
a
Caracteristici ale aplica¸iei Thunderbird Thunderbird include unelte îmbun˘ t˘¸ite pentru a v˘ ajuta la gestionarea c˘ su¸ei de
t
a at
a
a t
e-mail, la trimiterea de mesaje si la organizarea coresponden¸ei.
¸
t
Iat˘ câteva din facilit˘¸ile cheie ale aplica¸iei Thunderbird:
a
at
t
• V˘ scap˘ de mesajele nesolicitate (junk, spam) Dac˘ sunte¸i deranja¸i de mesajele spam si de mesajele publicitare care tot
a
a
a
t
t
¸
sosesc în c˘ su¸a dumneavoastr˘ de mail, Mozilla Thunderbird v˘ pune la dispozi¸ie unelte eficiente pentru detectarea acestora.
a t
a
a
t
Aceste unelte analizeaz˘ mesajele primite si identific˘ acele mesaje care sunt, dup˘ toate probabilit˘¸ile, spam. Ele pot fi sterse
a
¸
a
a
at
¸
automat sau plasate într-un dosar dedicat.

62 / 338

Figura 3.37: Oprirea mesajelor spam
1. În meniul Unelte efectua¸i clic pe Junk Mail Controls. Se va deschide fereastra Junk Mail Controls.
t
2. Efectua¸i clic pe categoria Adaptive Filter. Marca¸i c˘ su¸a de validare Enable adaptive junk mail detection si efectua¸i
t
t a t
¸
t
clic pe OK.
• Personalizarea aplica¸iei Ave¸i la dispozi¸ie trei moduri de dispunere a coloanelor pentru a vizualiza mesajele e-mail: Clasic,
t
t
t
Întins si Vertical.
¸

Figura 3.38: Personalizarea aplica¸iei
t
• Corector ortografic inclus Pentru a verifica ortografia, efectua¸i clic pe Spell din bara de unelte.
t

63 / 338

Figura 3.39: Verificare ortografic˘
a
• Securitate Thunderbird asigur˘ o securitate echivalent˘ cu cea implementat˘ de organiza¸ii ale institu¸iilor private si guvernaa
a
a
t
t
¸
mentale. Este asigurat suport pentru mesaje e-mail S/MIME.
• Extensii Extensiile sunt unelte eficiente care v˘ permit construirea unui client de mail potrivit cerin¸elor dumneavoastr˘ .
a
t
a
Mozilla Thunderbird dispune de câteva facilit˘¸i, precum c˘ utare rapid˘ , agend˘ inteligent˘ si filtre pentru mesajele de e-mail.
at
a
a
a
a¸
• Cititorul de stiri Mozilla Thunderbird v˘ permite s˘ v˘ abona¸i cu u¸urin¸a la grupurile de stiri favorite pentru a desc˘ rca
¸
a
a a
t
s
t˘
¸
a
titlurile si mesajele existente, dumneavoastr˘ având si posibilitatea de a lucra deconectat.
¸
a
¸

Figura 3.40: Thunderbird cititor de stiri
¸

64 / 338

• Teme La fel cu celelalte elemente componente ale sistemului de operare Ubuntu, pute¸i personaliza temele aplica¸iei pentru
t
t
a schimba aspectul si percep¸ia acestui program. O tem˘ poate schimba pictogramele de pe bara de unelte sau tot aspectul
¸
t
a
aplica¸iei.
t
• Suport multi-platform˘ Programul Thunderbird este folosit pe mai multe platforme, precum Ubuntu, Microsoft Windows,
a
Mac OS X si sistemele de operare bazate pe Unix.
¸

3.5

Mesagerie instant

Nimeni nu se a¸teapt˘ ca la mesajele e-mail s˘ primeasc˘ r˘ spunsuri imediate, adic˘ r˘ spunsurile vin atunci când corespondentul
s
a
a
a a
a a
dispune de timp. Dac˘ ave¸i nevoie de promptitudine, atunci ceea ce v˘ trebuie este mesageria instant (IM). Folosirea mesageriei
a
t
a
instant pe Internet poate reduce costurile cu apelurile telefonice interurbane sau interna¸ionale atunci când dori¸i s˘ p˘ stra¸i
t
t a a t
contactul cu prietenii. La locul de munc˘ , dac˘ dori¸i un r˘ spuns la o întrebare simpl˘ , mesageria instant faciliteaz˘ comunicarea
a
a
t
a
a
a
rapid˘ si reduce num˘ rul de mesaje e-mail trimise si primite în fiecare zi. Mesageria instant permite coresponden¸ilor contactul
a¸
a
¸
t
vizual prin intermediul camerelor web sau telefonia pe Internet f˘ r˘ nici un fel de costuri.
aa
Clientul implicit pentru mesageria instant în Ubuntu este Pidgin, un client multi-platform˘ care suport˘ mai multe protocoale
a
a
pentru mesageria instantanee folosite pe scar˘ larg˘ . Folosind Pidgin, pute¸i comunica cu oameni care folosesc America Online
a
a
t
(AOL), Instant Messenger (AIM/ICQ), Gadu-Gadu, GroupWise, IRC, Jabber, MSN, Napster si Yahoo. V˘ permite s˘ lista¸i to¸i
¸
a
a
t t
prietenii într-o singur˘ fereastr˘ . Acest lucru înseamn˘ c˘ pute¸i s˘ discuta¸i cu prieteni pe AIM, cu al¸ii pe Yahoo Messenger
a
a
a a
t a
t
t
si s˘ mai sta¸i si pe un canal de IRC, toate în acela¸i timp. Pidgin suport˘ multe facilit˘¸i particulare variatelor protocoale, cum
¸ a
t ¸
s
a
at
ar fi transferul de fi¸iere, mesaje în mod deconectat, notificare la tastare si notificare la închiderea ferestrei MSN. Alte facilit˘¸i
s
¸
at
populare sunt Buddy Pounces, care v˘ anun¸a, trimite un mesaj, red˘ un sunet sau ruleaz˘ un program atunci când un prieten se
a
t˘
a
a
deconecteaz˘ , intr˘ online sau revine din a¸teptare.
a
a
s
1. În meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet efectua¸i clic pe Mesagerul Pidgin. Va fi afi¸at mesajul de bun venit în
t
t
s
fereastra Conturi.

Figura 3.41: Lansarea aplica¸iei Pidgin Internet Messenger
t
2. Efectua¸i clic pe Adaug˘ pentru a configura un cont existent de e-mail în Pidgin. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Conturi.
t
a
s a

65 / 338

Figura 3.42: Ad˘ ugarea unui cont pentru mesagerie instantanee
a
3. În fereastra de dialog A˘ ugare cont selecta¸i protocolul, care este acela¸i cu numele serverului contului de e-mail din
a
t
s
câmpul Protocol. Protocolul este numele serverului pe care îl folosi¸i pentru mesageria instantanee. Introduce¸i protocolul
t
t
folosit pentru ID-ul de mail în câmpul Nume identificare si parola corespunz˘ toare. Introduce¸i aliasul pe care l-a¸i ales,
¸
a
t
t
sub care ve¸i fi cunoscut pe re¸ea în câmpul Alias local. Efectua¸i clic pe Salveaz˘ pentru a p˘ stra configur˘ rile contului.
t
t
t
a
a
a
Se va afi¸a fereastra Conturi.
s

Figura 3.43: Introducerea informa¸iilor de baz˘ ale contului
t
a
4. Pute¸i observa contul nou creat care are un semn de validare, indicând c˘ acesta este activ, în fereastra Conturi. Efectua¸i
t
a
t
clic pe Închide.

66 / 338

Figura 3.44: Aﬁ¸area conturilor ad˘ ugate
s
a
˘
N OTA :

Dac˘ dori¸i s˘ ad˘ uga¸i un nou cont, efectua¸i clic pe butonul Adaug˘ din fereastra Conturi si urma¸i din nou pa¸ii 1-4.
a
t a a t
t
a
¸
t
s
5. Efectua¸i clic pe pictograma Pidgin din panoul superior pentru a consulta fereastra List˘ de contacte a contului curent.
t
a

67 / 338

Figura 3.45: Fereastra listei de contacte
6. Pentru a utiliza Pidgin, în meniul Contacte efectua¸i clic pe Trimite un nou mesaj. Va ﬁ aﬁ¸at˘ fereastra Mesaj instant
s a
taneu nou.

68 / 338

Figura 3.46: Mesaj nou
7. Pentru a interac¸iona cu al¸i utilizatori, introduce¸i aliasul persoanei cu care dori¸i s˘ discuta¸i în câmpul Nume si efectua¸i
t
t
t
t a
t
¸
t
clic pe OK. Se va deschide fereastra de discu¸ii.
t

Figura 3.47: Introducerea numelui unui contact
8. Pute¸i utiliza câmpul din partea de jos a ferestrei pentru a tasta mesajele si ap˘ sa¸i apoi pe tasta Enter pentru a le trimite.
t
¸
a t
În acest mod pute¸i începe o conversa¸ie.
t
t

69 / 338

Figura 3.48: Fereastra pentru discu¸ii
t
t
˘t s
˘
˘t
Pute¸i schimba înfa¸i¸ area aplica¸iei Pidgin prin adaugarea unor facilita¸i suplimentare, schimbarea interfe¸ei grafice si a
t
t
t
¸
˘
temelor. Pachetele necesare pentru realizarea acestor personalizari sunt Pidgin-guifications, Pidgin-libnotify si Pidgin¸
˘
themes. Pute¸i instala aceste pachete utilizând administratorul de pachete Synaptic, prin procedura prezentata în seçit
t
unea Utilizarea clien¸ilor alternativi de e-mail.
t

3.6

Efectuarea convorbirilor telefonice folosind protocolul SIP

O aplica¸ie „softphone” este un program software care este utilizat pentru a efectua convorbiri telefonice prin Internet, folosind
t
un calculator în locul telefonului obi¸nuit. Furnizorul dumneavoastr˘ de servicii v˘ poate oferi convorbiri calculator-calculator
s
a
a
gratuit dar pentru convorbirile de tip calculator-telefon sau telefon-calculator, de regul˘ trebuie s˘ pl˘ ti¸i. Trebuie s˘ folosi¸i
a
a a t
a
t
acela¸i tip de protocol de comunicare si s˘ utiliza¸i acela¸i codec audio cu persoana cu care comunica¸i. Codec-ul audio define¸te
s
¸ a
t
s
t
s
modul în care se face tranzi¸ia semnalului provenit de la voce în semnal digital. Ca exemple de aplica¸ii SIP (softphone) se pot
t
t
enumera Ekiga, SIP Express Router dar si multe altele.
¸
Pute¸i folosi softphone cu un set de c˘ sti cu microfon conectat la calculator sau cu un telefon conectat la USB. Caracteristicile
t
a¸
softphone includ toate caracteristicile unui telefon standard, precum mut, flash, men¸inere si transfer. Mai include caracteristici
t
¸
si funçii noi precum: prezen¸a, video, band˘ larg˘ audio si multe altele. Pentru a putea efectua convorbiri telefonice folosind
¸
t
t˘
a
a
¸
aplica¸ii de tip „softphone” ave¸i nevoie de: un calculator cu microfon si difuzoare, un set de c˘ sti cu microfon sau un telefon
t
t
¸
a¸
conectat la USB, conexiune la Internet si un cont la o firm˘ furnizoare de servicii de telefonie prin Internet.
¸
a
t
Skype, Google Talk si Vonage sunt furnizori de servicii de telefonie pe Internet si pentru a putea efectua convorbiri telefonice
¸
¸
˘
˘
trebuie sa instala¸i aplica¸iile specifice fiecarei companii. Dar aceste servicii nu sunt interoperabile si nu pute¸i efectua convorbiri
t
t
¸
t
între ele.

Configurarea aplica¸iei Ekiga este descris˘ mai jos.
t
a

3.6.1
Not˘ :
a

Utilizarea aplica¸iei Ekiga
t

70 / 338

Ekiga este o aplica¸ie de telefonie pe Internet pentru Ubuntu. Este o aplica¸ie gratuit˘ cu care pute¸i efectua convorbiri de tip
t
t
a
t
VoIP (voce prin Internet). Protocolul VoIP transfer˘ convorbirile voce prin Internet c˘ tre orice re¸ea bazat˘ pe IP. Pute¸i utiliza
a
a
t
a
t
Ekiga pentru a apela, trimite mesaje instant si pute¸i fi contacta¸i de al¸i utilizatori de Ekiga.
¸
t
t
t
Asistentul de configurare v˘ va ajuta s˘ configura¸i Ekiga. Acesta se deschide automat când rula¸i pentru prima dat˘ Ekiga.
a
a
t
t
a
1. Din meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet selecta¸i Ekiga. Se va deschide fereastra de dialog a Asistentului de
t
t
configurare. Efectua¸i clic pe butonul Înainte.
t

Figura 3.49: Lansarea aplica¸iei „softphone” Ekiga
t
2. În pagina Informa¸ii personale tasta¸i numele întreg în câmpul V˘ rog s˘ introduce¸i prenumele si numele dumneavt
t
a
a
t
¸
oastr˘ . Numele pe care îl ve¸i introduce va fi folosit doar pentru afi¸are atunci când v˘ ve¸i conecta la alte aplica¸ii audio
a
t
s
a t
t
sau video. Ap˘ sa¸i butonul Înainte.
a t

Figura 3.50: Specificarea numelui ce va fi afi¸at
s
3. În pagina ekiga.net Account introduce¸i numele de utilizator Ekiga si parola, acestea fiind datele cu care v˘ autentifica¸i
t
¸
a
t
în contul Ekiga pe care îl ave¸i. Aceste informa¸ii le pute¸i ob¸ine de la serviciul gratuit SIP ekiga.net. Ap˘ sa¸i butonul
t
t
t
t
a t
Înainte.

71 / 338

Figura 3.51: Specificarea numelui de utilizator si a parolei în re¸eaua ekiga.net
¸
t
˘
N OTA :

Dac˘ nu ave¸i un cont SIP pute¸i accesa leg˘ tura Get an ekiga.net SIP account din aceast˘ pagin˘ pentru a v˘ crea un cont
a
t
t
a
a
a
a
SIP la ekiga.net.
4. În pagina Tipul conexiunii selecta¸i tipul conexiunii de Internet, pe care o folosi¸i pe calculatorul dumneavoastr˘ , din
t
t
a
câmpul Alege¸i tipul conexiunii. Tipul de conexiune determin˘ cea mai bun˘ calitate pentru funçiile pe care Ekiga le va
t
a
a
t
utiliza în timpul convorbirilor. Dac˘ nu cunoa¸te¸i tipul conexiunii pe care o ave¸i, contacta¸i administratorul de sistem sau
a
s t
t
t
furnizorul de servicii. Ap˘ sa¸i butonul Înainte. Pute¸i modifica si mai târziu aceste configur˘ ri.
a t
t
¸
a

Figura 3.52: Selectarea tipului de conexiune
5. În pagina Tipul de translatare a adresei (NAT) ap˘ sa¸i butonul Detecteaz˘ tipul de translatare a adresei (NAT). V˘
a t
a
a
va informa despre tipul de translatare a adresei detectat si va configura Ekiga s˘ traverseze transparent router-ul dum¸
a
neavoastr˘ . Astfel translatarea adresei (NAT) va evita toate problemele legate de adresele IP rezervate. Ap˘ sa¸i butonul
a
a t
Înainte.

72 / 338

Figura 3.53: Selectarea tipului de translatare a adresei (NAT)
˘
N OTA :

Pentru a afla mai multe despre translatarea adresei (NAT) consultati pagina:http://en.wikipedia.org/wiki/Network_address_translati
6. Din pagina Managerul Audio selecta¸i managerul audio, care este un modul, în concordan¸a cu placa de sunet din calculat
t˘
torul dumneavoastr˘ . Managerul audio este un modul care gestioneaz˘ dispozitivele audio pe care le ave¸i si este dependent
a
a
t ¸
de sistemul de operare instalat în calculator. De¸i este recomandat s˘ folosi¸i ALSA, este bine s˘ consulta¸i administratorul
s
a
t
a
t
de sistem pentru a identifica cel mai indicat manager audio pentru dispozitivele audio pe care dori¸i s˘ le folosi¸i. Ap˘ sa¸i
t a
t
a t
butonul Înainte.

Figura 3.54: Selectarea managerului audio
7. Ekiga are nevoie de dispozitive audio de ie¸ire si de intrare pentru a putea reda si înregistra fi¸ierele audio. Dispozitivele
s ¸
¸
s
audio de ie¸ire sunt necesare pentru redarea sunetului iar dispozitivele audio de intrare sunt folosite pentru înregistrarea
s
vocii. Astfel, în pagina Dispozitive audio selecta¸i dispozitivele audio de ie¸ire si de intrare. De exemplu, c˘ stile sau
t
s ¸
a¸

73 / 338

difuzoarele sunt dispozitive de ie¸ire iar microfonul este dispozitivul de intrare. Apoi ap˘ sa¸i butonul Testeaz˘ set˘ rile
s
a t
a a
pentru a verifica dac˘ dispozitivele audio funçioneaz˘ si ap˘ sa¸i butonul Înainte.
a
t
a¸ a t

Figura 3.55: Selectarea dispozitivelor audio
8. În pagina Managerul video selecta¸i managerul video, care este un modul, pe care îl ve¸i folosi pentru gestionarea dist
t
pozitivelor dumneavoastr˘ video. Pute¸i selecta modulul Video4Linux pentru a gestiona camera video de tip Webcam sau
a
t
modulul AVC / DC pentru a gestiona camerele video de tip Firewire. Ap˘ sa¸i butonul Înainte.
a t

Figura 3.56: Selectarea managerului video
9. În pagina Dispozitive video selecta¸i dispozitivul de intrare video din butonul V˘ rog alege¸i dispozitivul video de intrare.
t
a
t
Dispozitivul video de intrare este dispozitivul gestionat de c˘ tre managerul video si va fi folosit la captura video. Dac˘ nu
a
¸
a
dori¸i s˘ efectua¸i video-conferin¸e sau nu ave¸i un dispozitiv video, pute¸i s˘ ri peste acest pas.
t a
t
t
t
t a
Ap˘ sa¸i butonul Testeaz˘ set˘ rile pentru a v˘ asigura c˘ dispozitivul dumneavoastr˘ video funçioneaz˘ cu Ekiga. Ap˘ sa¸i
a t
a a
a
a
a
t
a
a t
butonul Înainte.

74 / 338

Figura 3.57: Selectarea dispozitivelor video
10. Acum configurarea aplica¸iei Ekiga este încheiat˘ . Fereastra afi¸eaz˘ un sumar al configur˘ rilor pe care le-a¸i f˘ cut. Aici
t
a
s a
a
t a
pute¸i verifica configur˘ rile. Dac˘ dori¸i s˘ modifica¸i oricare dintre aceste op¸iuni, naviga¸i c˘ tre pagina corespunz˘ toare
t
a
a
t a
t
t
t a
a
folosind butoanele Înapoi si Înainte si efectua¸i modific˘ rile dorite. Ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ pentru a salva configura¸ia
¸
¸
t
a
a t
a
t
aleas˘ .
a

Figura 3.58: Sumarul configur˘ rii contului
a
˘
Asistentul pentru configurare se va închide. N OTA :

Dup˘ instalarea aplica¸iei Ekiga, dac˘ dori¸i, pute¸i modifica orice configurare, pute¸i rula asistentul de configurare din
a
t
a
t
t
t
meniul Editeaz˘ de la op¸iunea Preferin¸e din fereastra principal˘ a aplica¸iei.
a
t
t
a
t
t
Pentru mai multe informa¸ii despre Ekiga, consulta¸i pagina: http://www.ekiga.org.
t
t

75 / 338

Se va afi¸a fereastra principal˘ a aplica¸iei Ekiga. Ekiga este aplica¸ia SIP implicit˘ în Ubuntu.
s
a
t
t
a

Figura 3.59: Fereastr˘ principal˘ Ekiga
a
a
P ENTRU EFECTUAREA CONVORBIRILOR FOLOSIND E KIGA PROCEDA¸ ASTFEL
TI
Convorbiri calculator - calculator Folosind Ekiga pute¸i efectua convorbiri cu oricine care este înregistrat la un furnizor public
t
de servicii SIP si care folose¸te software sau hardware SIP. Pute¸i utiliza agenda de telefon Ekiga de pe Internet pentru a
¸
s
t
g˘ si adrese SIP ale altor utilizatori Ekiga. Este posibil s˘ efectua¸i convorbiri cu utilizatori care nu folosesc Ekiga dar care
a
a
t
sunt înregistra¸i la orice alt furnizor public SIP. Pentru a efectua convorbiri, tasta¸i adresa URL a utilizatorului pe care dori¸i
t
t
t
s˘ -l contacta¸i în câmpul sip: si ap˘ sa¸i pictograma din dreapta câmpului de introducerea textului. Cu op¸iunile implicite
a
t
¸
a t
t
pur si simplu tasta¸i sip:foo pentru a contacta utilizatorul foo@ekiga.net.
¸
t
Convorbiri calculator - telefon obi¸nuit Pute¸i utiliza Ekiga configurat pentru mai mul¸i furnizori de servicii (ISP). Pentru un
s
t
t
astfel de serviciu trebuie s˘ pl˘ ti¸i si ve¸i fi nevoi¸i s˘ v˘ crea¸i un cont la furnizorul respectiv. Dup˘ ce a¸i creat contul,
a a t ¸
t
t a a
t
a
t
ve¸i primi un nume de autentificare si o parol˘ prin po¸ta electronic˘ . Introduce¸i aceste informa¸ii în fereastra de dialog
t
¸
a
s
a
t
t
Ekiga si selecta¸i op¸iunea Folose¸te serviciul calculator - telefon si ve¸i putea efectua convorbiri cu abona¸i telefonici
¸
t
t
s
¸
t
t
folosind Ekiga. Cu op¸iunile implicite pur si simplu introduce¸i sip:00911129535955 pentru a apela num˘ rul de telefon
t
¸
t
a
00911129535955, unde 00 este codul de aplelare interna¸ional, 91 este codul de ¸ar˘ , si 1129535955 este num˘ rul de
t
t a ¸
a
telefon al abonatului.
Convorbiri telefon - calculator De asemenea, pute¸i folosi Ekiga pentru a primi apeluri de la telefoane obi¸nuite. Pentru aceasta
t
s
trebuie s˘ v˘ autentifica¸i în contul Calculator - telefon si s˘ cump˘ ra¸i un num˘ r de telefon. Astfel, când persoanele v˘
a a
t
¸ a
a t
a
a
apeleaz˘ la num˘ rul pe care l-a¸i achizi¸ionat va „suna” Ekiga.
a
a
t
t
Pentru a afla mai multe despre efectuarea convorbirilor telefonice folosind Ekiga, consulta¸i pagina http://www.ekiga.org/t
index.php?rub=3.

3.6.2

Skype

Skype este o aplica¸ie de tip softphone care poate fi folosit˘ în Ubuntu pentru efectuarea convorbirilor prin Internet. Codul
t
a
sursa al aplica¸iei Skype este proprietar, dar aplica¸ia se poate folosi gratuit. Convorbirile dumneavoastr˘ se vor transmite prin
t
t
a
servere distribuite si nu printr-un server central. Pentru a se putea realiza acest lucru, Skype folose¸te o tehnologie „peer-to-peer”
¸
s
descentralizat˘ si propriul protocol (proprietar). Skype folose¸te comunica¸ii criptate, ceea ce înseamn˘ c˘ toate comunica¸iile
a¸
s
t
a a
t
sunt criptate de la apelant pân˘ la apelat si nu pot fi ascultate de altcineva. Nu vom intra în alte detalii despre Skype acum.
a
¸

76 / 338

3.7

Sumarul Leçiei
t

a t
t
at a
• Pute¸i conecta calculatorul la Internet folosind conexiune prin cablu, f˘ r˘ fir si „dial-up”.
t
aa ¸
• Mozilla Firefox este un navigator de Internet cu surs˘ public˘ , puternic si sigur. Este disponibil gratuit si este navigatorul de
a
a
¸
¸
Internet implicit în Ubuntu.
• Firefox include dou˘ caracteristici puternice care fac s˘ ave¸i o experien¸a mai bun˘ si mai productiv˘ când naviga¸i pe Internet:
a
a
t
t˘
a¸
a
t
un sistem de c˘ utare integrat si un sistem de pagini favorite.
a
¸
• Liferea este un cititor de fluxuri RSS, care v˘ ofer˘ caracteristici utile pentru gestionarea abonamentelor la grupurile de stiri.
a
a
¸
• Evolution este clientul implicit de mail din Ubuntu.
• Mozilla Thunderbird este o aplica¸ie pentru e-mail realizat˘ de Mozilla Foundation. Este un client de email si cititor de fluxuri
t
a
¸
de stiri gratuit si multiplatform˘ .
¸
¸
a
• Clientul de mesaje instant pentru Ubuntu este Pidgin. Poate lucra pe mai multe platforme si suport˘ mai multe protocoale ale
¸
a
celor mai populare re¸ele de mesaje instant.
t
• Ekiga este aplica¸ia implicit˘ , cu surs˘ public˘ , din Ubuntu, pentru telefonie pe Internet.
t
a
a
a

3.8

t

Question: Care sunt principalele trei modalit˘¸i de conectare la Internet?
at
Answer:
Question: Ce unealt˘ este folosit˘ pentru a identifica modemul în Ubuntu?
a
a
Answer:
Question: Pentru ce ave¸i nevoie de un sistem de pagini favorite în Firefox?
t
Answer:
Question: Ce este un flux?
Answer:
Question: Potrivi¸i urm˘ toarele:
t
a
1) Evolution
2) Firefox
3) Ekiga
4) Pidgin

a) Navigator Web
b) Client e-mail
c) Mesagerie instant˘
a
d) Apeluri telefonice

Answer:
Question: Po¸i ob¸ine o adres˘ SIP de la ______________________.
t
t
a
Answer:
Question: Codul surs˘ al programului Skype este ____________________ dar acesta este ____________________ de folosit.
a
Answer:
Question: Care dintre urm˘ toarele este un acumulator de fluxuri RSS?
a
A. Ekiga
B. Liferea

77 / 338

C. Pan
Skype
Answer:
Question: Care dintre urm˘ toarele este software proprietar?
a
A. Skype
B. Ekiga
Liferea
D. Firefox
Answer:

3.9

Exerci¸ii practice
t

Exerci¸iul 1 Utiliza¸i Liferea drept cititor de fluxuri de stiri. De curând a¸i întâlnit un prieten care v-a informat despre un web
t
t
¸
t
site care ofer˘ fluxuri RSS, http://www.lifehacker.com. Acum dori¸i s˘ configura¸i Liferea s˘ poat˘ citi ultimele stiri furnizate de
a
t a
t
a
a
¸
acest web site.
1. Deschide¸i urm˘ torul web site http://www.lifehacker.com. Acest sit ofer˘ fluxuri RSS.
t
a
a
2. În panoul din stânga la categoria syndication, efectua¸i clic pe Full content (with ads). Salva¸i adresa URL din câmpul de
t
t
adres˘ a navigatorului Mozilla Firefox. Aceast˘ adres˘ URL, http://feeds.gawker.com/lifehacker/full, este adresa pentru
a
a
a
fluxul de stiri.
¸
3. Deschide¸i Liferea.
t
4. Efectua¸i clic dreapta în panoul din stânga, din meniul contextual alege¸i Nou si efectua¸i clic pe Înscriere nou˘ . Se va
t
t
t
a
deschide fereastra de dialog Înscriere nou˘ .
a
5. În fereastra de dialog Înscriere nou˘ introduce¸i adresa URL salvat˘ http://feeds.gawker.com/lifehacker/full si ap˘ sa¸i OK.
a
t
a
¸ a t
Exerci¸iul 2 Dori¸i s˘ vorbi¸i cu prietenul dumneavoastr˘ care folose¸te Google talk (gtalk). Configura¸i Pidgin s˘ foloseasc˘
t
t a
t
a
s
t
a
a
gtalk.
1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Internet si ap˘ sa¸i Mesagerul Pidgin.
t
t
¸ a t
2. În meniul Conturi, ap˘ sa¸i Administrare conturi. Se va afi¸a fereastra Conturi.
a t
s
3. În fereastra Conturi, ap˘ sa¸i Adaug˘ . Se va afi¸a fereastra Ad˘ ugare cont.
a t
a
s
a
4. În fereastra Adaug˘ cont alege¸i xmpp din caseta Protocol, scrie¸i id-ul e-mail gtalk în caseta Nume utilizator, parola
a
t
t
contului în caseta Parol˘ si pseudonimul în caseta Alias local. Ap˘ sa¸i Salveaz˘ .
a¸
a t
a
5. Acum sunte¸i conectat la serverul gtalk.
t

78 / 338

Capitolul 4

Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice
t
O BIECTIVE
În aceast˘ leçie ve¸i înv˘¸a cum s˘ :
a t
t
at
a
• S˘ folosi¸i funçiile de baz˘ în procesarea de text, utilizând OpenOffice.org Writer.
a
t
t
a
• S˘ folosi¸i funçiile de baz˘ în calculul tabelar, utilizând OpenOffice.org Calc.
a
t
t
a
• S˘ realiza¸i si s˘ viziona¸i prezent˘ ri multimedia, utilizând OpenOffice.org Impress.
a
t ¸ a
t
a
• S˘ realiza¸i desene, utilizând OpenOffice.org Draw.
a
t
• S˘ crea¸i si s˘ edita¸i formule, utilizând OpenOffice.org Math.
a
t ¸ a
t

4.1

Prezentarea suitei OpenOffice.org

OpenOffice.org este aplica¸ia pentru birou instalat˘ implicit în Ubuntu. Aceasta este o suit˘ de programe cod surs˘ deschis˘
t
a
a
a
a
pentru birou, care con¸ine toate facilit˘¸ile pe care v˘ a¸tepta¸i s˘ le g˘ si¸i, în mod normal, într-o coleçie de aplica¸ii pentru birou.
t
at
a s
t a
a t
t
t
Nu este îns˘ doar o coleçie de programe; a fost proiectat˘ ca un pachet complet pentru birou, în care toate aplica¸iile p˘ streaz˘
a
t
a
t
a
a
un aspect unitar si folosesc acelea¸i unelte.
¸
s
Suita OpenOffice.org este disponibil˘ în mai mult de 30 limbi si poate rula pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux,
a
¸
Microsoft Windows, Solaris si Mac OS X. Este compatibil˘ , de asemenea, cu alte suite pentru birou importante, inclusiv cu
¸
a
Microsoft Office, ceea ce v˘ faciliteaz˘ crearea, deschiderea, salvarea si schimbul de documente cu prietenii si colegii care
a
a
¸
¸
folosesc formatele Microsoft Office.
O alt˘ caracteristic˘ important˘ a suitei OpenOffice.org este aceea c˘ toate aplica¸iile salveaz˘ fi¸ierele în formatul OpenDoca
a
a
a
t
a s
ument, care este noul standard interna¸ional folosit pentru documentele de birou. Acest format, bazat pe Extensible Markup
t
Language (XML), v˘ permite s˘ v˘ accesa¸i datele cu orice software compatibil OpenDocument.
a
a a
t
t
˘
˘
˘
Pentru mai multe informa¸ii despre istoria si dezvoltarea OpenOffice.org, va rugam sa vizita¸i http://en.wikipedia.org/wiki/t
¸
t
Openoffice.org.

Suita software OpenOffice.org include urm˘ toarele aplica¸ii care v˘ ajut˘ în munca dumneavoastr˘ :
a
t
a
a
a
• OpenOffice.org Writer
• OpenOffice.org Calc
• OpenOffice.org Impress

79 / 338

• OpenOffice.org Base
• OpenOffice.org Draw
• OpenOffice.org Math
P ENTRU A ACCESA SUITA DE APLICA¸ DE BIROU O PEN O FFICE . ORG PROCEDA¸ ASTFEL :
TII
TI
• În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou, apoi efectua¸i clic pe aplica¸ia OpenOffice.org pe care o dori¸i.
t
t
t
t
t

Figura 4.1: Accesarea OpenOffice.org

4.1.1

OpenOffice.org Writer

Writer este procesorul de text al suitei OpenOffice.org. Pune la dispozi¸ia dumneavoastr˘ funçii si unelte puternice, cu care pute¸i
t
a
t ¸
t
face orice, de la redactarea unei scrisori simple pân˘ la crearea unei c˘ r¸i întregi, care poate con¸ine diagrame, grafic˘ , imagini,
a
at
t
a
tabele si un index. Pot fi realizate si alte lucr˘ ri complexe, cum ar fi bro¸uri sau buletine informative multicoloan˘ .
¸
¸
a
s
a

4.1.2

OpenOffice.org Calc

Calc este o aplica¸ie pentru calcul tabelar, care con¸ine toate uneltele de care ave¸i nevoie pentru a calcula, analiza, concluziona
t
t
t
si prezenta datele dumneavoastr˘ sub form˘ de rapoarte sau grafice. Dispune de o gam˘ larg˘ de funçii avansate, cum ar fi
¸
a
a
a
a
t
introducerea de formule complexe, posibilitatea import˘ rii datelor externe si realizarea de analize statistice.
a
¸

4.1.3

OpenOffice.org Impress

Impress este un program pentru realizarea de prezent˘ ri multimedia. Are incluse mai multe unelte, cu ajutorul c˘ rora pute¸i
a
a
t
realiza prezent˘ ri în grafic˘ 2D si 3D, imagini artistice, elemente grafice, efecte speciale si anima¸ii.
a
a
¸
¸
t

80 / 338

4.1.4

OpenOffice.org Base

Base este un program prin care pute¸i realiza o baz˘ de date în care s˘ p˘ stra¸i informa¸ii despre contactele dumneavoastr˘ ,
t
a
a a t
t
a
s˘ crea¸i si s˘ modifica¸i tabele, formulare, interog˘ ri si rapoarte. Pute¸i s˘ accesa¸i datele p˘ strate într-o varietate de formate
a
t ¸ a
t
a ¸
t a
t
a
proprii bazelor de date. Aplica¸ia Base nu va fi tratat˘ în detaliu în acest curs. Pentru mai multe informa¸ii, v˘ rug˘ m s˘ accesa¸i
t
a
t
a
a a
t
www.openoffice.org/product/base.html

4.1.5

OpenOffice.org Draw

Draw este un editor grafic vectorial, care v˘ pune la dispozi¸ie unelte pentru realizarea de prezent˘ ri grafice simple sau ilustra¸ii
a
t
a
t
dinamice 3D si efecte speciale.
¸

4.1.6

OpenOffice.org Math

Not˘ :
a
Pute¸i folosi Math pentru crearea si editarea ecua¸iilor matematice, folosind o interfa¸a grafic˘ sau prin introducerea direct˘ a
t
¸
t
t˘
a
a
formulei într-un editor de ecua¸ii. Formulele create în aceste moduri pot fi inserate în alte programe OpenOffice.org, cum ar fi
t
Writer, Calc si Impress.
¸
Folosirea unui sistem de operare nou sau, în special, folosirea unei suite noi pentru birou, nu este un lucru de care trebuie s˘ v˘
a a
teme¸i. Cu OpenOffice, cele mai multe opera¸ii sunt foarte intuitive. Gândi¸i-v˘ la aceast˘ suit˘ , nou˘ pentru dumneavoastr˘ ,
t
t
t a
a
a
a
a
ca la mutatul într-o cas˘ nou˘ ; toat˘ vesela dumneavoastr˘ , ustensilele de buc˘ t˘ rie, sunt acelea¸i, în dulapurile din buc˘ t˘ rie,
a
a
a
a
aa
s
aa
trebuie doar s˘ v˘ obi¸nui¸i cu noul aranjament!
a a
s t

4.2
4.2.1

Utilizarea OpenOffice.org Writer
˘t
Facilita¸i cheie ale aplica¸iei OpenOffice.org Writer
t

Cunoa¸te¸i, cu siguran¸a, multe din caracteristicile acestei aplica¸ii, a¸a c˘ vom prezenta aici doar câteva.
s t
t˘
t
s a
Scriere OpenOffice.org Writer ofer˘ multe facilit˘¸i care v˘ ajut˘ s˘ realiza¸i documente simple sau documente complexe, care
a
at
a
a a
t
cuprind mai multe p˘ r¸i, cum ar fi bibliografii, tabele de referin¸e si indexuri. Iat˘ câteva din aceste facilit˘¸i:
at
t ¸
a
at
• Spellcheck: Spellcheck - corectorul ortografic - v˘ permite crearea unor documente care nu con¸in gre¸eli de ortografie, prin
a
t
s
posibilitatea de a verifica documentul în întregime, inclusiv antetele, notele de subsol si index˘ rile. Pute¸i identifica un cuvânt
¸
a
t
scris gre¸it dintr-o anumit˘ parte a documentului, selectând aceast˘ parte care v˘ intereseaz˘ , având posibilitatea de a alege un
s
a
a
a
a
cuvânt înlocuitor dintr-o list˘ prezentat˘ de aplica¸ie si posibilitatea de a ad˘ uga un cuvânt nou la diçionarele utilizatorului.
a
a
t ¸
a
t
• Thesaurus: Thesaurus -lexiconul- v˘ ajut˘ s˘ îmbun˘ t˘¸i¸i calitatea documentelor realizate, prin oferirea unui sinonim pentru
a
a a
a at t
cuvântul selectat.
• Autocorrect: Autocorrect este o funçie a programului, care v˘ ajut˘ prin corectarea automat˘ a erorilor de tastare si de
t
a
a
a
¸
ortografie des întâlnite. Aceast˘ funçie v˘ permite si corectarea automat˘ a format˘ rii unui text sau introducerea unor caractere
a
t a
¸
a
a
speciale prin recuno¸terea utiliz˘ rii unui caracter anume.
s
a
• Hyphenation: Pute¸i folosi îndrum˘ torul pentru desp˘ r¸irea în silabe pentru a desp˘ r¸i cuvintele prea lungi, care nu încap la
t
a
at
at
sfâr¸itul liniei. Documentul este verificat în întregime si v˘ sunt prezentate sugestii pe care le pute¸i accepta sau respinge.
s
¸ a
t
• Mail merge: Utilitarul Mail merge permite realizarea de scrisori, etichete, plicuri, faxuri si mesaje e-mail personalizate,
¸
utilizând sabloane si o baz˘ de date cu adrese.
¸
¸
a
Concep¸ie si structurare OpenOffice.org v˘ permite s˘ concepe¸i si s˘ structura¸i documentele dumneavoastr˘ text prin utilizarea
t ¸
a
a
t ¸ a
t
a
mai multor funçii, cum ar fi:
t

81 / 338

• Fereastra Style and Formatting: Fereastra Style and Formatting este una din funçiile comune disponibile în pachetul
t
OpenOffice.org, care poate fi folosit˘ în toate aplica¸iile incluse în acest pachet. Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ pentru a rea
t
t
a
a
aliza, desemna si modifica stiluri pentru paragrafe, liste, caractere individuale, cadre si pagini.
¸
¸
• Navigator: Ofer˘ o schi¸a a documentului în întregime si v˘ permite s˘ naviga¸i rapid prin acesta. Mai pute¸i folosi Navigator
a
t˘
¸ a
a
t
t
pentru a urm˘ ri obiectele si elementele inserate deja în document si pentru a introduce elemente noi.
a
¸
¸
• Indexes and Tables: V˘ permite s˘ insera¸i un index, un cuprins sau referin¸e bibliografice în documentele dumneavoastr˘ .
a
a
t
t
a
Pute¸i personaliza tabelele si indexurile inserate, prin definirea structurii si aspectului acestora.
t
¸
¸
Editarea de publica¸ii Urm˘ toarele facilit˘¸i v˘ ajut˘ s˘ realiza¸i documente la un nivel profesional, cum ar fi bro¸uri, invita¸ii si
t
a
at a
a a
t
s
t ¸
buletine informative:
• Frames: Cadrele se comport˘ ca un container pentru text si grafic˘ si pot fi plasate oriunde într-un document. Pute¸i utiliza
a
¸
a¸
t
aceste cadre pentru a introduce o dispunere pe mai multe coloane si pentru a ob¸ine aspect profesional.
¸
t
• Graphics: V˘ permite s˘ introduce¸i în documentul dumneavoastr˘ text un obiect dintr-o galerie, dintr-un fi¸ier sau din alt˘
a
a
t
a
s
a
aplica¸ie OpenOffice.org
t
• Table: OpenOffice.org Writer v˘ permite s˘ crea¸i sau s˘ insera¸i un tabel într-un document text.
a
a
t
a
t
Desenare Funçia pentru desenat v˘ u¸ureaz˘ realizarea unor desene si elemente de gafic˘ în documentul dumneavoastr˘ text.
t
a s
a
¸
a
a
Pute¸i folosi bara Drawing pentru ad˘ ugarea a tot felul de forme, linii si elemente text în documentul curent.
t
a
¸
Trage si plaseaz˘ Aceast˘ facilitate unic˘ v˘ permite s˘ muta¸i obiectele în cadrul aceluia¸i document, dintr-un document
¸
a
a
a a
a
t
s
OpenOffice în altul sau s˘ aduce¸i obiecte din galerie în documentul dumneavoastr˘ curent.
a
t
a
Funçia de Ajutor Este o prezentare complet˘ a programului Writer.
t
a

4.2.2

˘
Realizarea opera¸iilor de baza în procesarea de text
t

Cu OpenOffice.org Writer pute¸i realiza mai multe sarcini legate de procesarea de text, cum ar fi scrierea, editarea, formatarea,
t
vizualizarea si tip˘ rirea documentelor. Procesorul de text v˘ permite s˘ folosi¸i sabloane diferite, s˘ aplica¸i stiluri variate docu¸
a
a
a
t ¸
a
t
mentului dumneavoastr˘ , s˘ controla¸i aspectul paginii, s˘ insera¸i, edita¸i si s˘ crea¸i elemente grafice în interiorul unui document
a a
t
a
t
t ¸ a
t
text. În seçiunile urm˘ toare vor fi descrise câteva din sarcinile de baz˘ legate procesarea de text.
t
a
a
Introducerea si formatarea textului OpenOffice.org Writer este folosit în principal la formatarea de text. Pute¸i introduce text
¸
t
folosindu-v˘ de tastatur˘ , aplicând apoi textului introdus ce format dori¸i, în funçie de cerin¸ele specifice documentului în cauz˘ .
a
a
t
t
t
a
1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Word Processor. Se va deschide un
t
t
¸
t
document text nou.

82 / 338

Figura 4.2: Lansarea programului Writer
2. În funçie de ceea ce dori¸i s˘ face¸i, pute¸i realiza fie o scrisoare, un memo, o not˘ sau un roman întreg pornind de la zero
t
t a
t
t
a
sau pute¸i folosi un sablon sau o form˘ predefinit˘ care corespunde cerin¸elor dumneavoastr˘ .
t
¸
a
a
t
a
Pentru a accesa sabloanele si formele predefinite, în meniul Fi¸ier merge¸i la New si apoi efectua¸i clic pe Sabloane
¸
¸
s
t
¸
t
¸
si documente. Ca alternativ˘ , pute¸i folosi combina¸ia de taste SHIFT+CTRL+N. Se va deschide fereastra de dialog
¸
a
t
t
Sabloane si documente.
¸
¸

Figura 4.3: Accesarea funçiei Sabloane si documente
t ¸
¸
3. Pute¸i vedea mai multe categorii de sabloane în coloana din mijlocul ferestrei de dialog a funçiei Sabloane si documente.
t
¸
t ¸
¸

83 / 338

Dac˘ dori¸i s˘ utiliza¸i un sablon pentru realizarea unui document, face¸i dublu clic pe categoria care v˘ intereseaz˘ . Vor fi
a
t a
t
¸
t
a
a
afi¸ate mai multe sabloane asociate acelei categorii. Alege¸i sablonul dorit si începe¸i s˘ lucra¸i pe acesta.
s
¸
t ¸
¸
t a
t
Pute¸i la fel de bine s˘ decide¸i s˘ lucra¸i pe documentul gol, deschis implicit. Pentru a continua lucrul pe acesta, ie¸i¸i
t
a
t a
t
st
din fereastra de dialog Sabloane si documente prin executarea unui clic pe butonul Close aflat col¸ul din dreapta-sus al
¸
¸
t
ferestrei de dialog.

Figura 4.4: Accesarea sabloanelor
¸
4. Dup˘ ce a¸i creat documentul, pute¸i folosi funçiile de formatare ale aplica¸iei Writer pentru a schimba modul de afi¸are a
a
t
t
t
t
s
textului sau pentru a pune în eviden¸a anumite zone ale documentului. Pute¸i utiliza urm˘ toarele op¸iuni prezente în bara
t˘
t
a
t
de instrumente Format pentru realizarea câtorva sarcini obi¸nuite legate de formatare.
s

Figura 4.5: Bara de unelte Format
5. Pute¸i folosi fereastra Style and Formatting pentru a transforma complet înf˘¸i¸area unui document.
t
at s

84 / 338

Pentru a deschide fereastra Style and Formatting, accesa¸i meniul Format si apoi efectua¸i clic pe Style and Formatting.
t
¸
t
Se va deschide fereastra Style and Formatting.

Figura 4.6: Accesarea ferestrei Style and Formatting
6. Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ pentru a alege si modifica stilul existent sau pentru a crea unul nou. Dac˘ efectua¸i clic pe
t
a
a
¸
a
t
una din pictogramele de dedesubtul barei de titlu a ferestrei Style and Formatting, va fi afi¸at˘ o list˘ cu stiluri pe categorii
s a
a
particulare, cum ar fi list˘ sau paragraf.
a

Figura 4.7: Pictogramele Style and Formatting
7. Atunci când deschide¸i fereastra Style and Formatting, este selectat˘ implicit pictograma Stiluri de paragraf. Toate
t
a
stilurile listate în aceast˘ categorie sunt afi¸ate în fereastra Style and Formatting. Pute¸i începe s˘ modifica¸i din punct de
a
s
t
a
t

85 / 338

vedere al stilului p˘ r¸i ale documentului, prin alegerea unei anume p˘ r¸i si aplicarea unui stil existent, executând dublu clic
at
at ¸
pe stilul dorit.

Figura 4.8: Aplicarea unui stil
8. Totu¸i, dac˘ dori¸i s˘ modifica¸i un stil existent, pute¸i s˘ efectua¸i clic dreapta pe acel stil si s˘ selecta¸i apoi Modify. Se
s
a
t a
t
t a
t
¸ a
t
va deschide o fereastr˘ nou˘ . Pute¸i redefini aproape toate aspectele stilului ales, folosindu-v˘ de op¸iunile disponibile în
a
a
t
a
t
categoriile existente.
Modifica¸i specifica¸iile stilului ales, apoi efectua¸i clic pe OK pentru a confirma schimb˘ rile.
t
t
t
a

Figura 4.9: Modificarea stilului
9. Face¸i dublu clic pe stilul modificat pentru a oglindi schimb˘ rile în textul ales.
t
a

86 / 338

Figura 4.10: Aplicarea unui stil modificat
10. Pute¸i modifica tot documentul sau p˘ r¸i ale acestuia în acela¸i mod.
t
at
s
Pentru a introduce un tabel într-un document, pozi¸iona¸i cursorul în zona din document în care dori¸i s˘ apar˘ tabelul si urma¸i
t
t
t a
a
¸
t
procedura descris˘ mai jos:
a
1. În meniul Tabel merge¸i la Inserare si apoi efectua¸i clic pe Tabel. Se va deschide fereastra de dialog Insert Table.
t
¸
t

Figura 4.11: Inserarea unui tabel
2. Pute¸i utiliza op¸iunile numeroase prezentate în fereastra de dialog pentru a defini propriet˘¸ile tabelului.
t
t
at

87 / 338

Figura 4.12: Definirea propriet˘ ¸ilor unui tabel
at
t
˘t
Pentru a introduce direct un tabel cu proprieta¸i implicite, efectua¸i clic pe pictograma Tabel de pe bara de unelte standard
t
si alege¸i dimensiunea tabelului în meniul grafic care apare. Pentru a crea tabelul, efectua¸i clic în celula care dori¸i sa fie
¸
t
t
t ˘
˘
pe ultimul rând din ultima coloana (celula care încheie tabelul).

3. Defini¸i propriet˘¸ile tabelului si efectua¸i clic pe OK. Tabelul este inserat în locul desemnat din documentul dumneavoast
at
¸
t
tr˘ . Programul Writer creeaz˘ implicit un tabel pe toat˘ l˘¸imea paginii, tabel în care toate rândurile au aceea¸i în˘ l¸ime,
a
a
a at
s at
iar coloanele au aceea¸i l˘¸ime. Pentru a dimensiona coloanele si rândurile pentru a se potrivi cu cerin¸ele dumneavoastr˘ ,
s at
¸
t
a
efectua¸i clic dreapta pe tabel si alege¸i Tabel din meniul cu scurt˘ turi. Se va deschide fereastra de dialog Table Format.
t
¸
t
a
Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ pentru a defini specifica¸ii particulare ale tabelului, cum ar fi alinierea, l˘¸imea coloanelor,
t
a
a
t
at
modul de dispunere al textului, margini si fundal.
¸
Defini¸i aceste specifica¸ii conform preferin¸elor si cerin¸elor dumneavoastr˘ si apoi efectua¸i clic pe OK pentru a aplica
t
t
t
¸
t
a¸
t
aceste configur˘ ri.
a

Figura 4.13: Personalizarea formatului unui tabel

88 / 338

4. Specifica¸iile pe care le-a¸i definit vor fi aplicate tabelului. Pentru a aranja în celula unui tabel datele dintr-un alt tabel,
t
t
pute¸i crea un tabel în interiorul acelei celule. Programul Writer v˘ permite s˘ realiza¸i un num˘ r nelimitat de astfel de
t
a
a
t
a
serii.
Pentru a crea un astfel de tabel inclus, efectua¸i clic în celula în care dori¸i s˘ apar˘ acest tabel inclus, apoi urma¸i procedura
t
t a
a
t
prin care insera¸i un tabel nou. Va apare un tabel inclus în celula tabelului ini¸ial.
t
t

Figura 4.14: Crearea unui tabel în interiorul unui alt tabel
5. Pute¸i defini acum specifica¸iile tabelului inclus pân˘ în cele mai mici detalii, folosind fereastra de dialog Table Format
t
t
a
pentru ca , apoi, s˘ introduce¸i datele în tabel.
a
t

Figura 4.15: Tabelul inclus
Inserarea imaginilor OpenOffice.org permite importarea imaginilor în mai multe formate, inclusiv a celor mai întâlnite, cum ar
fi JPEG, PNG, BMP si GIF. Imaginile pot fi inserate dintr-un fi¸ier, din galeria OpenOffice.org, pot proveni de la un scaner sau
¸
s
de la un program grafic.

89 / 338

1. Plasa¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ introduce¸i imaginea. În meniul Inserare, merge¸i la Picture si
t
t a
t
t
¸
efectua¸i clic pe From File. Se va deshide fereastra de dialog Insert Picture.
t
2. Pentru a insera un fi¸ier, naviga¸i pân˘ la fi¸ierul dorit si selecta¸i-l. Pentru a previzualiza imaginea într-un panou, ca s˘
s
t
a
s
¸
t
a
ave¸i certitudinea c˘ a¸i ales imaginea dorit˘ , marca¸i c˘ su¸a de validare Preview aflat˘ în partea de jos a ferestrei de dialog
t
a t
a
t a t
a
Insert Picture. Efectua¸i clic pe butonul Deschide pentru a insera imaginea în documentul dumneavoastr˘ .
t
a

Figura 4.16: Inserarea imaginilor
3. Imaginea este inserat˘ într-un loc ales din document. Dac˘ imaginea inserat˘ nu se încadreaz˘ perfect în document, va
a
a
a
a
trebui s˘ o redimensiona¸i.
a
t
Pentru a redimensiona imaginea p˘ strându-i propor¸iile, selecta¸i imaginea, apoi ap˘ sa¸i si men¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT.
a
t
t
a t ¸
t t a a
Când selecta¸i o imagine, apar ni¸te puncte sub form˘ de p˘ trate (numite elemente de control) dealungul perimetrului
t
s
a
a
imaginii. În timp ce ¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT, efectua¸i clic pe un astfel de punct si trage¸i pentru a modifica m˘ rimea
t t
a a
t
¸
t
a
imaginii.

90 / 338

Figura 4.17: Redimensionarea imaginilor inserate
4. Dup˘ ce a¸i redimensionat imaginea, trebuie s˘ repozi¸iona¸i imaginea în document. Pute¸i aranja si alinia imaginile
a
t
a
t
t
t
¸
utilizând uneltele din bara Frame, care apare dedesubtul barei de unelte Standard atunci când selecta¸i un element graﬁc
t
pentru prima oar˘ .
a
Alternativ, pute¸i face clic dreapta pe imagine si alege apoi una din op¸iunile disponibile în meniul cu scurt˘ turi, precum
t
¸
t
a
Arrange, Wrap sau Anchor.

Figura 4.18: Pozi¸ionarea imaginilor inserate.
t
5. Dup˘ ce a¸i ales pozi¸ia în care dori¸i s˘ apar˘ imaginea, ve¸i ob¸ine un rezultat asem˘ n˘ tor cu cel din captura de ecran
a
t
t
t a
a
t
t
a a
urm˘ toare.
a

91 / 338

Figura 4.19: Imaginea inserat˘
a
1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Tip˘ re¸te. Apare fereastra de dialog Print. Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ de dialog
s
t
a s
t
a
a
pentru a specifica ce imprimant˘ dori¸i s˘ folosi¸i (în cazul în care ave¸i instalate în sistem mai multe), paginile care trebuie
a
t a
t
t
tip˘ rite si num˘ rul de copii. Pute¸i face clic pe butonul Propriet˘ ti din fereastra de dialog Print pentru a defini propriet˘¸ile
a
¸
a
t
a¸
at
imprimantei, precum orientarea, tava cu hârtie si dimensiunile hârtiei.
¸
Pentru a defini op¸iunile imprimantei pentru documentul curent, efectua¸i clic pe butonul Op¸iuni aflat în fereastra de
t
t
t
dialog Print.

Figura 4.20: Tip˘ rirea documentelor
a
2. Fereastra de dialog Op¸iuni v˘ permite s˘ alege¸i anumite p˘ r¸i din documentul dumneavoastr˘ pe care s˘ le tip˘ ri¸i.
t
a
a
t
at
a
a
a t
De exemplu, pentru a economisi toner sau cerneal˘ , pute¸i alege s˘ nu tip˘ ri¸i fundalul sau elementele grafice prezente
a
t
a
a t

92 / 338

în document. Pute¸i specifica aceste detalii în seçiunea Content, prin selectarea sau deselectarea c˘ su¸elor de validare
t
t
a t
corespunz˘ toare.
a
Similar, pute¸i defini op¸iunile imprimantei în seçiunile Pagini si Note. Dup˘ specificarea detaliilor, efectua¸i clic pe
t
t
t
¸
a
t
butonul OK pentru a salva configur˘ rile.
a

Figura 4.21: Definirea op¸iunilor imprimantei
t
˘
3. Dup˘ toate acestea, pentru a tip˘ ri, efectua¸i clic pe butonul OK din fereastra de dialog Tip˘ re¸te. N OTA :
a
a
t
a s

Schimb˘ rile pe care le face¸i în fereastra de dialog Op¸iuni vor fi folosite numai la tip˘ rirea documentului curent si nu vor
a
t
t
a
¸
schimba configur˘ rile implicite ale imprimantei.
a
Pute¸i salva documentul scris în Writer în acela¸i mod în care salva¸i orice alt document. Pentru a salva un document text nou
t
s
t
proceda¸i astfel:
t
1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Salveaz˘ ca. Se va deschide fereastra de dialog Save as.
s
t
a

Figura 4.22: Salvarea documentelor
2. Naviga¸i pân˘ la directorul în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul, introduce¸i numele fi¸ierului si efectua¸i clic pe Salveaz˘ pentru
t
a
t a
t s
t
s
¸
t
a
a salva fi¸ierul în locul dorit.
s

93 / 338

OpenOffice.org v˘ permite s˘ salva¸i documentul în mai multe formate, inclusiv în Microsoft Word, Rich Text, Star Writer
a
a
t
sau ca document HTML. Datorit˘ acestei facilit˘¸i, pute¸i trimite documentul unor coresponden¸i care folosesc alte aplica¸ii
a
at
t
t
t
pentru birou.
Dac˘ dori¸i s˘ salva¸i documentul ca fi¸ier Word, alege¸i formatul Word corespunz˘ tor din meniul aflat în partea de jos a
a
t a
t
s
t
a
ferestrei de dialog. Apoi efectua¸i clic pe butonul Salveaz˘ , pentru a salva fi¸ierul ca document Word.
t
a
s

Figura 4.23: Salvarea documentelor în formatul Word

4.3

Utilizarea OpenOffice.org Calc

Calc este componenta pentru calcul tabelar a suitei de programe pentru birou OpenOffice.org. Gama de funçii avansate pe care le
t
pune la dispozi¸ie este cuprinz˘ toare, pentru a ajuta pe profesioni¸ti în realizarea sarcinilor pe care le au de îndeplinit. În acela¸i
t
a
s
s
timp, Calc este un program prietenos cu utilizatorul, ceea ce îl face mai u¸or de asimilat de încep˘ tori. În cele ce urmeaz˘ , v˘
s
a
a a
ve¸i familiariza cu facilit˘¸ile cheie ale programului si ve¸i înv˘¸a s˘ folosi¸i câteva funçii de baz˘ ale calculului tabelar.
t
at
¸ t
at a
t
t
a
La fel cu celelalte aplica¸ii ale suitei OpenOffice.org, Calc v˘ permite s˘ salva¸i foile de calcul electronice în formatul OASIS
t
a
a
t
OpenDocument (ODF). Acest format, bazat pe XML, v˘ permite s˘ v˘ accesa¸i foile de calcul de pe orice program compatibil
a
a a
t
OpenDocument. În plus, Calc v˘ permite s˘ salva¸i fi¸ierele direct în formatul Portable Document Format (PDF), f˘ r˘ s˘ ave¸i
a
a
t s
aa a
t
nevoie de alte programe.

4.3.1

˘t
Facilita¸ile cheie ale OpenOffice.org Calc

Calc este o aplica¸ie de birou complet˘ , care con¸ine funçii de analiz˘ avansat˘ , funçii pentru realizarea de diagrame si funçii
t
a
t
t
a
a
t
¸
t
care v˘ ajut˘ la luarea deciziilor, adic˘ tot ceea ce a¸tepta¸i de la o aplica¸ie de vârf pentru calcul tabelar. Iat˘ câteva facilit˘¸i
a
a
a
s
t
t
a
at
cheie ale programului OpenOffice.org Calc:
• Realizarea de calcule: OpenOffice.org Calc integreaz˘ mai mult de 300 funçii pentru realizarea de opera¸ii financiare, logice,
a
t
t
statistice, matematice si bancare. Pute¸i crea astfel formule pentru a realiza calcule complexe pentru datele dumneavoastr˘ . În
¸
t
a
plus, Calc v˘ pune la dispozi¸ie funçia de asistare, care v˘ ghideaz˘ într-un mod interactiv în conceperea formulelor.
a
t
t
a
a
O alt˘ facilitate con¸inut˘ de OpenOffice.org Calc este reprezentat˘ de faptul c˘ permite conceperea unor formule în limbaj
a
t
a
a
a
natural, cum ar fi vânz˘ ri - costuri.
a
• Scenario Manager: Prin aceast˘ facilitate pute¸i introduce variabila „ce ar fi dac˘ ” în analizele dumneavoastr˘ , care v˘ prezint˘
a
t
a
a
a
a
rezultatele în funçie de schimb˘ rile pe care le face¸i în orice factor al secven¸ei de calcul. De exemplu, în cazul calcul˘ rii unui
t
a
t
t
a
împrumut, pute¸i schimba perioada acestui împrumut pentru a vedea calculele rezultate care con¸in suma de rambursat sau
t
t
dobânzile datorate în noile condi¸ii introduse de dumneavoastr˘ .
t
a

94 / 338

• Data Pilot: V˘ permite compararea, combinarea si aranjarea unor volume mari de date. V˘ ajut˘ la transformarea datelor brute
a
¸
a
a
din bazele de date în date catalogate, analizate si convertite în informa¸ii care s˘ aib˘ sens. Pute¸i folosi Data Pilot pentru a crea
¸
t
a a
t
tabele interactive care permit aranjarea frecvent˘ , rearanjarea si recapitularea datelor, în funçie de puncte de vedere diferite.
a
¸
t
• Dynamic Charts: Dup˘ cum sugereaz˘ numele, aceste diagrame se actualizeaz˘ automat, odat˘ cu schimb˘ rile ap˘ rute în foile
a
a
a
a
a
a
de calcul electronice.
• Deschiderea si salvarea fi¸ierelor Microsoft: Calc v˘ permite folosirea vechilor foi de calcul realizate în Microsoft Excel
¸
s
a
si, totodat˘ , salvarea fi¸ierelor în formatul Microsoft Excel sau în alte formate. Acest lucru u¸ureaz˘ distribuirea datelor altor
¸
a
s
s
a
utilizatori care folosesc aplica¸ii Microsoft sau altele, similare.
t

4.3.2

˘
Realizarea sarcinilor de baza în calculul tabelar

Similar altor aplica¸ii pentru calcul tabelar, Calc este folosit la procesarea informa¸iilor numerice sau text într-o form˘ tabelar˘ .
t
t
a
a
Este folosit în primul rând la gestionarea expresiilor numerice. Permite, de asemenea, sortarea si manevrarea datelor, executarea
¸
de funçii aritmetice, matematice si statistice asupra unor seleçii de date si reprezentarea datelor sub form˘ de diagrame sau
t
¸
t
¸
a
grafice. Seçiunea urm˘ toare descrie instruçiunile pentru realizarea unor sarcini de baz˘ pentru calculul tabelar în Calc.
t
a
t
a
Pentru a formata tabele si celule într-o foaie de calcul Calc proceda¸i astfel:
¸
t
1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si efectua¸i clic pe OpenOffice.org Spreadsheet pentru a deschide o foaie de calcul
t
t
¸
t
Calc. Se va deschide o fereastr˘ nou˘ Calc.
a
a

Figura 4.24: Deschiderea programului Calc
2. Mai jos sunt descrise câteva componente de baz˘ ale ferestrei principale Calc:
a

95 / 338

Figura 4.25: Fereastra Calc
• Zona de nume arat˘ o celul˘ si num˘ rul de rând, numite celul˘ de referin¸a, de fapt coordonatele celulei curente sau
a
a¸
a
a
t˘
active.
• Celula activ˘ indic˘ celula selectat˘ , activ˘ .
a
a
a
a
• Funçia de asistare deschide fereastra de dialog a asistentului.
t
• Butonul Sum˘ permite calcularea sumei numerelor aflate în celulele de deasupra celulei curente.
a
• Dac˘ efectua¸i clic pe butonul Function este inserat semnul egal în celula curent˘ , precum si în linia de introducere a
a
t
a
¸
datelor, semnalând c˘ celula este gata pentru introducerea unei formule.
a
• Categoriile de foi din josul ferestrei indic˘ num˘ rul foilor de lucru prezente în foaia de calcul curent˘ . Implicit, o foaie
a
a
a
de calcul nou˘ include trei foi de lucru.
a
3. Dup˘ ce a¸i introdus datele dumneavoastr˘ în foaia de calcul, le pute¸i aplica formate diferite, din gama bogat˘ în op¸iuni,
a
t
a
t
a
t
pus˘ la dispozi¸ie de Calc. Pentru a aplica formatul dorit unei seleçii de celule, în meniul Format efectua¸i clic pe Celule.
a
t
t
t
Se va deschide fereastra de dialog Format Cells.

Figura 4.26: Formatarea celulelor

96 / 338

4. Pute¸i folosi op¸iunile existente în ferestrele Font, Font Effects si Alignment pentru a specifica caracteristici variate de
t
t
¸
formatare pentru textul selectat. În mod asem˘ n˘ tor, pentru formatarea caracteristicilor numerelor, pute¸i alege din mai
a a
t
multe formate predefinite existente în categoria Numbers sau pute¸i defini un format nou, dup˘ nevoile dumneavoastr˘ .
t
a
a
Fereastra de dialog Format Cells pune la dispozi¸ie si op¸iunea de ad˘ ugare de margini inteligente sau fundaluri vibrante
t ¸
t
a
în foaia de calcul. V˘ permite selectarea culorii pentru fundal, dintr-un spectru de culori, pentru foaia de calcul, care este
a
în sine plictisitoare si f˘ r˘ haz.
¸ aa
Defini¸i specifica¸iile si efectua¸i clic pe butonul OK pentru a aplica efectele de formatare.
t
t
¸
t

Figura 4.27: Definirea caracteristicilor format˘ rii
a
5. Dup˘ alegerea caracteristicilor de formatare pentru celulele selectate, pute¸i ob¸ine un rezultat asem˘ n˘ tor cu acesta.
a
t
t
a a

Figura 4.28: Foaie de calcul formatat˘
a

97 / 338

6. Calc asigur˘ o alt˘ facilitate folositoare, numit˘ Autoformat, care v˘ permite realizarea unor tabele profesionale f˘ r˘ s˘
a
a
a
a
aa a
pierde¸i timp pentru selectarea grupurilor de celule si desemnarea unor formate pentru acestea. Facilitatea Autoformat v˘
t
¸
a
permite aplicarea rapid˘ a unor formate predefinite unei foi întregi sau doar unei seleçii de celule. Pentru a folosi aceast˘
a
t
a
facilitate, merge¸i în meniul Format si efectua¸i clic pe Autoformat.
t
¸
t

Figura 4.29: Folosirea AutoFormat
7. Astfel, va fi afi¸at˘ fereastra de dialog AutoFormat. Pentru a aplica un format predefinit unei seleçii de celule, alege¸i un
s a
t
t
format predefinit din lista Format si efectua¸i clic pe butonul OK pentru a aplica formatul ales seleçiei de celule.
¸
t
t

Figura 4.30: Alegerea unui format
8. Formatul pe care l-a¸i ales este aplicat imediat seleçiei de celule, dumneavoastr˘ ob¸inând astfel un tabel formatat în
t
t
a t
întregime cu un efort minim.

98 / 338

Figura 4.31: Tabele formatate
Introducerea valorilor si formulelor Formula este o funçie a foilor de calcul, realizat˘ prin introducerea unor argumente într-o
¸
t
a
celul˘ . Toate formulele încep cu semnul egal si pot con¸ine un num˘ r, text si, în unele cazuri, alte date, cum ar fi detalii de
a
¸
t
a
¸
formatare. Formulele mai pot con¸ine operatori aritmetici, operatori logici sau funçii.
t
t
Formule
=SUM(A1:A11)
=EFFECTIVE(5%;12)
=B1*B2
=C4-SUM(C10:C14)

Descriere
Calculeaz˘ suma celulelor A1:A11
a
Calculeaz˘ dobânda efectiv˘ pentru o valoare anual˘ de 5% cu 12 rate
a
a
a
lunare
Afi¸eaz˘ rezultatul înmul¸irii numerelor din celulele B1 si B2
s a
t
¸
Calculeaz˘ opera¸ia C4 minus suma dintre celulele C10 pân˘ la C14
a
t
a
Tabela 4.1: Formule Calc

Cea mai rapid˘ cale prin care pute¸i introduce o formul˘ este s˘ introduce¸i formula direct în celula în care dori¸i s˘ apar˘ rezultatul
a
t
a
a
t
t a
a
sau în linia de introducere a datelor din bara de formule. Pute¸i folosi si Funçia de asistare, care v˘ ajut˘ s˘ concepe¸i formule
t
¸
t
a
a a
t
într-un mod interactiv.
1. Pe foaia dumneavoastr˘ de calcul, alege¸i o celul˘ în care dori¸i s˘ insera¸i formula. Pentru a permite funçiei de asistare s˘
a
t
a
t a
t
t
a
v˘ ghideze în crearea si aplicarea formulei, în bara Formula, efectua¸i clic pe Function Wizard. Se va deschide fereastra
a
¸
t
de dialog Function Wizard.

99 / 338

Figura 4.32: Lansarea funçiei de asistare
t
2. Pute¸i consulta lista cu toate funçiile în fereastra Functions. Pute¸i, de asemenea, alege o categorie din lista Category
t
t
t
pentru a afi¸a funçiile cuprinse de o categorie anume. G˘ si¸i funçia dorit˘ în lista Functions si efectua¸i clic pe aceasta
s
t
a t
t
a
¸
t
pentru a o selecta. Ve¸i observa c˘ fereastra asistentului Function Wizard v˘ va pune la dispozi¸ie informa¸ii despre funçia
t
a
a
t
t
t
selectat˘ pentru a v˘ ajuta în alegerea f˘ cut˘ . Dup˘ alegerea funçiei, face¸i clic pe Înainte pentru a continua introducerea
a
a
a a
a
t
t
formulei.

Figura 4.33: Selectarea unei funçii
t
3. Acum, trebuie s˘ specifica¸i numerele asupra c˘ rora dori¸i s˘ introduce¸i formula. Pentru a face acest lucru, trebuie s˘
a
t
a
t a
t
a
merge¸i înapoi la foaia de lucru.
t
Face¸i clic pe butonul Miçorare pentru a miçora fereastra de dialog curent˘ , ca s˘ v˘ întoarce¸i la foaia de lucru.
t
s
s
a
a a
t

100 / 338

Figura 4.34: Miçorarea ferestrei de dialog a funçiei de asistare
s
t
4. Fereastra de dialog Funçia de asistare se miçoreaz˘ pentru a v˘ permite vizualizarea foii de calcul. Pentru a selecta o
t
s
a
a
arie cu celule, ¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT si utiliza¸i mausul pentru selectarea acelor celule care con¸in numerele dorite.
t t a a
¸
t
t
Dup˘ selectarea celulelor, pute¸i s˘ v˘ întoarce¸i la funçia de asistare dac˘ efectua¸i clic pe butonul Maximize.
a
t a a
t
t
a
t

Figura 4.35: Selectarea unei arii de celule
5. Celulele de referin¸a pentru aria de celule selectat˘ va fi afi¸at˘ automat în câmpul nume, iar formula aplicat˘ , completat˘
t˘
a
s a
a
a
cu argumente, este afi¸at˘ în câmpul Formula din partea de jos a ferestrei de dialog. Pentru a duce la bun sfâr¸it sarcina
s a
s
introdcerii formulei, efectua¸i clic pe butonul OK.
t

101 / 338

Figura 4.36: Aplicarea formulelor
6. Solu¸ia este afi¸at˘ în celula în care a¸i introdus formula.
t
s a
t

Figura 4.37: Rezultatul final
Inserarea diagramelor Pute¸i prezenta datele sub forma unor diagrame sau grafice, pentru a compara vizual datele si pentru a
t
¸
eviden¸ia schimb˘ rile în datele dumneavoastr˘ . Calc v˘ ofer˘ mai multe moduri în care v˘ pute¸i reprezenta datele din foile de
t
a
a
a
a
a
t
calcul în form˘ grafic˘ .
a
a
1. Deschide¸i o foaie de calcul care con¸ine date si subtitluri pe rânduri si coloane si selecta¸i datele pe care le dori¸i incluse
t
t
¸
¸
¸
t
t
în diagram˘ . Apoi, în meniul Inserare, alege¸i Chart. Va apare fereastra de dilaog Chart Wizard.
a
t

102 / 338

Figura 4.38: Lansarea funçiei Chart Wizard
t
2. Pe prima pagin˘ a funçiei Chart wizard, pute¸i alege tipul de diagram˘ si pute¸i vizualiza modul în care va fi prezentat˘
a
t
t
a¸
t
a
diagrama. Calc permite alegerea tipului de diagrame dintr-o gam˘ larg˘ de grafice 2D si 3D. Pute¸i fie urma restul instruçia
a
¸
t
t
unilor prezentate de funçia Chart Wizard, dac˘ efectua¸i clic pe butonul Înainte, fie pute¸i face clic pe Încheiere pentru a
t
a
t
t
insera diagrama în documentul dumneavoastr˘ .
a

Figura 4.39: Alegerea tipului de diagram˘
a
3. Diagrama este inserat˘ în locul specificat în foaia de calcul. Pute¸i apoi muta si redimensiona diagrama, pentru a se potrivi
a
t
¸
cerin¸elor dumneavoastr˘ .
t
a

103 / 338

Figura 4.40: Diagrama inserat˘
a
Exportarea foilor de calcul ca PDF Asemenea celorlalte aplica¸ii OpenOffice.org, pute¸i exporta foile de calcul din aplica¸ia
t
t
t
Calc drept fi¸iere PDF. Cu OpenOffice.org nu ave¸i nevoie de alte programe de la ter¸e p˘ r¸i pentru a converti documentele
s
t
t at
dumneavoastr˘ în format PDF.
a
1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Export˘ ca PDF. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Export.
s
t
a
s a

Figura 4.41: Exportarea foilor de calcul în format PDF
2. Cele patru categorii din aceast˘ fereastr˘ v˘ permite s˘ defini¸i op¸iuni cum ar fi paginile care vor fi incluse în PDF, tipul
a
a a
a
t
t

104 / 338

de comprimare care va fi folosit si nivelul de securitate care va fi asociat fi¸ierului. Dup˘ configurarea acestor specifica¸ii,
¸
s
a
t
efectua¸i clic pe Export˘ pentru a continua.
t
a

Figura 4.42: Definirea op¸iunilor pentru exportarea în format PDF
t
3. Introduce¸i un nume pentru foia de calcul si naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ o salva¸i. Face¸i clic pe butonul
t
¸
t
a
t a
t
t
Salveaz˘ pentru a exporta foaia de calcul ca fi¸ier PDF.
a
s

Figura 4.43: Salvarea în format PDF
t
˘
Pentru a descoperi un Ou de Pa¸ te ascuns în Calc, efectua¸i clic în oricare celula din foaia de calcul si tasta¸i =
s
t
¸
t
GAME("StarWars") pentru a juca un joc.

4. Foaia dumneavoastr˘ de calcul este acum afi¸at˘ ca un fi¸ier PDF.
a
s a
s

105 / 338

Figura 4.44: Fi¸ierul PDF
s

4.4

Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress
t

Impress este o unealt˘ complet˘ de prezentare din suita OpenOffice.org. V˘ permite s˘ realiza¸i prezent˘ ri multimedia eficace
a
a
a
a
t
a
prin crearea de elemente grafice 2D si 3D. V˘ permite realizarea unor efecte speciale si anima¸ii, folosind unelte pentru desen
¸
a
¸
t
care au un impact deosebit.
OpenOffice.org Impress este un program asem˘ n˘ tor cu Microsoft PowerPoint din punct de vedere al funçionalit˘¸ii. În afar˘
a a
t
at
a
de faptul c˘ permite crearea cu u¸urin¸a a fi¸ierelor PDF din fi¸ierele cu prezent˘ ri, poate exporta prezent˘ rile dumneavoastr˘ în
a
s
t˘
s
s
a
a
a
format ShockWave Flash (SWF). Aceast˘ facilitate permite rularea prezent˘ rilor pe orice calculator care are instalat un player
a
a
flash.

4.4.1

˘t
Facilita¸i cheie ale programului OpenOffice.org Impress

Iat˘ câteva din facilit˘¸ile numeroase ale programului Impress:
a
at
Crearea de grafic˘ vectorial˘ : Impress include numeroase unelte pentru realizarea elementelor de grafic˘ vectorial˘ . Pute¸i
a
a
a
a
t
exporta grafica vectorial˘ ca imagini raster si, invers, pute¸i converti imaginile raster în grafic˘ vectorial˘ .
a
¸
t
a
a
Realizarea diapozitivelor: Alege¸i din sabloanele predefinite sau folosi¸i uneltele pentru desenat si cele pentru realizarea diat
¸
t
¸
gramelor pentru a înfrumuse¸a cu un stil personal diapozitivele dumneavoastr˘ .
t
a
În plus, utilizatorii Impress pot instala, op¸ional, biblioteca Open ClipArt, care con¸ine o seleçie uria¸a de imagini ce pot fi
t
t
t
s˘
folosite f˘ r˘ nici o constrângere.
aa
Anima¸iile si efectele speciale v˘ ajut˘ s˘ condimenta¸i diapozitivele pentru prezent˘ rile dumneavoastr˘ . Pute¸i randa efecte
t
¸
a
a a
t
a
a
t
uluitoare 2D si 3D pentru textele folosite, utilizând Fontwork, care v˘ permite s˘ crea¸i cu u¸urin¸a imagini 3D desprinse parc˘
¸
a
a
t
s
t˘
a
din realitate.
Publicarea prezent˘ rilor: Impress permite publicarea prezent˘ rilor sub form˘ de comunicate, permite exportarea în format
a
a
a
PDF, convertirea în fi¸iere SWF si publicarea acestor prezent˘ ri ca documente HTML. Datorit˘ acestor facilit˘¸i, v˘ pute¸i accesa
s
¸
a
a
at a
t
prezent˘ rile de pe o mare varietate de platforme.
a
Salvarea prezent˘ rilor în alte formate: Similar altor aplica¸ii OpenOffice.Org, Impress salveaz˘ munca dumneavoastr˘ în
a
t
a
a
formatul interna¸ional OpenDocument. Permite salvarea documentelor si în alte formate, cum ar fi PowerPoint.
t
¸

106 / 338

4.4.2

˘
Realizarea prezentarilor multimedia

Pentru a realiza si reda prezent˘ ri folosind OpenOffice.org Impress proceda¸i:
¸
a
t
1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Presentation.
t
t
¸
t

Figura 4.45: Lansarea programului Impress
2. Se va deschide fereastra de dialog Presentation Wizard. Presentation wizard v˘ permite s˘ defini¸i structura de baz˘
a
a
t
a
a prezent˘ rii dumneavoastr˘ în trei pa¸i simpli. Pute¸i continua cu definirea specifica¸iilor, ghida¸i de funçia de asistare
a
a
s
t
t
t
t
Presentation Wizard, sau pute¸i s˘ crea¸i imediat o prezentare nou˘ , dac˘ efectua¸i clic pe Create.
t a
t
a
a
t

Figura 4.46: Utilizarea funçiei de asistare Presentation Wizard
t
t
˘ t
˘ ˘ t
Pentru a putea previzualiza formatul diapozitivelor, forma acestora si efectele de tranzi¸ie, lasa¸i marcata casu¸a de
¸
t
validare Preview.

3. Aceast˘ ilustra¸ie arat˘ fereastra principal˘ Impress care con¸ine o prezentare goal˘ . Din panoul Tasks, aflat în partea
a
t
a
a
t
a
dreapt˘ , pute¸i alege o form˘ pentru prezentarea dumneavoastr˘ .
a
t
a
a

107 / 338

Figura 4.47: Fereastra Impress
4. Introduce¸i textul dumneavoastr˘ în câmpurile existente pentru a crea primul diapozitiv. Pentru a face prezentarea mai
t
a
atractiv˘ si pentru a-i da un aspect profesional, pute¸i schimba fundalul, dimensiunile si culorile fonturilor din fiecare
a¸
t
¸
diapozitiv, sau pute¸i alege un sablon predefinit din panoul Pagini master.
t
¸
Face¸i clic pe Pagini master pentru a deschide panoul Pagini master.
t

Figura 4.48: Deschiderea panoului Pagini master
5. În panoul Pagini master sunt disponibile mai multe sabloane. Alege¸i sablonul pe care-l dori¸i pentru a da prezent˘ rii dum¸
t ¸
t
a
neavoastr˘ o fa¸a nou˘ . Pute¸i îmbun˘ t˘¸i si mai mult aspectul prezent˘ rii, prin ad˘ ugarea altor elemente, cum ar fi obiecte,
a
t˘
a
t
a at ¸
a
a
imagini si anima¸ii, din meniul Inserare. Ca alternativ˘ , pute¸i ad˘ uga diapozitive noi la prezentarea dumneavoastr˘ .
¸
t
a
t a
a
Pute¸i ad˘ uga un diapozitiv nou dac˘ face¸i clic pe butonul Slide din meniul Standard. O alt˘ posibilitate este s˘ efectua¸i
t a
a
t
a
a
t
clic pe Slide din meniul Inserare.

108 / 338

Figura 4.49: Alegerea unui sablon
¸
6. Diapozitivul ad˘ ugat este formatat cu acelea¸i caracteristici ale primului, deoarece acesta este aspectul pe care l-a¸i selectat
a
s
t
anterior. În funçie de cerin¸ele prezent˘ rii dumneavoastr˘ , pute¸i alege un nou format din panoul Aspect. Noul aranjament
t
t
a
a
t
are dou˘ coloane, unul pentru text, cel˘ lalt pentru imagine. V˘ permite astfel s˘ afi¸a¸i un text al˘ turi de o imagine asociat˘ ,
a
a
a
a s t
a
a
în acela¸i diapozitiv. Introduce¸i con¸inutul text în cadrul potrivit, apoi face¸i dublu clic pe pictograma care arat˘ o cas˘
s
t
t
t
a
a
pentru a introduce elemente grafice în locul destinat acestora.

Figura 4.50: Alegerea aspectului unui diapozitiv
7. În fereastra de dialog Insert Picture, alege¸i imaginea dorit˘ si efectua¸i clic pe Deschide pentru a o insera în diapozitivul
t
a¸
t
dumneavoastr˘ .
a

109 / 338

Figura 4.51: Inserarea unei imagini în diapozitiv
8. Ve¸i observa c˘ imaginea inserat˘ este redimensionat˘ automat pentru a se potrivi spa¸iului disponibil. Mai pute¸i insera
t
a
a
a
t
t
o imagine prin alegerea Picture din meniul Inserare. O imagine introdus˘ prin aceast˘ metod˘ nu este redimensionat˘
a
a
a
a
automat, dar o pute¸i muta si redimensiona dup˘ nevoi. Pute¸i apoi insera un diapozitiv nou în modul prezentat deja mai
t
¸
a
t
sus.
De acum, sunte¸i gata de a reda prezentarea dumneavoastr˘ ca pe o succesiune de imagini. Pentru a configura op¸iunile de
t
a
t
baz˘ ale succesiunii de imagini, alege¸i Slide Show Settings din meniul Slide Show.
a
t

Figura 4.52: Configurarea unei succesiuni de imagini
9. Fereastra de dialog Slide Show v˘ ajut˘ s˘ defini¸i configur˘ rile de baz˘ pentru prezentarea diapozitivelor. În seçiunea
a
a a
t
a
a
t
Range, pute¸i specifica diapozitivele care vor fi incluse în prezentare si ordinea de afi¸are a acestora. În seçiunea Type,
t
¸
s
t
pute¸i alege modul de afi¸are a diapozitivelor. În acela¸i mod, seçiunea Options v˘ permite definirea altor op¸iuni pentru
t
s
s
t
a
t
prezentarea dumneavoastr˘ .
a
Dup˘ selectarea op¸iunilor dorite, efectua¸i clic pe OK pentru ca aceste op¸iuni s˘ fie aplicate.
a
t
t
t
a

110 / 338

Figura 4.53: Configurarea op¸iunilor de prezentare a diapozitivelor
t
10. Pentru a începe prezentarea diapozitivelor, selecta¸i Slide Show din meniul Slide Show sau ap˘ sa¸i tasta F5.
t
a t

Figura 4.54: Pornirea unei prezent˘ ri de diapozitive
a
11. Prezentarea poate fi v˘ zut˘ ca succesiune de imagini. Când este afi¸at ultimul diapozitiv, sunte¸i solicitat s˘ ie¸i¸i din
a a
s
t
a st
prezentare prin executarea unui clic de maus. Totu¸i, mai pute¸i ie¸i din prezentare în orice moment, prin ap˘ sarea tastei
s
t s
a
ESC.
12. Pute¸i tip˘ ri prezentarea cu tot cu adnot˘ ri, ca schi¸a, cu numere de pagin˘ , cu dat˘ si or˘ si a¸a mai departe. Pentru aceasta,
t
a
a
t˘
a
a¸ a¸ s
alege¸i Tip˘ re¸te din meniul Fi¸ier.
t
a s
s

111 / 338

Figura 4.55: Tip˘ rirea unei prezent˘ ri
a
a
13. Pute¸i folosi fereastra de dialog Tip˘ re¸te pentru a defini op¸iunile imprimantei sau pentru acceptarea op¸iunilor implicite,
t
a s
t
t
dup˘ care efectua¸i clic pe butonul OK pentru a începe tip˘ rirea prezent˘ rii.
a
t
a
a

Figura 4.56: Definirea op¸iunilor imprimantei
t
Pentru a realiza o prezentare cu efecte 3D si cu anima¸ii proceda¸i astfel:
¸
t
t
1. Deschide¸i o nou˘ prezentare în care dori¸i s˘ folosi¸i grafic˘ 3D si anima¸ii, apoi selecta¸i un sablon potrivit din panoul
t
a
t a
t
a
¸
t
t
¸
Pagini master. Pute¸i acum s˘ ad˘ uga¸i elemente care s˘ condimenteze prezentarea dumneavoastr˘ . Începe¸i cu plasarea
t
a a t
a
a
t
titlului în primul diapozitiv.
Pentru a crea o modalitate de afi¸are a textului din titlu care s˘ atrag˘ aten¸ia, pute¸i folosi una din uneltele numeroase
s
a
a
t
t
disponibile în Impress. Una dintre acestea este Fontwork, care v˘ ajut˘ la aplicarea unor efecte speciale 3D textului
a
a
dumneavoastr˘ . Pentru a folosi Fontwork, în bara de unelte Drawing, efectua¸i clic pe butonul Fontwork Gallery. Va
a
t
ap˘ rea fereastra Fontwork Gallery.
a

112 / 338

Figura 4.57: Deschiderea ferestrei Fontwork Gallery
2. Alege¸i stilul în care dori¸i s˘ fie afi¸at titlul textului si efectua¸i clic pe OK.
t
t a
s
¸
t

Figura 4.58: Alegerea unui stil pentru Fontwork
3. În diapozitivul dumneavoastr˘ , stilul selectat este ar˘ tat ca obiect ce arat˘ textul Fontwork. Pentru a afi¸a textul titlului
a
a
a
s
în locul obiectului Fontwork, efectua¸i dublu clic pe obiectul afi¸at si introduce¸i textul titlului în locul în care este afi¸at
t
s ¸
t
s
Fontwork. Pentru a ie¸i din modul de editare Fontwork, efectua¸i clic în afara ariei selectate din obiect.
s
t

113 / 338

Figura 4.59: Editarea obiectului Fontwork
4. Pute¸i merge mai departe, f˘ când acela¸i lucru pentru celelalte diapozitive, pentru a insera imagini 3D si anima¸ii.
t
a
s
¸
t

Figura 4.60: Text 3D
5. Pute¸i insera elemente grafice 3D în prezentarea dumneavoastr˘ din bara de unelte 3D-Objects. În configurarea implicit˘ a
t
a
a
programului Drawing, aceast˘ bar˘ nu este afi¸at˘ . Pentru a afi¸a aceast˘ bar˘ 3D-Objects, în meniul Vizualizare merge¸i
a
a
s a
s
a
a
t

114 / 338

la Toolbars si efectua¸i clic pe 3D-Objects.
¸
t

Figura 4.61: Inserarea elementelor graﬁce 3D
t
˘
˘
Pute¸i aﬁ¸ a, de asemenea, bara de unelte 3D-Objects prin executarea unui clic pe sageata mica de la sfâr¸ itul barei de
t
s
s
unelte Drawing si alegerea ei din lista Visible Buttons.
¸

6. Bara de unelte 3D-Objects

Figura 4.62: Bara de unelte 3D-Objects
7. Bara 3D-Objects

115 / 338

Figura 4.63: Inserarea unui obiect 3D
8. Pute¸i schimba propor¸iile si m˘ rimea obiectului prin manevrarea punctelor verzi de modificare care apar în jurul obiectului.
t
t
¸ a
Impress pune la dispozi¸ie si unelte pentru aplicarea unor efecte 3D obiectelor inserate, pentru ca dumneavoastr˘ s˘ pute¸i
t ¸
a a
t
modifica aspectul si percep¸ia obiectelor dup˘ dorin¸a. Pentru a aplica efecte 3D elementelor grafice inserate, efectua¸i clic
¸
t
a
t˘
t
dreapta pe elemente. Din meniul ap˘ rut, face¸i clic pe 3D Effects. Se va deschide fereastra de dialog 3D Effects.
a
t

Figura 4.64: Aplicarea efectelor 3D

116 / 338

9. Pute¸i folosi op¸iunile disponibile prin ap˘ sarea butoanelor existente în aceast˘ fereastr˘ de dialog pentru a defini aspectul
t
t
a
a
a
si percep¸ia obiectului inserat. Face¸i clic pe butonul Illumination pentru a regla efectul de iluminare asupra obiectului.
¸
t
t
Pute¸i alege din op¸iunile listate pe cea potrivit˘ pentru randarea efectului de iluminare. Ca alternativ˘ , pute¸i trage punctul
t
t
a
a
t
alb în grafica din josul ferestrei de dialog, dup˘ care îl pute¸i mi¸ca pentru ob¸inerea efectului dorit.
a
t
s
t
10. Dup˘ alegerea op¸iunilor dorite, efectua¸i clic pe pictograma Assign din col¸ul dreapta sus pentru a aplica efectele obiectului
a
t
t
t
selectat. Efectua¸i clic pe butonul Close pentru a închide fereastra de dialog 3D Effects.
t

Figura 4.65: Definirea efectelor 3D
11. Observa¸i c˘ , prin câteva clicuri de maus, obiectele 3D cap˘ t˘ o înf˘¸i¸are cu totul nou˘ . În acela¸i mod, pute¸i ad˘ uga mai
t a
aa
at s
a
s
t a
multe elemente 3D si 2D la prezentarea dumneavoastr˘ si pute¸i aplica felurite efecte 3D pentru a o condimenta. Impress
¸
a¸
t
v˘ ofer˘ , de asemenea, câteva funçii legate de anima¸ie, care v˘ ajut˘ s˘ însufle¸i¸i prezent˘ rile dumneavoastr˘ . Pentru a
a
a
t
t
a
a a
tt
a
a
afi¸a op¸iunile de anima¸ie existente în Impress, în meniul Slide Show efectua¸i clic pe Custom Animation.
s
t
t
t
Va ap˘ rea panoul Custom Animations chiar la marginea ferestrei ocupate de prezentare.
a

Figura 4.66: Aplicarea anima¸iilor personalizate
t

117 / 338

12. Pentru a aplica un efect de anima¸ie unui element individual, selecta¸i acel element si face¸i apoi clic pe butonul Add din
t
t
¸
t
panoul Custom Animation. Se va deschide fereastra de dialog Custom Animation.

Figura 4.67: Animarea obiectelor
13. Pute¸i s˘ aplica¸i acum anima¸ii diferite obiectului selectat, s˘ defini¸i intrarea si ie¸irea anima¸iei si s˘ defini¸i un traseu
t a
t
t
a
t
¸ s
t ¸ a
t
pentru mi¸c˘ rile obiectului. În mod asem˘ n˘ tor, pute¸i aplica anima¸ii pentru celelalte elemente din diapozitive.
s a
a a
t
t
Dup˘ definirea tuturor configur˘ rilor dorite pentru obiectul în cauz˘ , efectua¸i clic pe OK pentru aplicarea efectelor
a
a
a
t
animate.

Figura 4.68: Personalizarea efectelor de anima¸ie
t
14. Anima¸iile specificate pot fi v˘ zute în josul panoului Custom Animations. Dup˘ aplicare, pute¸i vedea rezultatul prin
t
a
a
t
prezentarea diapozitivelor. Face¸i clic pe butonul Slide Show pentru a porni prezentarea.
t

118 / 338

Figura 4.69: Redarea unei prezent˘ ri de diapozitive
a
15. Prezentarea dumneavoastr˘ ruleaz˘ într-o manier˘ spectaculoas˘ si însufle¸it˘ .
a
a
a
a¸
t a

Figura 4.70: Prezentarea unor diapozitive însufle¸ite
t
Exportarea unei prezent˘ ri Dup˘ cum am afirmat mai sus, o alt˘ facilitate folositoare asociat˘ cu Impress este capacitatea
a
a
a
a
acestuia de a exporta prezent˘ rile în mai multe formate. Ca rezultat, Impress permite exportarea prezent˘ rilor dumneavoatr˘
a
a
a
direct ca fi¸iere Flash (SWF).
s

119 / 338

1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Export. Se va deschide fereastra de dialog Export.
s
t

Figura 4.71: Exportarea unei prezent˘ ri
a
2. Aici, trebuie s˘ specifica¸i numele fi¸ierului în câmpul Name si s˘ naviga¸i pân˘ la directorul în care dori¸i s˘ exporta¸i
a
t
s
¸ a
t
a
t a
t
acest fi¸ier. Pentru a exporta prezentarea ca fi¸ier Flash, alege¸i din lista deschis˘ Macromedia Flash (SWF) (.swf) si
s
s
t
a
¸
efectua¸i clic pe Salveaz˘ . Fi¸ierul este exportat în locul indicat. Pute¸i vedea prezentarea ca pe orice fi¸ier Flash.
t
a s
t
s

Figura 4.72: Exportarea unei prezent˘ ri ca fi¸ier Flash
a
s

4.5
Not˘ :
a

Utilizarea programului OpenOffice.org Draw

120 / 338

Draw este o unealt˘ pentru grafic˘ vectorial˘ care v˘ permite s˘ realiza¸i desene simple si complexe, pe care le pute¸i exporta în
a
a
a
a
a
t
¸
t
mai multe formate cunoscute pentru imagini. Draw v˘ permite si inserarea tabelelor, diagramelor, graficelor, formulelor si a altor
a
¸
¸
elemente create cu programele din suita OpenOffice.org.
Elementele grafice realizate cu ajutorul uneltelor pentru grafic˘ vectorial˘ nu se vor estompa la redimensionare.
a
a
Draw este integrat în suita OpenOffice.org, ceea ce permite transferarea cu u¸urin¸a a elementelor grafice între componentele
s
t˘
acestei suite. De exemplu, dac˘ realiza¸i o imagine în Draw, folosirea acesteia în Writer se reduce la simpla copiere si lipire a
a
t
¸
imaginii. Un subset ale funçiilor din Draw este disponibil în Writer si în Impress, pentru ca dumneavoastr˘ s˘ nu fi¸i nevoi¸i s˘
t
¸
a a
t
t a
v˘ muta¸i între programe pentru a realiza sarcini de baz˘ în manevrarea imaginilor.
a
t
a

4.5.1

˘t
Facilita¸i cheie ale OpenOffice.org Draw

Not˘ :
a
Programele pentru grafic˘ vectorial˘ urmeaz˘ o nota¸ie comun˘ pentru apelarea tuturor formelor, fie acestea linii simple, drepa
a
a
t
a
tunghiuri sau forme mai complicate, precum obiectele.
Draw asigur˘ funçii extinse, care integreaz˘ mai multe funçii decât majoritatea programelor pentru desenat existente în suitele
a
t
a
t
pentru birou. Iat˘ câteva din facilit˘¸ile cheie ale programului Draw:
a
at
• Realizarea de grafic˘ vectorial˘ : : Pute¸i realiza grafic˘ vectorial˘ în Draw folosind linii si curbe definite de vectori matema
a
t
a
a
¸
atici. Vectorii descriu linii, elipse si poligoane în funçie de geometria lor.
¸
t
• Realizarea obiectelor 3D: : În Draw pute¸i realiza obiecte 3D simple, precum cuburi, sfere si cilindri si pute¸i modifica sursa
t
¸
¸
t
de lumin˘ a obiectelor.
a
• Grile si ghidaje: Pute¸i alinia obiectele din desenul dumneavoastr˘ , folosind grilele si ghidajele drept repere vizuale. Pute¸i
¸
t
a
¸
t
plasa un obiect pe o linie din gril˘ , pe un ghidaj sau la marginea altui obiect.
a
• Lipirea obiectelor pentru reprezentarea rela¸ionar˘ : Pute¸i ata¸a obiectele unul de cel˘ lalt, folosind liniile speciale numite
t
a
t
s
a
conectori, pentru a ar˘ ta rela¸iile dintre obiecte. Conectorii se ata¸eaz˘ de punctele de lipire de pe obiectele desenate si r˘ mân
a
t
s a
¸ a
ata¸a¸i si la mutarea obiectului. Acest comportament este folositor atunci când crea¸i lucruri precum diagrame organizatorice
s t ¸
t
sau tehnice.
• Afi¸area dimensiunilor: Pute¸i folosi liniile dimensionate pentru a calcula si afi¸a dimensiunile liniare în diagramele tehnice,
s
t
¸
s
în care, adesea, dimensiunile obiectelor trebuie specificate.
• Galerie: Pute¸i insera si folosi imagini, anima¸ii, sunete sau alte elemente din galeriile OpenOffice.org în desenele dumneavt
¸
t
oastr˘ , în acela¸i mod în care le folosi¸i în celelalte programe OpenOffice.org.
a
s
t
• Formate fi¸iere grafice: Pute¸i s˘ v˘ exporta¸i munca în urm˘ toarele formate grafice folosite în mod curent: BMP, GIF, JPG
s
t a a
t
a
si PNG.
¸

4.5.2

˘
Executarea opera¸iilor de baza în Drawing
t

Not˘ : Not˘ : Not˘ : Not˘ :
a
a
a
a
1. Din meniul Aplica¸ii selecta¸i categoria Grafic˘ si apoi op¸iunea OpenOffice.org Drawing.
t
t
a¸
t
Componentele principale ale ferestrei Draw sunt prezentate în imaginea urm˘ toare:
a

121 / 338

Figura 4.73: Fereastra Draw
2. Desenele sunt realizate în aria pentru desenat, care este înconjurat˘ de urm˘ toarele bare de unelte:
a
a
• Bara Meniu listeaz˘ principalele meniuri disponibile în Draw. Include op¸iuni pentru organizarea, editarea si vizualizarea
a
t
¸
formatului desenelor dumneavoastr˘ .
a
• Bara Function afi¸eaz˘ pictogramele cu ajutorul c˘ rora executa¸i sarcini precum Open, Save, Copy, Cut si Paste.
s a
a
t
¸
• Bara Line and Filling include unelte speciale pentru desen cu ajutorul c˘ rora modifica¸i aspectul unui obiect selectat,
a
t
cum ar fi forma liniei, culoarea si grosimea; forma si culoarea unui fundal.
¸
¸
• Bara Drawing este cea mai important˘ bar˘ de unelte din Draw. Con¸ine toate funçiile necesare pentru desenarea de
a
a
t
t
forme geometrice variate si forme libere. Realizarea formelor de baz˘ în Draw solicit˘ folosirea extensiv˘ a acestei bare
¸
a
a
a
de unelte. Totu¸i, va trebui s˘ edita¸i, combina¸i si s˘ manipula¸i pe mai departe obiectele pentru a genera elemente
s
a
t
t ¸ a
t
complexe.
Pute¸i modifica num˘ rul si pozi¸ia uneltelor vizibile în ideea de a transforma aspectul interfe¸ei potrivit dorin¸elor dumt
a ¸
t
t
t
neavoastr˘ . Pentru a ad˘ uga sau sterge o bar˘ de unelte din fereastra Draw:
a
a
¸
a
3. În meniul Vizualizare, merge¸i la Toolbars. Se va deschide lista Toolbar care afi¸eaz˘ barele de unelte disponibile, fiind
t
s a
marcate c˘ su¸ele de validare ale barelor de unelte afi¸ate. Pentru a sterge o bar˘ de unelte din fereastra Draw, demarca¸i
a t
s
¸
a
t
c˘ su¸a de validare corespunz˘ toare si marca¸i c˘ su¸a de validare a barei de unelte pe care o dori¸i afi¸at˘ în fereastr˘ .
a t
a
¸
t a t
t
s a
a
Pentru a crea un obiect utilizând bara de unelte Drawing proceda¸i astfel:
t
1. Face¸i clic pe butonul care insereaz˘ un obiect anume, precum Rectangle sau Ellipse din bara de unelte Drawing, apoi
t
a
plasa¸i cursorul mausului într-un punct din zona ariei pentru desenat în care dori¸i s˘ înceap˘ obiectul.
t
t a
a
2. Ap˘ sa¸i si men¸ine¸i ap˘ sat butonul din stânga al mausului si trage¸i cursorul pân˘ în punctul în care dori¸i s˘ se întind˘
a t ¸
t t
a
¸
t
a
t a
a
obiectul, eliberând butonul mausului. Obiectul dorit va ap˘ rea în aria pentru desenat.
a
Selectarea obiectelor Înainte de a face orice schimb˘ ri asupra obiectelor, trebuie s˘ le selecta¸i. Draw asigur˘ urm˘ toarele
a
a
t
a
a
moduri prin care pute¸i selecta un obiect:
t
• Selectarea direct˘ : efectua¸i clic pe obiect pentru a-l selecta.
a
t

122 / 338

• Selectarea cu ajutorul cadrelor: În bara de unelte Drawing, efectua¸i clic pe butonul Select si trage¸i cu mausul un dreptunghi
t
¸
t
în jurul obiectului pentru a-l selecta. Aceast˘ op¸iune este folositoare în cazul select˘ rii mai multor obiecte din aria pentru
a t
a
desenat. Not˘ : Trebuie s˘ cuprinde¸i în întregime obiectele în dreptunghi pentru a le selecta.
a
a
t

Figura 4.74: Selectarea cu ajutorul cadrelor
• Selectarea obiectelor ascunse: pentru a selecta un obiect care este ascuns de altul, ap˘ sa¸i tasta Alt si efectua¸i clic pe obiectul
a t
¸
t
pe care dori¸i s˘ -l selecta¸i Not˘ : Pentru a putea selecta un obiect ascuns, trebuie s˘ cunoa¸te¸i pozi¸ia relativ˘ a acelui obiect
t a
t
a
a
s t
t
a
fa¸a de obiectul de deasupra acestuia.
t˘
Editarea obiectelor Dup˘ ce a¸i creat un obiect, este posibil s˘ dori¸i s˘ -l edita¸i sau s˘ schimba¸i propriet˘¸ile acestuia pentru
a
t
a
t a
t
a
t
at
ob¸inerea rezultatului a¸teptat. Totu¸i, nu ve¸i g˘ si întotdeauna flexibilitatea necesar˘ în configur˘ rile implicite ale programului.
t
s
s
t a
a
a
De exemplu, nu pute¸i transforma forma unui p˘ trat într-una dreptunghiular˘ sau nu pute¸i roti p˘ tratul în jurul axelor sale folosind
t
a
a
t
a
doar bara de unelte implicit˘ Drawing. Pentru realizarea sarcinilor de acest fel, Draw asigur˘ numeroase alte op¸iuni care pot
a
a
t
furniza flexibilitatea necesar˘ , cum ar fi:
a
Toate op¸iunile acoperite în seçiunile urm˘ toare sunt aplicabile unui obiect selectat sau unui grup de obiecte selectat. Pute¸i
t
t
a
t
spune dac˘ un obiect este selectat dac˘ în jurul acestuia exist˘ un p˘ trat sau un cerc colorate. Aceste p˘ trate sau cercuri se
a
a
a
a
a
numesc elemente de control si formeaz˘ un cadru dreptunghiular suficient de mare pentru a con¸ine obiectul.
¸
a
t
1. Selecta¸i obiectul din aria pentru desenat prin executarea unui clic asupra acestuia. În jurul obiectului ve¸i observa apari¸ia
t
t
t
unui gestionar.

Figura 4.75: Selectarea unui obiect
2. Plasa¸i cursorul mausului deasupra unui gestionar. Atunci când cursorul ia forma unei s˘ ge¸i cu dou˘ capete, trage¸i
t
a t
a
t
cursorul în direçia s˘ ge¸ii pentru a modifica m˘ rimea obiectului. Dac˘ alege¸i s˘ plasa¸i cursorul chiar pe col¸ul unui
t a t
a
a
t a
t
t
gestionar, ve¸i redimensiona obiectul pe dou˘ axe în acela¸i timp. Dac˘ folosi¸i laterala unui gestionar, obiectul va fi
t
a
s
a
t
redimensionat numai pe o singur˘ ax˘ . Conturul obiectului nou rezultat va fi prezentat sub forma unei linii punctate.
a a
3. Elibera¸i butonul mausului în momentul în care obiectul este redimensionat a¸a cum dori¸i. Linia punctat˘ dispare si apare
t
s
t
a
¸
obiectul redimensionat.

123 / 338

Figura 4.76: Modificarea obiectelor
Aranjarea obiectelor Dac˘ documentul la care lucra¸i include multe obiecte suprapuse, editarea obiectelor individuale (vizibile
a
t
sau nu), poate fi o adev˘ rat˘ provocare. Din fericire, Draw pune la dispozi¸ie c˘ i prin care obiectele pot fi rearanjate f˘ r˘ a afecta
a a
t a
aa
aspectul acestora.
1. În aria pentru desenat, efectua¸i clic dreapta pe obiectul pe care dori¸i s˘ îl rearanja¸i, merge¸i la Arrange si alege¸i op¸iunea
t
t a
t
t
¸
t t
potrivit˘ din lista Arrange.
a

Figura 4.77: Rearanjarea obiectelor
2. Dac˘ alege¸i op¸iunea Send Backward, rezultatul este asem˘ n˘ tor cu ceea ce apare în imaginea al˘ turat˘ :
a
t
t
a a
a
a

Figura 4.78: Obiect trimis în spate

124 / 338

Duplicarea obiectelor Adesea trebuie s˘ crea¸i mai multe obiecte de acela¸i fel (în form˘ si m˘ rime). În Draw, pute¸i duplica
a
t
s
a¸ a
t
un obiect sau realiza mai multe copii ale unui obiect. Aceste copii pot fi identice sau diferite ca m˘ rime, culoare, orientare si
a
¸
localizare.
1. Face¸i clic pe obiectul care trebuie copiat, apoi efectua¸i clic pe Edit si alege¸i op¸iunea Duplicate. Se va deschide fereastra
t
t
¸
t t
de dialog Duplicate.
2. Introduce¸i valorile dorite în fereastra de dialog Duplicate si efectua¸i clic pe butonul OK pentru afi¸area rezultatului în
t
¸
t
s
aria pentru desenat.

Figura 4.79: Duplicarea obiectelor
Gruparea si combinarea obiectelor Dup˘ ce crea¸i sau edita¸i un obiect, acest obiect poate fi deplasat fa¸a de pozi¸ia sa ini¸ial˘ .
¸
a
t
t
t˘
t
t a
Aceast˘ schimbare de loc deranjeaz˘ pozi¸ia relativ˘ a obiectului fa¸a de celelalte obiecte din desen. Problema este una critic˘ în
a
a
t
a
t˘
a
lucr˘ rile în care acurate¸ea, referitoare la pozi¸ionare, este important˘ , precum în desenele din arhitectur˘ . Folosind Draw, pute¸i
a
t
t
a
a
t
combina obiectele desenate în dou˘ moduri distincte, grupare si combinare.
a
¸
Gruparea obiectelor Gruparea obiectelor este asem˘ n˘ toare cu punerea acestora într-un container, în care obiectele sunt adunate
a a
laolalt˘ dar ele re¸in, totodat˘ , identit˘¸ile individuale. Pute¸i muta grupul ca pe o singur˘ entitate si pute¸i modifica toate obiectele
a
t
a
at
t
a
¸
t
incluse în grup. Un grup poate fi desf˘ cut oricând, iar obiectele care fac parte din grup fi manipulate separat.
a
1. În aria Drawing, selecta¸i toate obiectele pe care dori¸i s˘ le include¸i în grup. Face¸i clic dreapta pe oricare obiect selectat
t
t a
t
t
si apoi alege¸i op¸iunea Group.
¸
t
t
2. Face¸i clic pe oricare din obiectele din grup; va ap˘ rea un gestionar în jurul întregului grup, nu doar în jurul unui singur
t
a
obiect.
Pute¸i acum modifica grupul în întregime, f˘ r˘ a aplica efecte obiectelor individuale. Pentru a redimensiona un grup proceda¸i
t
aa
t
astfel:
• Plasa¸i cursorul mausului deasupra unui gestionar. Atunci când cursorul ia forma unei s˘ ge¸i duble, trage¸i cursorul pentru a
t
a t
t
m˘ ri sau miçora obiectele din grup. Toate obiectele din grup vor fi redimensionate în mod egal.
a
s
1. Face¸i dublu clic pe un obiect care apar¸ine grupului. Pute¸i intra în grup pentru a lucra cu obiecte individuale.
t
t
t
2. Face¸i clic pe obiectul pe care dori¸i s˘ -l edita¸i; în jurul obiectului va ap˘ rea un gestionar. Astfel, pute¸i edita, ad˘ uga sau
t
t a
t
a
t
a
sterge obiectul selectat.
¸
3. Pentru a restaura grupul dup˘ modificarea unui obiect individual, face¸i dublu clic oriunde în afara cadrului de seleçie.
a
t
t

125 / 338

Pute¸i grupa obiecte de toate formele si m˘ rimile. Pute¸i grupa obiecte 2D, 3D sau o combina¸ie din cele dou˘ categorii. Totu¸i,
t
¸ a
t
t
a
s
pute¸i combina doar obiecte 2D asem˘ n˘ toare.
t
a a
Combinarea obiectelor Combinarea obiectelor desenate este asem˘ n˘ toare grup˘ rii, cu excep¸ia faptului c˘ prin combinare se
a a
a
t
a
realizeaz˘ o leg˘ tur˘ permanent˘ între obiecte, ceea ce conduce practic la formarea unui obiect cu totul nou. Obiectele originale,
a
a a
a
constituente, nu mai exist˘ ca entit˘¸i individuale si nu mai pute¸i intra în grup pentru a edita obiecte individuale. Când combina¸i
a
at
¸
t
t
obiectele, grupul va prelua propriet˘¸ile celui mai de jos obiect din aranjament.
at
˘
1. Selecta¸i mai multe obiecte 2D din aria pentru desenat. N OTA :
t

Cel mai de jos obiect din imaginea urm˘ toare este obiectul albastru.
a

Figura 4.80: Combinarea obiectelor
2. Face¸i clic dreapta pe oricare din obiectele din seleçie si apoi efectua¸i clic pe op¸iunea Combine din list˘ . Când obiectele
t
t ¸
t
t
a
se suprapun, zona de suprapunere este ori goal˘ , ori ocupat˘ , în funçie de num˘ rul de suprapuneri. Când num˘ rul de
a
a
t
a
a
suprapuneri este par, ve¸i ob¸ine un spa¸iu gol. Pentru un num˘ r impar de suprapuneri, ve¸i ob¸ine o arie ocupat˘ .
t
t
t
a
t
t
a

Figura 4.81: Zona de suprapunere
3. Dup˘ ce a¸i combinat obiectele, le pute¸i selecta ca pe o entitate. Nu ve¸i putea selecta aria goal˘ din obiect.
a
t
t
t
a
P ENTRU A SEPARA OBIECTELE GRUPATE PROCEDA¸ :
TI
• În aria Drawing, efectua¸i clic dreapta pe combina¸ia creat˘ prin procedura prezentat˘ anterior si alege¸i din list˘ op¸iunea
t
t
a
a
¸
t
a t
Split.

Figura 4.82: Separarea obiectelor grupate
Ve¸i observa c˘ obiectele recap˘ t˘ atributele ini¸iale. Totu¸i, propriet˘¸ile acestora sunt schimbate în funçie de ultimul obiect
t
a
aa
t
s
at
t
al aranjamentului.

126 / 338

Editarea culorilor si a texturilor Când realiza¸i un desen, ve¸i avea nevoie s˘ atribui¸i fiec˘ rui obiect din aria pentru desenat
¸
t
t
a
t
a
culoarea si textura potrivite. Pute¸i alege s˘ particulariza¸i aria interioar˘ a unui obiect dac˘ folosi¸i bara de unelte Line and Fill.
¸
t
a
t
a
a
t
Termenul folosit în OpenOffice.org pentru a desemna interiorul unui obiect este aria interioar˘ . Aria interioar˘ a unui obiect
a
a
poate fi o culoare uniform˘ , un gradient sau o imagine.
a
Pentru a edita culoarea unui obiect proceda¸i astfel:
t
1. În aria pentru desenat, selecta¸i obiectul pe care dori¸i s˘ -l edita¸i si efectua¸i clic pe butonul Area aflat pe bara de unelte
t
t a
t ¸
t
Line and Fill. Se va deschide fereastra de dialog Area.

Figura 4.83: Editarea culorii unui obiect
2. Fereastra de dialog Area con¸ine op¸iunea care v˘ permite schimbarea culorii ariei interioare a obiectului. Efectua¸i clic pe
t
t
a
t
categoria Colours, alege¸i o culoare listat˘ în categoria Table si efectua¸i clic pe butonul OK pentru a aplica schimbarea.
t
a
¸
t

127 / 338

Figura 4.84: Alegerea unei culori de umplere
3. Categoria Table listeaz˘ culorile standard sau culorile care sunt folosite mai des. Dac˘ v˘ trebuie o culoare sau o nuan¸a
a
a a
t˘
care nu este prezentat˘ în list˘ , defini¸i-o chiar dumneavoastr˘ ! Pentru a defini o culoare anume proceda¸i astfel:
a
a
t
a
t
(a) Face¸i clic pe o culoare apropiat˘ cerin¸elor dumneavoastr˘ si specifica¸i componentele RGB pentru a-i modifica
t
a
t
a¸
t
˘
tonalitatea si nuan¸a N OTA :
¸
t
Draw v˘ permite s˘ defini¸i o culoare prin dou˘ metode. Pute¸i specifica propriet˘¸ile culorii în propor¸ii RGB sau în
a
a
t
a
t
at
t
propor¸ii CMYK. Pentru CMYK, efectua¸i clic pe RGB si alege¸i CMYK din op¸iunile prezentate.
t
t
¸
t
t
(b) Dac˘ dori¸i s˘ ad˘ uga¸i culoarea creat˘ de dumneavoastr˘ la lista de culori disponibile, introduce¸i numele acesteia
a
t a a t
a
a
t
în câmpul de nume, specifica¸i propor¸iile RGB si efectua¸i clic pe Add. Lista standard din categoria Table afi¸eaz˘
t
t
¸
t
s a
culoarea nou˘ .
a
t
˘
Orice culoare este definita printr-o combina¸ie a celor trei culori primare, ro¸ u, verde si albastru, de aici nota¸ia
t
s
¸
t
RGB.

(c) Face¸i clic pe butonul OK pentru a aplica schimb˘ rile.
t
a

128 / 338

Figura 4.85: Umplerea ariei interioare cu o culoare definit˘ de utilizator
a
Editarea unui gradient Un gradient este tranzi¸ia lin˘ între dou˘ culori sau între dou˘ nuan¸e ale aceleia¸i culori, pe care o pute¸i
t
a
a
a
t
s
t
aplica unui obiect. Pentru a edita un gradient din aria interioar˘ a unui obiect:
a
În aria pentru desenat, selecta¸i obiectul pe care dori¸i s˘ -l edita¸i si efectua¸i clic pe butonul Area aflat în bara de unelte Line and
t
t a
t ¸
t
Fill. Se va deschide fereastra de dialog Area.
Efectua¸i clic pe categoria Gradients, alege¸i un gradient din lista prezentat˘ si efectua¸i clic pe OK pentru a aplica schimb˘ rile
t
t
a¸
t
a
obiectului ales.

Figura 4.86: Editarea unui gradient
Editarea textului Draw pune la dispozi¸ie urm˘ toarele op¸iuni pentru a insera text în aria Drawing:
t
a
t
• Unealta Text din bara de unelte Drawing: Pute¸i introduce un cadru text oriunde dori¸i în aria pentru desenat si pute¸i lucra
t
t
¸
t
cu aceast˘ caset˘ text la fel cum lucra¸i cu orice obiect.
a
a
t
• Apel˘ ri asociate obiectelor: Pute¸i folosi aceast˘ op¸iune pentru a lega un text de un obiect. Face¸i clic pe unealta Callouts
a
t
a t
t
din bara de unelte Drawing.
• Text suprapus peste un obiect desenat: Face¸i dublu clic pe un obiect. Se va deschide o caset˘ text. Introduce¸i în aceasta
t
a
t
textul dorit.
Imaginea care urmeaz˘ v˘ prezint˘ mai multe op¸iuni de inserare a textului asociat unui obiect din aria pentru desenat:
a a
a
t

Figura 4.87: Editarea textului în aria pentru desenat
Efecte Vizuale În afar˘ de faptul c˘ ofer˘ uneltele de baz˘ pentru realizarea desenelor, Draw v˘ pune la dispozi¸ie funçii pentru
a
a
a
a
a
t
t
ad˘ ugarea unor efecte grafice desenelor dumneavoastr˘ .
a
a

129 / 338

Metamorfozare Metamorfozarea în Draw face tranzi¸ia de la o form˘ la alta desenând si figurile intermediare ale transform˘ rii.
t
a
¸
a
Rezultatul este un grup nou de obiecte, care include obiectele de început si cele de sfâr¸it, precum si obiectele intermediare.
¸
s
¸
1. Crea¸i dou˘ obiecte de forme diferite în aria pentru desenat si selecta¸i-le.
t
a
¸
t

Figura 4.88: Aplicarea efectelor vizuale
2. În meniul Edit, efectua¸i clic pe op¸iunea Cross-fading pentru a afi¸a fereastra de dialog Cross-fading.
t
t
s
3. În fereastra de dialog Cross-fading selecta¸i num˘ rul de obiecte noi afi¸ate înainte de sfâr¸it. Re¸ine¸i alegerea implicit˘
t
a
s
s
t t
a
pentru o tranzi¸ie lin˘ si efectua¸i clic pe OK pentru a afi¸a rezultatul în aria pentru desenat.
t
a¸
t
s

Figura 4.89: Obiecte metamorfozate
Pute¸i modifica ordinea obiectelor prin schimbarea aranjamentului acestora în aria pentru desenat.
t

4.6

Utilizarea OpenOffice.org Math

Math este editorul de ecua¸ii din suita de programe pentru birou OpenOffice.org. Con¸ine câteva funçii, operatori si asisten¸i de
t
t
t
¸
t
formatare pentru a v˘ ajuta în crearea unor ecua¸ii si formule într-un format corect. Aceste formule pot fi importate pentru a fi
a
t ¸
folosite în orice aplica¸ie OpenOffice.org.
t

4.6.1

˘t
Facilita¸i cheie ale OpenOffice.org Math

Not˘ :
a
Câteva din facilit˘¸ile si posibilit˘¸ile aplica¸iei Math sunt discutate în seçiunea urm˘ toare:
at ¸
at
t
t
a
• Crearea unei formule: Math este editorul de ecua¸ii din suita de programe pentru birou OpenOffice.org. Con¸ine câteva
t
t
funçii, operatori si asisten¸i de formatare pentru a v˘ ajuta în crearea unor ecua¸ii si formule într-un format corect. Aceste
t
¸
t
a
t ¸
formule pot fi importate pentru a fi folosite în orice aplica¸ie OpenOffice.org.
t

130 / 338

• Tastarea direct˘ a formulei: Dac˘ sunte¸i familiariza¸i cu limbajul de marcare Math, pute¸i tasta ecua¸ia direct în documentul
a
a
t
t
t
t
dumneavoastr˘ si apela¸i apoi Math pentru a converti marcajul într-o formul˘ formatat˘ .
a¸
t
a
a
• Crearea unei formule în fereastra de comenzi: În timp ce introduce¸i elemente în fereastra de comenzi, ve¸i observa, simult
t
tan, rezultatele în documentul dumneavoastr˘ .
a
• Crearea simbolurilor individuale: De ce nu v˘ crea¸i propriile simboluri sau de ce nu importa¸i caractere din alte fonturi?
a
t
t
Pute¸i ad˘ uga noile simboluri în catalogul pprincipal al Math sau le pute¸i ad˘ uga într-un catalog creat special pentru ele.
t a
t a
• Crearea unei formule într-un meniu contextual: Math u¸ureaz˘ lucrul cu meniurile contextuale, care pot fi afi¸ate prin
s
a
s
executarea unui clic cu butonul din dreapta al mausului. Aceste meniuri contextuale con¸in toate comenzile pe care le pute¸i
t
t
g˘ si în fereastra Selection. Mai mult, le pute¸i insera în document printr-un singur clic de maus.
a
t
Math este folosit numai la scrierea unor ecua¸ii într-un format corect din punct de vedere al expresiilor matematice. Nu poate fi
t
folosit pentru calcularea acestora.

4.6.2

Crearea si editarea formulelor
¸

Cu toate c˘ Math poate fi folosit cu toate aplica¸iile suitei OpenOffice.org, este utilizat în principal ca editor de ecua¸ii în docua
t
t
mentele text.
1. Plasa¸i cursorul în documentul dumneavoastr˘ în zona în care dori¸i s˘ introduce¸i formula. În meniul Inserare, merge¸i la
t
a
t a
t
t
Object si efectua¸i clic pe Formula.
¸
t

Figura 4.90: Lansarea programului Math
2. Astfel, ve¸i apela Math din interiorul ferestrei Writer. Ve¸i observa c˘ editorul de ecua¸ii se va deschide în josul ferestrei
t
t
a
t
în care v˘ este afi¸at documentul. Pute¸i accesa toate uneltele Math din interiorul ferestrei Writer. Un marcaj va ap˘ rea în
a
s
t
a
locul în care, al˘ turi de textul existent, va fi afi¸at˘ ecua¸ia dumneavoastr˘ .
a
s a
t
a
Cea mai simpl˘ metod˘ prin care pute¸i introduce o ecua¸ie în documentul dumneavoastr˘ este folosirea ferestrei Selection.
a
a
t
t
a
În configurarea implicit˘ , fereastra Selection nu este afi¸at˘ . Pentru a afi¸a fereastra Selection, în meniul Vizualizare
a
s a
s
efectua¸i clic pe Selection.
t

131 / 338

Figura 4.91: Afi¸area ferestrei Selection
s
3. Fereastra Selection va ap˘ rea ca bar˘ de unelte mobil˘ . Ve¸i observa c˘ fereastra Selection este divizat˘ în dou˘ p˘ r¸i. Cea
a
a
a
t
a
a
a at
de sus con¸ine categoriile de simboluri, iar cea de jos afi¸eaz˘ simbolurile existente în categoria selectat˘ . Pute¸i începe
t
s a
a
t
introducerea ecua¸iei prin selectarea simbolurilor din fereastra Selection.
t
Pentru a insera un simbol, cum ar fi „a/b”, selecta¸i categoria potrivit˘ din jum˘ tatea de sus a ferestrei si efectua¸i clic pe
t
a
a
¸
t
simbolul dorit din jum˘ tatea de jos a ferestrei Selection.
a

Figura 4.92: Utilizarea ferestrei Selection
4. Ve¸i observa c˘ atunci când alege¸i un simbol din fereastra Selection, marcajul pentru simbolul respectiv apare în editorul
t
a
t
de ecua¸ii. Simultan, sunt afi¸ate câteva cadre gri în textul principal.
t
s
Simbolurile <?> care apar în editorul de ecua¸ii, sunt marcajele în care trebuie s˘ introduce¸i textul sau simbolul asociat
t
a
t
formulei dumneavoastr˘ .
a

132 / 338

Figura 4.93: Inserarea simbolurilor
5. În funçie de introducerea unui text sau a unui simbol în marcaje, cadrele gri sunt actualizate cu ecua¸ia dumneavoastr˘
t
t
a
par¸ial˘ . Pute¸i introduce restul ecua¸iei în acela¸i mod.
t a
t
t
s
6. Dup˘ ce a¸i introdus ecua¸ia complet˘ , folosind fereastra Selection, ecua¸ia apare ca obiect în fereastra documentului
a
t
t
a
t
dumneavoastr˘ , iar în editorul de ecua¸ii marcajul este afi¸at în întregime. Ie¸i¸i din editorul de formule prin executarea
a
t
s
st
unui clic oriunde în documentul dumneavoastr˘ .
a

Figura 4.94: Ecua¸ia inserat˘
t
a
7. Dup˘ ce a¸i introdus formula în document, exist˘ posibilitatea de a o modifica. Pentru editarea unei formule, efectua¸i clic
a
t
a
t
dreapta o singur˘ dat˘ pe aceasta si alege¸i Edit din meniul contextual.
a a
¸
t

133 / 338

Figura 4.95: Editarea unei ecua¸ii
t
8. Pute¸i s˘ introduce¸i simboluri noi în formul˘ sau s˘ le sterge¸i pe cele care nu mai sunt necesare.
t a
t
a
a ¸
t

Figura 4.96: Inserarea simbolurilor noi
9. De¸i caracterele grece¸ti sunt folosite pe larg în formule matematice, în special în cele geometrice, aceste caractere nu sunt
s
s
disponibile nici în fereastra Selection, nici în meniul contextual.
10. Pute¸i introduce caracterele grece¸ti prin tastarea limbajului de marcare ale acestora în editorul de ecua¸ii. Ca alternativ˘ ,
t
s
t
a
pute¸i folosi fereastra Catalog. Pentru a aﬁ¸a fereastra Catalog, merge¸i în meniul Unelte si efectua¸i clic pe Catalog.
t
s
t
¸
t

134 / 338

Figura 4.97: Lansarea ferestrei Catalogue
11. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Symbols . Înainte de a selecta un caracter, verifica¸i dac˘ ave¸i selectatGreek din fereastra
s a
t
a
t
Symbol. Alege¸i caracterul grecesc dorit din fereastra Symbols si efectua¸i clic pe Inserare.
t
¸
t

Figura 4.98: Introducerea simbolurilor grece¸ti
s
12. Caracterul este inserat în documentul dumneavoastr˘ , iar marcajul este afi¸at în editorul de ecua¸ii. Pute¸i continua introa
s
t
t
ducerea formulelor în document urmând procedura descris˘ mai sus. Dup˘ introducerea formulei complete, documentul
a
a
va ar˘ ta cam a¸a:
a
s

135 / 338

Figura 4.99: Ecua¸ia final˘
t
a

4.7

Aplica¸ii suplimentare
t

4.7.1

Contabilitate cu GnuCash

GnuCash este o aplica¸ie care v˘ ajut˘ s˘ urm˘ ri¸i finan¸ele personale sau pe cele ale unei mici afaceri. În loc s˘ scrie¸i pe hârtie
t
a
a a
a t
t
a
t
toate cheltuielile dumneavoastr˘ , pute¸i folosi GnuCash pentru a v˘ asigura c˘ nu a¸i pierdut vreo informa¸ie la sfâr¸itul lunii.
a
t
a
a
t
t
s
Toate detaliile legate de venituri si cheltuieli pot fi gestionate cu acest utilitar. Folosind GnuCash, pute¸i urm˘ ri clien¸ii si furni¸
t
a
t ¸
zorii în cazul unei mici afaceri, prin introducerea detaliilor acestora. Pute¸i genera, de asemenea, un raport lunar profit/pierderi
t
pentru afacerea dumneavoastr˘ .
a
GnuCash poate stoca si gestiona detaliile tuturor conturilor bancare pe care le de¸ine¸i într-un singur loc. Aplica¸ia GnuCash este
¸
t t
t
bazat˘ pe sistemul intr˘ rilor duble (genul folosit de contabilii profesioni¸ti, preg˘ ti¸i în acest scop), pentru a genera balan¸e si
a
a
s
a t
t ¸
rapoarte contabile corecte.
GnuCash este u¸or de folosit si poate fi adaptat nevoilor dumneavoastr˘ .
s
¸
a

136 / 338

Figura 4.100: Aplica¸ia pentru contabilitate GnuCash
t
Facilit˘ ti cheie ale aplica¸iei GnuCash Folosind GnuCash este ca si cum a¸i scrie informa¸iile despre finan¸ele personale într-un
a¸
t
¸
t
t
t
registru, dar într-un mod mai organizat. Urm˘ toarele facilit˘¸i fac ca GnuCash s˘ fie un program foarte folositor, putenic si,
a
at
a
¸
totu¸i, flexibil:
s
• Interfa¸a u¸or de utilizat: Interfa¸a GnuCash este la fel de u¸or de folosit ca si când a¸i scrie înregistr˘ rile pe o foaie de hârtie.
t˘ s
t
s
¸
t
a
Dispune si de o funçie Quick-Fill, ceea ce se traduce prin aceea c˘ de îndat˘ ce introduce¸i câteva caractere, GnuCash scaneaz˘
¸
t
a
a
t
a
lista proprie si completeaz˘ automat înregistrarea. Dac˘ folosi¸i o înregistrare regulat, nu ve¸i fi nevoi¸i s˘ o tasta¸i de fiecare
¸
a
a
t
t
t a
t
dat˘ .
a
• Sistemul înregistr˘ rilor duble: Urmând principiile contabilit˘¸ii cu înregistrare dubl˘ , în GnuCash, fiecare tranzaçie trebuie
a
at
a
t
men¸ionat˘ în dou˘ locuri - ca debit într-un cont si drept credit în altul. Acest lucru înseamn˘ c˘ diferen¸a dintre venituri
t
a
a
¸
a a
t
si cheltuieli egaleaz˘ suma profitului si a beneficiilor. Aceasta v˘ ajut˘ s˘ verifica¸i dac˘ a¸i introdus corect toate detaliile
¸
a
¸
a
a a
t
a t
veniturilor si cheltuielilor, ceea ce înseamn˘ o urm˘ rire eficient˘ a cheltuielilor.
¸
a
a
a
• Rapoarte: Pute¸i genera o gam˘ larg˘ de rapoarte folosind GnuCash. Utilizatorii casnici pot genera rapoarte de buget, care
t
a
a
le vor prezenta o situa¸ie clar˘ a veniturilor si cheltuielilor dintr-o lun˘ . Pute¸i genera rapoarte pentru taxe si impozite, pentru
t
a
¸
a
t
¸
calcularea taxelor si impozitelor pe venituri si cheltuieli. O gam˘ larg˘ de rapoarte pentru afacerea dumneavoastr˘ , cum ar
¸
¸
a
a
a
fi rapoarte pentru clien¸i si pentru furnizori, pot fi, de asemenea, generate. Un alt raport care poate fi generat este cel pentru
t ¸
încas˘ ri si pl˘¸i, care include si foaia de balan¸a.
a ¸ at
¸
t˘
• Gestionarea tranzaçiilor în mai multe valute: Nu mai trebuie s˘ v˘ face¸i griji pentru tranzaçiile efectuate în alte valute;
t
a a
t
t
GnuCash poate gestiona automat schimburile valutare. în plus, GnuCash pune la dispozi¸ie meniuri si ferestre contextuale în
t
¸
mai multe limbi.
• Fereastra Reconcile: GnuCash pune la dispozi¸ie fereastra Reconcile, care con¸ine balan¸ele tuturor conturilor dumneavoastr˘
t
t
t
a
Ca rezultat, nu trebuie s˘ verifica¸i balan¸ele dintr-o mul¸ime de registre. Folosind aceast˘ fereastr˘ , pute¸i valida cu u¸urin¸a
a
t
t
t
a
a
t
s
t˘
declara¸iile bancare.
t
• Split Transactions: Aceast˘ facilitate v˘ permite s˘ diviza¸i tranzaçiile în mai multe sume si categorii. De exemplu, achiza
a
a
t
t
¸
i¸iona¸i mai multe lucruri care pot fi împ˘ r¸ite pe mai multe categorii, de la un magazin. Aici, principala tranzaçie este suma
t
t
at
t
cheltuit˘ la cump˘ rarea acestor bunuri, iar tranzaçia divizat˘ este reprezentat˘ de înregistr˘ rile separate pe categorii din ecranul
a
a
t
a
a
a
editorului de tranzaçii divizate. Pute¸i reverifica tranzaçia principal˘ oricând prin afi¸area înregistr˘ rilor pentru tranzaçia dit
t
t
a
s
a
t
vizat˘ .
a

137 / 338

• Suport pentru HBCI: GnuCash integreaz˘ suport pentru protocolul German Home Banking Computer Information (HBCI).
a
Caracteristica de mai sus este folositoare utilizatorilor germani care nu vor fi nevoi¸i s˘ introduc˘ manual detaliile conturilor
t a
a
bancare pe care le posed˘ . Pot realiza online transferuri bancare, desc˘ rca declara¸ii bancare si folosi debitarea direct˘ f˘ r˘
a
a
t
¸
a aa
probleme.
• Tranzaçii programate: Utilizatorii pot programa efectuarea tranzaçiilor în GnuCash dup˘ dorin¸a si pot introduce o alarm˘
t
t
a
t˘ ¸
a
pentru a le reaminti de aceste tranzaçii. Facilitatea nu presupune ca dumneavoastr˘ s˘ v˘ aminti¸i ce tranzaçie trebuie f˘ cut˘
t
a a a
t
t
a a
într-un anumit moment. Programul urm˘ re¸te automat tranzaçiile si le efectueaz˘ pe cele programate la timpul stabilit. Pute¸i
a s
t
¸
a
t
reprograma tranzaçiile, dac˘ este necesar.
t
a
• Funçia de c˘ utare a tranzaçiilor: Fereastra de dialog Transaction Finder v˘ ajut˘ s˘ localiza¸i si cea mai mic˘ tranzaçie.
t
a
t
a
a a
t ¸
a
t
Completa¸i câmpurile relevante din fereastra Transaction Finder si GnuCash va g˘ si transferul pe care îl c˘ uta¸i. De exemplu,
t
¸
a
a t
s˘ spunem c˘ dori¸i s˘ identifica¸i toate cheltuielile care trec de o anumit˘ sum˘ din aceast˘ lun˘ . GnuCash va putea identifica
a
a
t a
t
a
a
a
a
toate aceste tranzaçii. Trebuie doar s˘ men¸iona¸i tranzaçiile ca fiind în sum˘ mai mare de cea introdus˘ în câmpul de c˘ utare.
t
a
t
t
t
a
a
a
• Un manual nou si funçie de ajutor nou˘ : GnuCash vine cu un tutorial si un ghid de concepte noi, pentru a facilita trecerea
¸
t
a
¸
în revist˘ a principiilor contabilit˘¸ii în cazul utilizatorilor noi. Acest ghid ajut˘ utilizatorii în aplicarea eficient˘ a principiilor
a
at
a
a
si le pune la dispozi¸ie procedura exact˘ pentru fiecare sarcin˘ .
¸
t
a
a

4.8

Sumarul Leçiei
t

a t
t
at a
• OpenOffice.org este suita de aplica¸ii pentru birou pe care o întâlni¸i în configurarea implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu.
t
t
a
• Suita de programe OpenOffice.org con¸ine cinci aplica¸ii care v˘ ajut˘ s˘ v˘ îndeplini¸i eficient sarcinile.
t
t
a
a a a
t
• Writer este componenta pentru procesare de text din suita de programe OpenOffice.org si con¸ine toate facilit˘¸ile pe care le
¸
t
at
poate integra un procesor de text modern, complet.
• Calc este componenta pentru calcul tabelar din suita de programe pentru birou OpenOffice.org si ofer˘ o întreag˘ gam˘ de
¸
a
a
a
funçii avansate pentru a v˘ ajuta în ducerea la bun sfâr¸it a sarcinilor complexe.
t
a
s
• Impress este o unealt˘ complet˘ pentru realizarea de prezent˘ ri, inclus˘ în suita de programe pentru birou OpenOffice.org.
a
a
a
a
• Math este componenta pentru scrierea ecua¸iilor matematice din suita de programe pentru birou OpenOffice.org.
t
• GnuCash este o aplica¸ie extrem de folositoare pentru administrarea finan¸elor personale sau pe cele ale unei mici afaceri.
t
t

4.9

t

Question: Enumera¸i aplica¸iile incluse în suita de programe pentru birou OpenOffice.org.
t
t
Answer:
Question: În ce format salveaz˘ OpenOffice.org implicit fi¸ierele?
a
s
a) SWF
b) PDF
c) ODF
Answer:
Question: Numi¸i componenta pentru editarea ecua¸iilor matematice din suita de programe pentru birou OpenOffice.org.
t
t
Answer:
Question: Care facilitate a unui program v˘ ajut˘ s˘ realiza¸i diferite sabloane personalizate pentru scrisori?
a
a a
t
¸
Answer:

138 / 338

Question: Ce program inclus în OpenOffice.org v˘ permite navigarea în interiorul unui document?
a
Answer:
Question: Numi¸i facilitatea din suita de programe OpenOffice.org care v˘ permite s˘ modifica¸i cu totul aspectul unui document.
t
a
a
t
Answer:
Question: Ave¸i nevoie de programe suplimentare pentru convertirea unui document OpenOffice.org într-un fi¸ier PDF?
t
s
Answer:
Question: Numi¸i unealta din programul OpenOffice.org Calc care v˘ ghideaz˘ în crearea unei formule.
t
a
a
Answer:
Question: Math v˘ permite s˘ introduce¸i formule direct în documentul dumneavoastr˘ dac˘ sunte¸i familiar cu _______________?
a
a
t
a
a
t
Answer:
Question: Numi¸i facilitatea din aplica¸ia OpenOffice.org Impress care v˘ permite s˘ crea¸i text
t
t
a
a
t
cu efecte 3D uimitoare.
Answer:
Question: Care facilitate din GnuCash v˘ ajut˘ s˘ c˘ uta¸i o tranzaçie folosind fereastra Query?
a
a a a t
t
1. Split transaction
2. Tranzaçii programate
t
3. Transaction finder
4. Fereastra Reconcile
Answer:

4.10 Exerci¸ii practice
t
Exerci¸iul 1: Realizarea sarcinilor de baz˘ în procesarea de text folosind Writer Ca angajat într-o companie care se ocup˘
t
a
a
cu decora¸iunile interioare, a¸i primit îns˘ rcinarea de a realiza un capitol despre decora¸iunile interioare care s˘ fie prezentat în
t
t
a
t
a
buletinele informative ale companiei. Sunte¸i încântat de sarcina primit˘ , deoarece aceasta va ar˘ ta abilit˘¸ile dumneavoastr˘ .
t
a
a
at
a
Totu¸i, va trebui s˘ preg˘ ti¸i capitolul în cea mai pl˘ cut˘ manier˘ posibil˘ din punct de vedere estetic. Pl˘ nui¸i s˘ include¸i mult
s
a
a t
a a
a
a
a t a
t
text, înso¸it de elemente grafice si tabele, toate aliniate frumos, pentru a r˘ spunde sensibilit˘¸ilor angaja¸ilor companiei.
t
¸
a
at
t
Pentru a v˘ duce sarcina la bun sfâr¸it, trebuie s˘ realiza¸i urm˘ toarele:
a
s
a
t
a
• Crea¸i si formata¸i un document text
t ¸
t
• Insera¸i tabele în document
t
• Insera¸i imagini în document
t
• Salva¸i documentul
t
1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Word Processor.
t
t
¸
t
2. Introduce¸i textul dumneavoastr˘ în documentul gol.
t
a
3. În meniul Format, efectua¸i clic pe Style and Formatting pentru a afi¸a fereastra Style and Formatting.
t
s
4. În meniul ferestrei Style and Formatting, efectua¸i clic pe o categorie de stil pentru a afi¸a stilurile care sunt con¸inute în
t
s
t
respectiva categorie.
5. Selecta¸i textul asupra c˘ ruia dori¸i s˘ aplica¸i stiluri si formatare.
t
a
t a
t
¸
6. Face¸i dublu clic pe stilul potrivit din fereastra Style and Formatting pentru a-l aplica textului selectat.
t

139 / 338

7. Repeta¸i aceea¸i procedur˘ pentru a aplica stiluri si formate diferite în alte p˘ r¸i ale documentului.
t
s
a
¸
at
A¸i creat si formatat documentul în concordan¸a cu cerin¸ele dumneavoastr˘ .
t
¸
t˘
t
a
1. Pozi¸iona¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ insera¸i tabelul.
t
t
t a
t
2. În meniul Tabel, merge¸i la Insera¸i si apoi efectua¸i clic pe Tabel
t
t ¸
t
3. Specifica¸i propriet˘¸ile tabelului si efectua¸i clic pe OK.
t
at
¸
t
4. Pentru a afi¸a fereastra de dialog Table Format, efectua¸i clic dreapta pe tabelul inserat si alege¸i din meniul contextual
s
t
¸
t
op¸iunea Tabel.
t
5. Defini¸i specifica¸iile tabelului dup˘ necesit˘¸ile si preferin¸ele dumneavoastr˘ în fereastra de dialog Table Format si
t
t
a
at ¸
t
a
¸
efectua¸i clic pe OK pentru a aplica schimb˘ rile.
t
a
A¸i inserat cu succes tabele în documentul dumneavoastr˘ text. Acum pute¸i introduce datele necesare.
t
a
t
1. Pozi¸iona¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ insera¸i imaginea.
t
t
t a
t
2. În meniul Inserare, merge¸i la Picture, apoi efectua¸i clic pe From File.
t
t
3. În meniul ferestrei de dialog Insert Picture, naviga¸i pân˘ la fi¸ierul dorit, selecta¸i fi¸ierul si apoi efectua¸i clic pe Det
a
s
t s
¸
t
schide.
4. Pentru a redimensiona imaginea inserat˘ , selecta¸i imaginea, apoi ap˘ sa¸i si men¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT.
a
t
a t ¸
t t a a
5. Cu tasta SHIFT ap˘ sat˘ , efectua¸i clic pe unul din elementele de control ale imaginii si trage¸i de maus pentru a modifica
a a
t
¸
t
dimensiunile imaginii.
6. Pentru a aranja si alinia cum trebuie imaginea, efectua¸i clic dreapta pe imagine, apoi alege¸i op¸iunile potrivite din meniul
¸
t
t
t
contextual.
7. Defini¸i op¸iunile de pozi¸ionare pentru imaginea în cauz˘ .
t
t
t
a
8. Imaginea este acum inserat˘ corect în documentul dumneavoastr˘ text.
a
a
1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Salveaz˘ ca.
s
t
a
2. În fereastra de dialog Save, naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ salva¸i documentul.
t
a
t a
t
3. Introduce¸i numele fi¸ierului în câmpul Name.
t
s
4. Specifica¸i tipul fi¸ierului prin selectarea acestuia din meniul contextual din partea de jos a ferestrei de dialog.
t
s
5. Face¸i clic pe Salveaz˘ pentru a salva fi¸ierul.
t
a
s
A¸i salvat cu succes documentul în locul dorit de dumneavoastr˘ .
t
a
Exerci¸iul 2: Realizarea sarcinilor de baz˘ în calculul tabelar folosind Calc Ca director financiar al unei companii, a¸i primit
t
a
t
sarcina de a preg˘ ti raportul trimestrial cu situa¸ia conturilor companiei. A¸i fost împov˘ rat deodat˘ cu sarcina de a procesa un
a
t
t
a
a
volum masiv de date, de a analiza datele pentru a genera rapoartele necesare, de a prezenta datele în fa¸a conducerii companiei si
t
¸
de a genera rapoartele în format PDF pentru documentare sau consult˘ ri ulterioare. Pentru a îndeplini aceast˘ sarcin˘ complex˘ ,
a
a
a
a
trebuie s˘ realiza¸i urm˘ toarele:
a
t
a
• Introduce¸i si formata¸i datele într-o foaie de calcul electronic˘
t ¸
t
a
• Aplica¸i formule si funçii datelor dumneavoastr˘
t
¸
t
a
• Prezenta¸i datele în mod grafic
t
• Genera¸i rapoarte în format PDF
t
Pentru a introduce si formata datele în foaia de calcul electronic˘ proceda¸i astfel:
¸
a
t

140 / 338

• În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si efectua¸i clic pe OpenOffice.org Spreadsheet pentru a deschide o foaie de calcul în
t
t
¸
t
programul Calc.
• Introduce¸i datele necesare în foaia de calcul.
t
• Pentru a aplica formatul dorit unei arii de celule selectate, în meniul Format, efectua¸i clic pe Celule.
t
• Se va deschide fereastra de dialog Format Cells. Folosi¸i op¸iunile numeroase asociate categoriilor Font, Font Effects si
t
t
¸
Alignment pentru a specifica variate atribute de formatare aplicabile textului selectat.
• Face¸i clic pe Ok pentru a aplica efectele de formatare.
t
• Pentru folosirea funçiei Autoformat unei foi de calcul sau unei arii de celule selectate, în meniul Format efectua¸i clic pe
t
t
Autoformat.
• Pentru a desemna un format predefinit celulelor selectate, alege¸i unul din lista Format si apoi efectua¸i clic pe OK pentru a
t
¸
t
aplica formatul ales seleçiei de celule.
t
A¸i introdus cu succes datele în foaia de calcul si a¸i formatat-o dup˘ dorin¸a.
t
¸ t
a
t˘
Pentru a aplica formule si funçii datelor dumneavoastr˘ proceda¸i astfel:
¸
t
a
t
• Selecta¸i celula din foaia de calcul în care dori¸i s˘ introduce¸i formula.
t
t a
t
• Pentru a crea o formul˘ sau funçie cu ajutorul asistentului Function Wizard, efectua¸i clic Function Wizard pe Formula
a
t
t
Bar.
• Selecta¸i categoria de funçii dorit˘ din lista contextual˘ Category pentru a afi¸a funçiile listate în respectiva categorie.
t
t
a
a
s
t
• C˘ uta¸i funçia de care ave¸i nevoie în lista Functions si efectua¸i clic pe aceasta pentru a o selecta.
a t
t
t
¸
t
• Face¸i clic pe Înainte, pentru a continua procedura de introducere a unei formule.
t
• Pentru a specifica aria de celule pentru care dori¸i s˘ aplica¸i formula, efectua¸i clic pe butonul Shrink. Fereastra de dialog
t a
t
t
FunctionWizard va fi minimizat˘ si ave¸i afi¸at˘ fereastra principal˘ a foii de calcul.
a¸
t
s a
a
• Selecta¸i aria de celule care con¸in datele dorite.
t
t
• Dup˘ alegerea celulelor, merge¸i înapoi la asistentul Function Wizard prin executarea unui clic pe butonul Maximize.
a
t
• Pentru a termina cu introducerea formulei, efectua¸i clic pe OK.
t
A¸i aplicat cu succes o formul˘ unei seleçii de date. Solu¸ia apare în celula în care a¸i introdus formula.
t
a
t
t
t
Pentru a v˘ prezenta datele în mod grafic proceda¸i astfel:
a
t
În meniul Inserare, merge¸i la Chart.
t
• Defini¸i aria cu datele dorite, etichetele si foaia în care va fi afi¸at˘ diagrama
t
¸
s a
• Face¸i clic pe Înainte pentru a continua.
t
• Alege¸i tipul diagramei si efectua¸i clic pe Înainte pentru a continua cu procedura introducerii diagramelor.
t
¸
t
• Specifica¸i o variant˘ pentru grafica selectat˘ face¸i clic pe Înainte pentru a continua
t
a
a
t
• Specifica¸i titlul principal al diagramei si titlurile si etichetele axelor. Dup˘ introducerea informa¸iilor necesare, efectua¸i clic
t
¸
¸
a
t
t
pe Create.
• Este inserat˘ o diagram˘ în locul ales de dumneavoastr˘ pe foaia de calcul. A¸i afi¸at cu succes datele sub forma unei diagrame.
a
a
a
t s
Pentru a genera un raport în format PDF proceda¸i astfel:
t
• În meniul File, efectua¸i clic pe Export˘ ca PDF.
t
a

141 / 338

• Introduce¸i un nume pentru fi¸ier în câmpul Name din fereastra de dialog Export.
t
s
• Naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul.
t
a
t a
t s
• Face¸i clic pe Salveaz˘ pentru a continua.
t
a
• Defini¸i op¸iunile dorite în fereastra de dialog PDF Options, apoi efectua¸i clic pe OK.
t
t
t
A¸i exportat cu succes foaia de calcul în format PDF.
t
Exerci¸iul 3: Realizarea prezent˘ rilor multimedia utilizând Impress Ca instructor într-o firm˘ de arhitectur˘ , vi se cere s˘
t
a
a
a
a
dezvolta¸i o prezentare care s˘ con¸in˘ proiecte arhitectonice si planuri, prezentare care poate fi de folos în preg˘ tirea noilor veni¸i
t
a
t a
¸
a
t
în firm˘ . Dori¸i ca materialul de preg˘ tire realizat de dumneavoastr˘ s˘ demonstreze cu eficien¸a toate detaliile dimensiunilor
a
t
a
a a
t˘
proiectelor arhitectonice, care pot include planuri ale etajelor, cote de nivel si planuri ale amplasamentului. Dori¸i s˘ însufle¸i¸i
¸
t a
tt
prezentarea dumneavoastr˘ , prin ad˘ ugarea unor anima¸ii acolo unde se potrivesc. În sfâr¸it, dori¸i s˘ converti¸i prezentarea
a
a
t
s
t a
t
într-un fi¸ier Flash pentru a fi u¸or de folosit pe viitor.
s
s
Pentru a v˘ îndeplini sarcina, va trebui s˘ :
a
a
• Crea¸i o prezentare care s˘ con¸in˘ textele si imaginile necesare
t
a
t a
¸
• Ad˘ uga¸i elemente de grafic˘ 3D si anima¸ii în prezentare
a t
a
¸
t
• Configura¸i si reda¸i o prezentare de diapozitive
t ¸
t
• Exporta¸i prezentarea ca fi¸ier Flash
t
s
Pentru a crea o prezentare care s˘ con¸in˘ textele si imaginile necesare proceda¸i astfel:
a
t a
¸
t
• În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Presentation.
t
t
¸
t
• Se va deschide fereastra de dialog Presentation Wizard. Pentru a crea o prezentare nou˘ , p˘ stra¸i seleçiile implicite si
a a t
t
¸
efectua¸i clic pe Înainte.
t
• Alege¸i aspectul diapozitivelor si modul de prezentare a acestora si face¸ clic pe Înainte.
t
¸
¸
t
• Defini¸i efectele de tranzi¸ie care vor fi aplicate diapozitivelor si apoi efectua¸i clic pe Create pentru a merge mai departe.
t
t
¸
t
• Alege¸i o form˘ pentru diapozitivul curent din panoul Task aflat în partea stâng˘ .
t
a
a
• Introduce¸i textul dorit în cadrele pentru text, ob¸inând astfel primul diapozitiv, c˘ ruia îi ve¸i alege un sablon astfel: efectua¸i
t
t
a
t
¸
t
clic pe Pagini master pentru a deschide panoul Pagini master.
• Face¸i clic pe sablonul care se potrive¸te dorin¸elor dumneavoastr˘ , pentru a-l aplica prezent˘ rii.
t
¸
s
t
a
a
• Insera¸i un diapozitiv nou prin executarea unui clic pe butonul Slide din bara de unelte Standard.
t
• Selecta¸i un aspect pentru diapozitivul nou.
t
• Introduce¸i textul dorit în cadrul pentru text prezentat.
t
• Pentru a insera o imagine în prezentare, în meniul Inserare efectua¸i clic pe Picture.
t
• În fereastra de dialog Insert Picture, alege¸i imaginea dorit˘ si efectua¸i clic pe butonul Deschide pentru a o introduce în
t
a¸
t
prezentarea dumneavoastr˘ .
a
Urma¸i aceea¸i procedur˘ si pentru restul diapozitivelor.
t
s
a¸
A¸i creat cu succes o prezentare care con¸ine text si imagini.
t
t
¸
Pentru a ad˘ uga elemente grafice 3D si anima¸ii proceda¸i astfel:
a
¸
t
t
• Pentru randarea efectelor speciale 3D pe un text, în bara de unelte Drawing efectua¸i clic pe butonul Fontwork Gallery.
t
• Selecta¸i stilul în care dori¸i s˘ fie afi¸at textul si efectua¸i clic pe OK.
t
t a
s
¸
t

142 / 338

• Face¸i dublu clic pe obiectul Fontwork.
t
• Introduce¸i textul dorit în locul cuvântului „Fontwork” care apare în obiect.
t
• Face¸i clic o singur˘ dat˘ în afara ariei de seleçie a obiectului pentru a ie¸i din modul de editare Fontwork.
t
a a
t
s
• Pentru a afi¸a bara de unelte 3D-Objects, în meniul Vizualizare efectua¸i clic pe Toolbars si apoi selecta¸i 3D-Objects.
s
t
¸
t
• Pentru a insera un element 3D-Object în diapozitivul curent, efectua¸i clic pe obiectul dorit din bara de unelte 3D-Objects.
t
• Apoi muta¸i mausul în locul în care dori¸i s˘ insera¸i obiectul.
t
t a
t
• Cu butonul din stânga al mausului ¸inut ap˘ sat, trage¸i mausul pentru a insera obiectul în diapozitiv.
t
a
t
• Schimba¸i propor¸iile si dimensiunile obiectului prin açionarea asupra elementelor de control marcate prin culoarea verde.
t
t
¸
t
• Pentru a aplica efecte 3D graficii inserate, efectua¸i clic dreapta pe obiect. În meniul contextual, efectua¸i clic pe 3D Effects.
t
t
• Defini¸i aspectul si percep¸ia obiectului inserat prin alegerea op¸iunilor potrivite din fereastra de dialog 3D Effects.
t
¸
t
t
• Dup˘ definirea op¸iunilor, efectua¸i clic pe pictograma Assign, aflat˘ în partea din dreapta-sus a ferestrei de dialog 3D Effects.
a
t
t
a
• Face¸i clic pe butonul Close pentru a ie¸i din fereastra de dialog 3D Effects.
t
s
• Pentru a ad˘ uga anima¸ii diferitelor elemente din prezentarea dumneavoastr˘ , în meniul Slide Show efectua¸i clic pe Custom
a
t
a
t
Animation.
• Alege¸i un element si efectua¸i clic pe butonul Add din panoul Custom Animation, pentru a afi¸a fereastra de dialog Custom
t
¸
t
s
Animation.
• Dup˘ definirea tuturor configur˘ rilor dorite pentru acel obiect, efectua¸i clic pe OK pentru a aplica efectele de anima¸ie.
a
a
t
t
A¸i ad˘ ugat cu succes grafic˘ 3D si anima¸ii în prezentarea dumneavoastr˘ .
t a
a
¸
t
a
• Pentru a configura si reda o prezentare de diapozitive proceda¸i astfel:
¸
t
• În meniul Slide Show, selecta¸i Slide Show Settings.
t
• Alege¸i op¸iunile pe care le dori¸i din fereastra de dialog Slide Show si efectua¸i clic pe OK pentru aplicarea configur˘ rilor.
t
t
t
¸
t
a
• Pentru a reda prezentarea de diapozitive, selecta¸i Slide Show din meniul Slide Show sau ap˘ sa¸i tasta F5.
t
a t
Prezentarea dumneavoastr˘ va fi rulat˘ .
a
a
Pentru a exporta prezentarea ca fi¸ier Flash proceda¸i astfel:
s
t
• În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Export.
s
t
• Introduce¸i un nume pentru fi¸ierul dumneavoastr˘ în câmpul de nume File si naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ salva¸i
t
s
a
¸
t
a
t a
t
acest fi¸ier.
s
• Pentru a exporta prezentarea ca fi¸ier Flash, alege¸i Macromedia Flash (SWF) (.swf) din lista derulant˘ File.
s
t
a
• Face¸i clic pe Salveaz˘ pentru a exporta fi¸ierul în locul dorit.
t
a
s
Fi¸ierul este exportat în locul indicat. Pute¸i viziona prezentarea ca pe orice fi¸ier SWF.
s
t
s
Exerci¸iul 4: Crearea unei formule utilizând aplica¸ia Math În rolul dumneavoastr˘ de profesor de matematic˘ într-un liceu,
t
t
a
a
trebuie s˘ concepe¸i un test matematic pe hârtie, care s˘ con¸in˘ ecua¸ii geometrice si aritmetice. Trebuie s˘ g˘ si¸i o cale prin care
a
t
a
t a
t
¸
a a t
s˘ introduce¸i ecua¸iile matematice, corecte din punctul de vedere al format˘ rii, în documentul dumneavoastr˘ text.
a
t
t
a
a
Solu¸ie:
t
• Pozi¸iona¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ apar˘ formula.
t
t
t a
a

143 / 338

• În meniul Inserare, merge¸i la Object si efectua¸i clic pe Formula. În josul ferestrei documentului se va deschide fereastra
t
¸
t
Equation editor.
• Pentru a aﬁ¸a fereastra Selection, în meniul Vizualizare, efectua¸i clic pe Selection.
s
t
• Începe¸i introducerea formulei prin selectarea unui simbol din fereastra Selection.
t
• Introduce¸i textul necesar în marcajul care apare în editorul de ecua¸ii.
t
t
• Urma¸i aceea¸i procedur˘ pentru a introduce restul ecua¸iei.
t
s
a
t
• Face¸i clic oriunde în fereastra documentului pentru a ie¸i din editorul de ecua¸ii.
t
s
t
• Pentru inserarea unor formule care au în componen¸a lor caractere grece¸ti, aﬁ¸a¸i fereastra Catalog, prin selectarea acesteia
t
s
s t
din meniul Unelte.
• Asigura¸i-v˘ c˘ este selectat˘ categoria Greek în fereastra contextual˘ Symbol.
t a a
a
a
• Alege¸i simbolul grecesc cerut din fereastra Symbols si efectua¸i clic pe Inserare.
t
¸
t
• Urma¸i aceea¸i procedur˘ pentru introducerea restului formulei.
t
s
a

144 / 338

Capitolul 5

Ubuntu si jocurile
¸
O BIECTIVE
a t
t
at
a
• C˘ uta¸i si instala¸i jocuri în Ubuntu
a t ¸
t
• Juca¸i unele din cele mai populare jocuri din Ubuntu
t
• Configura¸i alte jocuri
t

5.1

Instala¸i jocuri în Ubuntu
t

Not˘ :
a
La instalarea sistemului de operare Ubuntu 8.04 LTS acesta ofer˘ implicit 17 jocuri Ubuntu, inclusiv Aisleriot, Solitaire, Gnometris
a
si Mine. Suplimentar, pute¸i instala multe jocuri din alte arhive software suplimentare.
¸
t
Activarea unei arhive software este o opera¸ie pe care o efectua¸i o singur˘ data. Nu este necesar s˘ activa¸i arhivele software de
t
t
a
a
t
fiecare dat˘ înainte de a instala vreo aplica¸ie.
a
t

5.1.1

˘
Instalarea unui joc dintr-o Arhiva software

Instalare/Dezinstalare aplica¸ii> si Administratorul de pachete Synaptic sunt interfe¸ele grafice cu utilizatorul care v˘ permit
t ¸
t
a
instalarea aplica¸iilor din arhivele software Ubuntu. Dintre acestea Instalare/Dezinstalare aplica¸ii ofer˘ cea mai u¸oar˘ metod˘
t
t
a
s a
a
de a instala jocuri în Ubuntu.
1. Din meniul Aplica¸ii selecta¸i op¸iunea Instalare/Dezinstalare aplica¸ii.
t
t
t
t

Figura 5.1: Pornirea programului Instalare/Dezinstalare

145 / 338

2. În fereastra Instalare/Dezinstalare aplica¸ii, din panoul din stânga selecta¸i op¸iunea Jocuri pentru a se afi¸a o list˘
t
t
t
s
a
cu jocurile în partea superioar˘ a ferestrei din dreapta si popularitatea de care se bucur˘ respectivele jocuri în rândul
a
¸
a
utilizatorilor. În partea inferioar˘ a ferestrei din partea dreapt˘ se va afi¸a o scurt˘ descriere a jocului selectat.
a
a
s
a

Figura 5.2: Fereastra aplica¸iei Instalare/Dezinstalare...
t
3. Panoul din dreapta afi¸eaz˘ implicit doar aplica¸ii suportate de Canonical srl. Pentru a schimba lista de jocuri afi¸ate ap˘ sa¸i
s a
t
s
a t
butonul Aplica¸ii suportate si selecta¸i din meniu op¸iunea pe care o dori¸i.
t
¸
t
t
t

Figura 5.3: Modificarea op¸iunilor listei aplica¸iilor afi¸ate
t
t
s
4. Pute¸i naviga prin lista de jocuri afi¸ate sau pute¸i c˘ uta un joc dup˘ numele s˘ u. Pentru a ini¸ia o c˘ utare tasta¸i numele
t
s
t a
a
a
t
a
t
numele jocului în c˘ su¸a de C˘ utare si apoi ap˘ sa¸i tasta Enter. Seçiunea superioar˘ a panoului din dreapta va afi¸a
a t
a
¸
a t
t
a
s
rezultatul c˘ ut˘ rii. Bifa¸i c˘ su¸a din stânga jocului pentru a-l marca pentru instalare si ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ schimb˘ rile.
a a
t a t
¸ a t
a
a
Se va deschide o fereastr˘ de dialog în care vi se cere confirmarea pentru a putea continua procesul de instalare.
a

146 / 338

Figura 5.4: C˘ utarea unui joc
a
˘
N OTA :

Rezultatul c˘ ut˘ rii este dependent de modul de afi¸are ales la pasul anterior. Pentru o c˘ utare mai larg˘ selecta¸i op¸iunea
a a
s
a
a
t
t
Toate aplica¸iile disponibile din lista derulant˘ Afi¸eaz˘ .
t
a
s a
t
˘
˘ t
˘
Pentru a dezinstala un joc din calculatorul dumneavoastra debifa¸i casu¸a din dreptul jocului si apasa¸i butonul Aplica
t ˘ t
¸
˘
schimbarile.

5. În fereastra de confirmare ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ pentru a continua procesul de instalare sau ap˘ sa¸i butonul Renun¸a
a t
a
a t
t˘
pentru a v˘ întoarce la fereastra principal˘ a programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii.
a
a
t

6. Dup˘ încheierea instal˘ rii se va deschide o fereastr˘ de confirmare a instal˘ rii si v˘ ofer˘ urm˘ toarele op¸iuni: s˘ lansa¸i
a
a
a
a ¸ a
a
a
t
a
t
jocul instalat, s˘ v˘ întoarce¸i în fereastra principal˘ a programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii sau s˘ închide¸i fera a
t
a
t
a
t
eastra de confirmare. Selecta¸i op¸iunea dorit˘ .
t
t
a

147 / 338

Figura 5.6: Fereastra de dialog confirmând instalarea
7. Pentru a lansa jocul de pe desktop alege¸i numele jocului din meniul Aplica¸ii->Jocuri.
t
t

Figura 5.7: Lansarea unui joc
Face¸i jocurile!
t

5.2

˘
Cum se joaca jocurile în Ubuntu

Not˘ :
a
Jucarea unui joc în Ubuntu nu difer˘ de jucarea unui joc în orice alt sistem de operare pe baz˘ de Interfa¸a Grafic˘ cu Utilizatorul
a
a
t˘
a
(GUI). Nu ave¸i nevoie de preg˘ tire special˘ pentru a juca jocurile si distraçia cea mare este s˘ le explora¸i singuri.
t
a
a
¸
t
a
t
Asigura¸i-v˘ c˘ ave¸i driverele de accelerare hardware 3D pentru placa dumneavoastr˘ video.
t a a
t
a

5.2.1

˘
Cum se joaca Frozen-Bubble

Not˘ :
a
În Frozen-Bubble, trebuie s˘ împu¸ca¸i baloane formând grupuri de minim 3 de aceea¸i culoare, for¸ându-le s˘ se sparg˘ . Frozena
s t
s
t
a
a
Bubble este o clon˘ a cunoscutului joc Puzzle Bobble si are 100 de nivele de joc în mod de joc cu un singur juc˘ tor, are mod
a
¸
a
de joc pentru doi juc˘ tori, are coloan˘ sonor˘ si o grafic˘ atractiv˘ . Pute¸i juca jocul cu un partener în re¸eaua local˘ (LAN) sau
a
a
a¸
a
a
t
t
a

148 / 338

pute¸i invita un juc˘ tor s˘ juca¸i pe Internet. Frozen-Bubble nu este în lista jocurilor instalate implicit si trebuie s˘ -l instala¸i din
t
a
a
t
¸
a
t
arhivele software Universe.
Acest joc nu are op¸iune de a închide sonorul. Din aceast˘ cauz˘ , dac˘ juca¸i la locul de munc˘ si nu dori¸i s˘ afle si colegii,
t
a
a
a
t
a¸
t a
¸
asigura¸i-v˘ c˘ a¸i dezafectat difuzoarele înainte de a lansa jocul.
t a a t
1. Din meniul Aplica¸ii selecta¸i categoria Jocuri si alege¸i op¸iunea Frozen-Bubble pentru a lansa jocul.
t
t
¸
t
t

Figura 5.8: Pornirea jocului Frozen-Bubble
2. Fereastra de start a jocului Frozen-Bubble 2 afi¸eaz˘ o list˘ de unde pute¸i selecta modul de joc, personaliza nivelele de
s a
a
t
joc, modifica rezolu¸ia, specifica tastele de joc, afi¸a lista cu scorurile cele mai bune.
t
s

Figura 5.9: Meniul principal al jocului Frozen-Bubble
3. Pentru a începe o partid˘ în mod de joc „un singur juc˘ tor” selecta¸i START 1P GAMe si ap˘ sa¸i tasta Enter pentru a
a
a
t
¸
a t
afi¸a meniul Porne¸te joc de o persoan˘ . Selecta¸i PLAY DEFAULT LEVEL SeT si ap˘ sa¸i tasta Enter pentru a lansa
s
s
a
t
¸
a t
jocul începând cu primul nivel.

149 / 338

Figura 5.10: Meniul pentru joc pentru o singur˘ persoan˘
a
a
˘
N OTA :

Folosi¸i s˘ ge¸ile Sus-Jos pentru a naviga în meniu.
t a t
4. Scopul jocului este s˘ împiedica¸i baloanele s˘ ajung˘ la pinguinul de lâng˘ iglu. La pornirea jocului ve¸i observa un
a
t
a
a
a
t
aranjament de baloane de diferite culori, un tun de baloane si un indicator de direçie. Folosi¸i s˘ ge¸ile Stânga-Dreapta
¸
t
t a t
pentru a schimba direçia indicatorului si tasta Spa¸iu (sau s˘ geat˘ Sus) pentru a trage cu tunul de baloane. Pentru a sparge
t
¸
t
a
a
baloanele trebuie s˘ grupa¸i cel pu¸in trei de aceea¸i culoare. Dac˘ balonul tras love¸te un altul de alt˘ culoare atunci „se
a
t
t
s
a
s
a
lipe¸te” de acesta si se adaug˘ la aranjamentul ini¸ial.
s
¸
a
t

Figura 5.11: Fereastra de joc
5. Salvele pe care le trage¸i trebuie s˘ se incadreze într-o limit˘ de timp de sub 7 secunde, altfel se va afi¸a mesajul Hurry
t
a
a
s
care va clipi de trei ori dup˘ care tunul va trage automat. Balonul care apare la fereastra igluului este balonul care va fi
a
înc˘ rcat pentru urm˘ toarea salv˘ .
a
a
a

Figura 5.12: Mesajul de aten¸ionare Hurry
t
Si pentru a înr˘ ut˘¸ii situa¸ia bietului pinguin, cele dou˘ pistoane FB-01 si FB-02 împing scândura c˘ tre el, reducând spa¸iul
¸
a at
t
a
¸
a
t
pentru aranjamentul de baloane.

150 / 338

6. Dac˘ a¸i reu¸it s˘ sparge¸i toate baloanele atunci a¸i câ¸tigat. Pute¸i ap˘ sa orice tast˘ pentru a trece le nivelul urm˘ tor.
a t
s a
t
t s
t a
a
a

Figura 5.13: Rezultate în diferite etape ale jocului
˘
N OTA :

Ap˘ sa¸i tasta ESC pentru a v˘ întoarce la fereastra anterioar˘ sau pentru a închide aplica¸ia.
a t
a
a
t
7. Dac˘ ie¸i¸i din joc dup˘ ce a¸i ob¸inut un scor bun tasta¸i numele dumneavoastr˘ în fereastra care se deschide si ap˘ sa¸i
a st
a
t
t
t
a
¸
a t
tasta Enter pentru a aﬁ¸a lista cu cele mai bune scoruri. În list˘ ve¸i vedea nivelul la care a¸i ajuns si cât timp v-a luat s˘
s
a t
t
¸
a
realiza¸i acest lucru. Ap˘ sati tasta ESC pentru a reveni la meniul principal.
t
a

151 / 338

Figura 5.14: Fereastra cu scorurile cele mai bune
Dac˘ nu v˘ plac aranjamentele implicite de baloane pute¸i crea propriul dumneavoastr˘ aranjament selectând Level editor din
a
a
t
a
meniul principal.

5.2.2

˘
Cum se joaca PlanetPenguin Racer

PlanetPenguin Racer, cunoscut si sub numele de ppracer este un joc de curse simplu avându-l ca erou principal pe Tux, mascota
¸
Linux. Jocul are la baz˘ jocul popular Tux Racer din Linux. Scopul jocului este s˘ coborâ¸i o pant˘ de munte acoperit˘ cu ghea¸a
a
a
t
a
a
t˘
si z˘ pad˘ cât mai repede posibil, evitând copacii si bolovanii care v-ar încetinii din drum.
¸ a a
¸
1. Instala¸i pachetul planetpenguin-racer din arhivele software Universe.
t
2. Din meniul Applica¸ii selecta¸i categoria Jocuri si alege¸i op¸iunea Planet Penguin Racer pentru a lansa jocul.
t
t
¸
t
t

152 / 338

Figura 5.15: Pornirea jocului PlanetPenguin Racer
3. Ap˘ sa¸i oricare tast˘ de pe tastatur˘ pentru a trece la fereastra urm˘ toare.
a t
a
a
a

153 / 338

Figura 5.16: Fereastra de pornire
4. Urm˘ toarea fereastr˘ aﬁ¸eaz˘ meniul principal al jocului. Ap˘ sa¸i op¸iunile meniului pentru a lua parte la o curs˘ , pentru a
a
a s a
a t
t
a
v˘ antrena pentru o curs˘ , pentru a conﬁgura op¸iunile jocului, pentru a vedea cine a participat la crearea jocului si pentru
a
a
t
¸
a p˘ r˘ si jocul.
aa

154 / 338

Figura 5.17: Participarea la un concurs de coborâre
5. Pute¸i juca acest joc folosind tastatura calculatorului sau un joystick. Din meniul principal alege¸i op¸iunea Configuration
t
t
t
si ap˘ sa¸i Keyboard sau Joystick pentru a vedea configur˘ rile implicite pentru acestea. Ap˘ sa¸i Back pentru a v˘ întoarce
¸ a t
a
a t
a
la meniul principal.

Figura 5.18: Op¸iuni de configurare
t
6. Din meniul principal selecta¸i Enter an Event, alege¸i cursa de coborâre si turneul la care dori¸i s˘ participa¸i si apoi
t
t
¸
t a
t ¸
ap˘ sa¸i Continue pentru a începe.
a t

155 / 338

Figura 5.19: Selectarea unei curse si a unui turneu.
¸
7. Urm˘ toarea fereastr˘ v˘ solicit˘ s˘ alege¸i o curs˘ . Ca încep˘ tor nu ave¸i alt˘ op¸iune decât s˘ începe¸i cu cea implicit˘ .
a
a a
a a
t
a
a
t
a t
a
t
a
Cu toate acestea citi¸i informa¸iile de la Needed to advance pentru a vedea cerin¸ele minime pentru a v˘ caliﬁca în runda
t
t
t
a
urm˘ toare a turneului.
a
8. Ap˘ sa¸i pe Race! pentru a începe cursa.
a t

Figura 5.20: Alegerea unei curse

156 / 338

9. Urm˘ toarea fereastr˘ porne¸te cursa. Scopul jocului este s˘ -l conduc˘ pe Tux pân˘ la linia de Sosire, adunând heringi pe
a
a
s
a
a
a
parcurs. Dac˘ reu¸i¸i s˘ ajunge¸i la linia de Sosire încadrându-v˘ în parametrii specifica¸i de Cerin¸e pentru promovare,
a
st a
t
a
t
t
ve¸i trece în runda urm˘ toare; în caz contrar trebuie s˘ juca¸i runda curent˘ înc˘ o dat˘ . Pute¸i face asta de patru ori (ave¸i
t
a
a
t
a a
a
t
t
patru „vie¸i”) în încercarea de câ¸tigare a turneului. Dac˘ nu reu¸i¸i s˘ îndeplini¸i cerin¸ele impuse pentru a câ¸tiga ve¸i
t
s
a
st a
t
t
s
t
pierde o via¸a.
t˘

Figura 5.21: Cum se joac˘ PlanetPenguin Racer
a
Pute¸i câ¸tiga doar dac˘ v˘ antrena¸i si dac˘ v˘ perfeçiona¸i tehnica.
t s
a a
t ¸
a a
t
t

5.3

˘
Cum se joaca alte jocuri populare

În afar˘ de toate jocurile disponibile în Ubuntu pute¸i juca si jocuri create pentru Microsoft Windows. Dar pentru aceasta trebuie
a
t
¸
s˘ pute¸i rula aplica¸ii Windows în Ubuntu. Unul din programele cu care pute¸i realiza acest lucru este Wine.
a
t
t
t

5.3.1

Instalarea emulatorului wine

1. Instala¸i pachetele wine si wine-dev folosind Administratorul de pachete Synaptic.
t
¸
2. Configurarea aplica¸iei wine poate fi realizat˘ prin intermediul programului Applications->Wine->Configure Wine.
t
a
3. Aceast˘ fereastr˘ v˘ va permite s˘ personaliza¸i diverse op¸iuni pentru wine precum versiunea de Microsoft Windows ce
a
a a
a
t
t
va fi simulat˘ , ce drivere se vor folosi, dar si set˘ ri specifice aplica¸iilor. Ap˘ sa¸i butonul OK pentru a închide fereastra.
a
¸
a
t
a t
Instala¸i pachetele wine si wine-dev folosind Administratorul de pachete Synaptic.
t
¸
Wine este configurat în sistemul dumneavoastr˘ cu un disc C: virtual. Acum ve¸i putea accesa orice aplica¸ie Microsoft Windows
a
t
t
din Ubuntu.

5.3.2

Cum se poate juca un joc Microsoft Windows în Ubuntu

Un executabil specific Microsoft Windows poate fi lansat cu Wine efectu˘ nd clic dreapta si din meniul contextual se alege
a
¸
op¸iunea Deschide cu "Wine emulator Windows".
t
Dac˘ instala¸i o aplica¸ie Microsoft Windows cu Wine o pictogram˘ pentru accesul rapid poate fi gasit˘ în meniul Aplica¸iia
t
t
a
a
t
>Diverse.

157 / 338

5.4

Sumarul Leçiei
t

a t
t
at a
• Pute¸i instala si juca multe jocuri disponibile implicit în Ubuntu si în arhivele software.
t
¸
¸
• Pute¸i instala jocuri utilizând aplica¸iile Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ aplica¸ii sau Administratorul de pachete Synaptic.
t
t
a
a
t
• Pute¸i juca jocuri specifice Microsoft Windows în Ubuntu instalând un program care emuleaz˘ mediul Microsoft Windows cum
t
a
ar fi Wine.

5.5

t

Pagin˘ l˘ sat˘ inten¸ionat alb˘ .
a a a
t
a

5.6

Exerci¸ii practice
t

Exerci¸iul 1: Instalarea unui joc în Ubuntu La ultima întâlnire cu prietenii a¸i auzit multe lucruri bune despre un joc pe care
t
t
ace¸tia l-au jucat pe sistemul lor de operare Linux. Dori¸i s˘ juca¸i acela¸i joc, dar nu îl g˘ si¸i în lista de jocuri instalate implicit
s
t a
t
s
a t
cu Ubuntu. Cum trebuie s˘ proceda¸i pentru a putea juca acest joc pe calculatorul dumneavoastr˘ ?
a
t
a
1. Din meniul Sistem alege¸i categoria Administrare si selecta¸i op¸iunea Surse software pentru a se afi¸a fereastra de dialog
t
¸
t t
s
Surse software.
2. Din fereastra de dialog Surse software bifa¸i c˘ su¸ele din dreptul op¸iunii main si universe. Men¸ine¸i op¸iunea Server
t a t
t
¸
t t
t
principal din dreptul categoriei Descarc˘ din: si debifa¸i op¸iunea CDrom
a
¸
t
t
3. Ap˘ sa¸i butonul Închide pentru a se afi¸a un mesaj de aten¸ionare si apoi ap˘ sa¸i butonul Reîncarc˘ pentru a actualiza lista
a t
s
t
¸
a t
a
aplica¸iilor disponibile.
t
4. Pentru a instala jocul selecta¸i aplica¸ia Instalare/Dezinstalare... din meniul Aplica¸ii pentru a afi¸a fereastra de dialog
t
t
t
s
Instalare/Dezinstalare.
5. Selecta¸i categoria Games din panoul din stânga ferestrei, modifica¸i op¸iunea listei „Afi¸eaz˘ ” în All Open Source Apt
t
t
s a
plications, tasta¸i numele jocului în caseta Caut˘ si ap˘ sa¸i tasta Enter.
t
a¸
a t
6. Selecta¸i c˘ su¸a din stânga jocului pentru a-l marca pentru instalare si ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ schimb˘ rile.
t a t
¸ a t
a
a
7. În fereastra de confirmare ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ pentru a trece la etapa urm˘ toare.
a t
a
a
8. Dup˘ instalarea jocului se va deschide o fereastr˘ de confirmare a instal˘ rii care are si op¸iunea de lansare a jocului instalat.
a
a
a
¸
t
Efectua¸i clic dublu pe numele jocului pentru a-l lansa. Sau pute¸i închide fereastra de dialog si s˘ lansa¸i jocul folosind
t
t
¸ a
t
meniul Aplica¸ii de pe desktop.
t
Exerci¸iul 2: Instalarea emulatorului Wine pentru a juca jocuri specifice Microsoft Windows în Ubuntu A¸i navigat pe
t
t
Internet într-o zi si a¸i descoperit un joc interesant. L-a¸i desc˘ rcat si totul p˘ rea „în ordine” pân˘ când a¸i realizat c˘ jocul nu
¸ t
t
a
¸
a
a
t
a
poate fi jucat decât pe platforme Microsoft Windows si nu pe sistemul dumneavoastr˘ . Chiar v˘ place acest joc, cum îl juca¸i în
¸
a
a
t
Ubuntu?
1. Instala¸i pachetele wine si wine-dev cu ajutorul Administratorului de pachete Synaptic.
t
¸
2. Deschide¸i utilitarul de configurare a jocurilor cu Wine.
t
3. Porni¸i jocurile din meniul Aplica¸ii.
t
t

158 / 338

Capitolul 6

Personalizarea desktop-ului si a aplica¸iilor
¸
t
O BIECTIVE
a t
t
at
a
• Personaliza¸i aspectul si ergonomia desktop-ului Ubuntu
t
¸
• Lucra¸i cu managerul de fi¸iere Nautilus
t
s
• Instala¸i si dezinstala¸i aplica¸ii
t ¸
t
t
• Identifica¸i tipurile pachetelor de fi¸iere individuale si folosirea acestora
t
s
¸
• Instala¸i si s˘ dezinstala¸i pachete tip Debian
t ¸ a
t
• Identifica¸i categoriile de arhive de programe
t
• Ad˘ uga¸i surse suplimentare
a t

6.1

Introducere

Sistemul Ubuntu pentru birou prezint˘ o interfa¸a complet curat˘ si f˘ r˘ pictograme sau butoane predefinite. Op¸iunea de persona
t˘
a¸ aa
t
alizare v˘ permite s˘ ad˘ uga¸i pictograme corespunz˘ toare stilului propriu de lucru.
a
a a t
a
În aceast˘ leçie ve¸i înv˘¸a diferite moduri de configurare a sistemului Ubuntu pentru a satisface cerin¸ele dumneavoastr˘ . Ve¸i
a t
t
at
t
a
t
afla, de asemenea, cum s˘ instala¸i si s˘ dezinstala¸i diferite aplica¸ii.
a
t ¸ a
t
t

6.2

Personalizarea desktopului

Not˘ :
a
Ubuntu si derivatele sale pot fi personalizate din interfa¸a grafic˘ a utilizatorului sau din interfa¸a liniei de comand˘ .
¸
t
a
t
a
Instrumentele grafice pentru personalizarea desktop-ului sunt disponibile ca op¸iuni în meniul Sistem. Accesa¸i Preferin¸e din
t
t
t
meniul Sistem pentru a vedea instrumentele.
Meniul Preferin¸e Sistem permite utilizatorilor s˘ -¸i personalizeze aspectul propriului desktop, dar nu permite aceasta altor
t
as
utilizatori pe acela¸i computer. Pe de alt˘ parte, aplica¸iile din meniul Administrare Sistem vor efectua schimb˘ ri în computer
s
a
t
a
care vor afecta to¸i utilizatorii.
t

159 / 338

6.2.1

Modiﬁcarea fundalului

Fundalul desktop-ului este imaginea sau fondul color ce apare pe ecran.
1. Din meniul Sistem alege¸i Preferin¸e si apoi efectua¸i clic pe Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e
t
t ¸
t
t
Aspect.

Figura 6.1: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e Aspect
t
t
˘
˘
Pute¸i, de asemenea, sa executa¸i clic dreapta selectând Modiﬁca fundalul desktop-ului pentru a deschide fereastra
t
t
de dialog Preferin¸e Aspect.
t

2. În fereastra de dialog Preferin¸e Aspect selecta¸i o imagine de fundal din cele disponibile. Fundalul ecranului se va
t
t
schimba imediat.

160 / 338

Figura 6.2: Schimbarea imaginii de fundal
t
Pentru a vedea numele imaginii de fundal, mi¸ ca¸i cursorul peste numele imaginii.
s t

3. Efectua¸i clic pe butonul Închide în fereastra de dialog Preferin¸e Aspect pentru a valida schimbarea.
t
t

Figura 6.3: Validarea preferin¸ei
t

161 / 338

Pentru a aduce si alte fundaluri al˘ turi de cele implicite în sistem, pute¸i desc˘ rca imagini de fundal de la alte surse, ad˘ ugându-le
¸
a
t
a
a
listei celor disponibile, din fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. Pentru aceasta:
t
1. Accesa¸i pagina Web http://art.gnome.org/ si face¸i clic pe butonul Fundaluri.
t
¸
t

Figura 6.4: Accesarea sursei de imagini de fundal
2. Desc˘ rca¸i imaginea aleas˘ . Pe timpul desc˘ rc˘ rii ve¸i putea observa ce rezolu¸ii sunt disponibile pentru aceasta. Pute¸i
a t
a
a a
t
t
t
desc˘ rca si salva acea versiune a imaginii alese care corespunde rezolu¸iei ecranului computerului dumneavoastr˘ .
a ¸
t
a
3. În meniul Sistem accesa¸i Preferin¸e si executati clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect-.
t
t ¸
t
4. Efectua¸i clic pe butonul Fond apoi clic pe butonul Adaug˘ . Se va deschide fereastra de dialog Adaug˘ fundal.
t
a
a

Figura 6.5: Ad˘ ugarea unei noi imagini de fundal
a

162 / 338

5. În fereastra de dialog Adaug˘ fundal selecta¸i imaginea desc˘ rcat˘ si executa¸i clic pe butonul Deschide.
a
t
a a¸
t

Figura 6.6: Alegerea imaginii de fundal desc˘ rcate
a
Aceasta açiune adaug˘ imaginea ca nou˘ imagine de fundal.
t
a
a
6. Executa¸i clic pe butonul Închide în fereastra de dialog Preferin¸e Aspect pentru a confirma modific˘ rile. Acum pute¸i
t
t
a
t
admira noul fundal al desktopului dvs.

Figura 6.7: Imaginea de fundal ad˘ ugat˘
a
a
t
˘
˘
˘
˘
Pute¸i, desigur, sa folosi¸i o imagine dintr-o alta sursa ca fundal al desktop-ului. Multe site-uri cunoscute colaboreaza prin
t
t
˘
˘
postarea de imagini online, permi¸ând vizitatorilor sa le descarce si sa le foloseasca pentru uz personal. De asemenea, mul¸i
t
¸ ˘
t
oameni folosesc imagini digitale proprii ca fundaluri.

163 / 338

Pentru schimbarea culorii fundalului proceda¸i astfel:
t
1. Din meniul Sistem accesa¸i Preferin¸e apoi clic pe Aspect pentru a deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect.
t
t
t
2. Face¸i clic pe butonul Fond si selecta¸i op¸iunea F˘ r˘ fundal. Dac˘ nu a¸i ales nici o imagine de fundal, pe ecran ve¸i avea
t
¸
t
t
a a
a
t
t
doar culoare.

Figura 6.8: Schimbarea culorii fundalului
3. Op¸iunea Culori pune la dispozi¸ie trei tipuri de fundaluri: culoare uni, gradient orizontal si Gradient vertical. Selecta¸i
t
t
¸
t
culoarea de fundal dorit˘ si face¸i clic pe butonul de culoare al˘ turat, din dreapta. Se va deschide fereastra de dialog Alege
a¸
t
a
o culoare.

Figura 6.9: Selectarea op¸iunii pentru culoare
t
4. Selecta¸i o culoare sau atributele unei culori, ca nuan¸a si satura¸ia, pentru a crea culoarea dorit˘ . Face¸i clic pe butonul
t
t
t
a
t
OK. Desktop-ul va reﬂecta imediat noile set˘ ri.
a

164 / 338

Figura 6.10: Stabilirea culorii
5. Clic pe Închide pentru a închide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect.
t

Figura 6.11: Culoarea fundalului schimbat

6.2.2

Personalizarea temei (butoane & pictograme etc.)

Tema desktop-ului deﬁne¸te aspectul vizual al butoanelor, barelor de stare, pictogramelor, panourilor, chenarelor etc. Un num˘ r
s
a
de teme sunt disponibile în Ubuntu.
1. În meniul Sistem alege¸i Preferin¸e si face¸i clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect.
t
t ¸
t
t
2. De la butonul Teme, selecta¸i tema dorit˘ . Desktop-ul va prelua tema automat. Pentru a continua personalizarea temei
t
a
alese, efectua¸i clic pe butonul Personalizare . Se va deschide fereastra de dialog Personalizarea temei.
t

165 / 338

Figura 6.12: Personalizarea unei teme pentru desktop
3. Seleçia implicit˘ se afl˘ pe bara de Controale. Set˘ rile de pe bara de Controale definesc aspectul vizual al ferestrelor,
t
a
a
a
panourilor si butoanelor. Selecta¸i o pozi¸ie, la alegere, din lista butonului Controale. Ve¸i observa schimbarea imediat˘ a
¸
t
t
t
a
˘
aspectului ferestrelor deschise. N OTA :
Pute¸i personaliza urm˘ toarele elemente ale desktop-ului:
t
a
Fereastra: O arie rectangular˘ a ecranului cu un chenar si o bar˘ în partea superioar˘ . Toate aplica¸iile grafice pot rula in
a
¸
a
a
t
cadrul acestei ferestre.
Panou: O bar˘ pe desktop de unde pute¸i accesa informa¸ii privind data si ora. Pute¸i, de asemenea, s˘ deschide¸i aplica¸ii
a
t
t
¸
t
a
t
t
si s˘ ad˘ uga¸i sau s˘ sterge¸i obiecte de pe panouri. Ubuntu pentru birou con¸ine dou˘ panouri: cel superior - în partea de
¸ a a t
a¸
t
t
a
sus a ecranului - si panoul inferior, situat la baza ecranului.
¸
Miniaplica¸ie: O mic˘ aplica¸ie a c˘ rei interfa¸a este situat˘ pe un panou.
t
a
t
a
t˘
a
Chenarul ferestrei: Chenarul care încadreaz˘ fereastra. Fereastra are o ram˘ în partea superioar˘ care con¸ine numele
a
a
a
t
aplica¸iei si margini care permit redimensionarea ferestrei.
t ¸
Pictogram˘ : Un simbol grafic pentru aplica¸ii si op¸iuni pe panouri si ferestre.
a
t ¸
t
¸
Similar, pute¸i personaliza fundalul si culoarea textului unei ferestre, intr˘ rile ferestrelor si obiectelor selectate prin modit
¸
a
¸
ficarea op¸iunilor de la butonul Culori.
t
Dac˘ dori¸i s˘ personaliza¸i chenarele ferestrelor si pictogramele, efectua¸i clic pe butoanele Chenarul ferestrei si Pica
t a
t
¸
t
¸
˘
tograme în fereastra de dialog Alegerea temei. N OTA :
Ubuntu ofer˘ op¸iuni în plus pentru personalizarea temelor. Pute¸i desc˘ rca multe modele tematice, chenare pentru ferestre
a t
t
a
si pictograme de pe site-ul http://art.gnome.org pe care le pute¸i apoi salva oriunde în computerul dvs. Pentru personalizarea
¸
t
unei teme efectua¸i clic pe butonul Instaleaz˘ în fereastra de dialog Aspect-Preferin¸e. Se va deschide fereastra de dialog
t
a
t
Selectarea temei unde pute¸i alege una dintre temele desc˘ rcate.
t
a

166 / 338

Figura 6.13: Selectarea Controalelor unei teme
4. Efectua¸i clic pe butonul Închide din fereastra de dialog Selectarea temei. Pentru a salva tema aleas˘ , executa¸i clic pe
t
a
t
butonul Salveaz˘ ca... în fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Salvarea temei ca....
a
t

Figura 6.14: Salvarea unei teme modiﬁcate
5. Da¸i un nume temei alese în fereastra Nume f˘ cându-i o scurt˘ descriere, dac˘ dori¸i, în fereastra Descriere. Face¸i clic pe
t
a
a
a
t
t
butonul Salveaz˘ .
a

167 / 338

Figura 6.15: Deﬁnirea unei teme si descrierea acesteia
¸
6. În fereastra de dialog Preferin¸e Aspect efectua¸i clic pe butonul Închide.
t
t
Dac˘ deschide¸i un meniu sau o fereastr˘ , ve¸i observa schimb˘ rile în aspectul acestora.
a
t
a t
a

Figura 6.16: Vizionarea unei aplica¸ii cu tema modiﬁcat˘
t
a
Pute¸i desc˘ rca si alte teme compatibile de la sursele recomandate de Ubuntu. Pentru a instala acele teme proceda¸i astfel:
t
a ¸
t
1. Accesa¸i site-ul Web(http://art.gnome.org/) si efectua¸i clic pe butonul Teme pentru desktop.
t
¸
t

168 / 338

Figura 6.17: Deschiderea unei surse pentru teme
2. Desc˘ rca¸i o tem˘ la alegere. Selecta¸i oricare dintre teme si urma¸i instruc¸iunile aﬁ¸ate.
a t
a
t
¸
t
t
s
3. În meniul Sistem accesa¸i Preferin¸e si efectua¸i clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect.
t
t ¸
t
t
4. În submeniul Teme efectua¸i clic pe butonul Instalare. Se va deschide fereastra de dialog Alege tema.
t

Figura 6.18: Instalarea unei teme noi
5. Selecta¸i tema desc˘ rcat˘ si efectua¸i clic pe butonul Deschide.
t
a a¸
t

169 / 338

Figura 6.19: Selectarea temei desc˘ rcate
a
6. Pute¸i instala o nou˘ tem˘ sau re¸ine pe cea existent˘ . Efectua¸i clic pe butonul Pune o nou˘ tem˘ pentru a instala noua
t
a
a
t
a
t
a
a
tem˘ . Ecranul va eviden¸ia noua tem˘ imediat.
a
t
a

Figura 6.20: Acceptarea noii teme
7. Efectua¸i clic pe butonul Închide din fereastra de dialog Preferin¸e Aspect.
t
t
Dac˘ ve¸i deschide un meniu sau o fereastr˘ , acestea vor eviden¸ia tema nou aleas˘ .
a t
a
t
a

Figura 6.21: Tema Mozaic în inim˘ albastr˘
a
a

170 / 338

6.2.3

Personalizarea economizorului de ecran

Un economizor de ecran (de multe ori animat) prezint˘ imagini pe ecran atunci când calculatorul este deschis dar nu se lucreaz˘ .
a
a
Pentru a reveni la starea de lucru, pute¸i mi¸ca mausul sau ap˘ sa o tast˘ oarecare.
t
s
a
a
1. Din meniul Sistem alege¸i Preferin¸e si efectua¸i clic pe Economizor de ecran. Se va deschide fereastra de dialog
t
t ¸
t
Preferin¸e economizor ecran.
t

Figura 6.22: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e economizor ecran
t
2. Selecta¸i un economizor de ecran din list˘ . Îl pute¸i pre-vizualiza în panoul din dreapta.
t
a
t

171 / 338

Figura 6.23: Op¸iuni de personalizare a economizorului de ecran
t
3. Butonul Regard the computer as idle after specific˘ durata în minute dup˘ care economizorul de ecran se deschide
a
a
atunci când nu se mai lucreaz˘ . Perioada de timp implicit˘ este 10 minute. Pute¸i folosi op¸iunile butonului pentru a stabili
a
a
t
t
perioada în care calculatorul apare ca neocupat înainte de a se lansa economizorul de ecran.
4. Pentru a preveni accesul neautorizat la calculator în absen¸a dumneavoastr˘ , pute¸i bloca automat accesul în momentul
t
a
t
lans˘ rii economizorului de ecran. Blocarea accesului necesit˘ ca utilizatorul s˘ introduc˘ parola sa pentru a reactiva
a
a
a
a
ecranul. Pentru a bloca ecranul la activarea economizorului, selecta¸i Lock screen when screensaver is active si bifa¸i
t
¸
t
c˘ su¸a.
a t
5. Efectua¸i clic pe butonul Închide.
t
Economizorul de ecran ales se lanseaz˘ dup˘ perioada de timp configurat˘ , din momentul în care a încetat lucrul la calculator.
a
a
a

6.2.4

Configurarea rezolu¸iei ecranului
t

Rezolu¸ia ecranului determin˘ dimensiunile unui obiect afi¸at pe ecran.
t
a
s
1. În meniul Sistem alege¸i Preferin¸e apoi face¸i clic pe butonul Rezolu¸ia ecranului. Se va deschide fereastra de dialog
t
t
t
t
Preferin¸e rezolu¸ie ecran.
t
t

172 / 338

Figura 6.24: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e rezolu¸ie ecran
t
t
2. Rezolu¸ia implicit˘ este 1280x1024. O pute¸i schimba de la butonul Rezolu¸ie.
t
a
t
t

Figura 6.25: Schimbarea rezolu¸iei ecranului
t
3. Efectua¸i clic pe butonul Alege. Se deschide fereastra de dialog Men¸ine rezolu¸ia cerându-v˘ inc˘ o dat˘ s˘ conﬁrma¸i
t
t
t
a
a
a a
t
noua alegere sau s˘ reveni¸i la setarea original˘ . Face¸i clic pe butonul Men¸ine rezolu¸ia pentru conﬁrmarea noii rezolu¸ii
a
t
a
t
t
t
t
alese.

173 / 338

Figura 6.26: Fereastra de dialog Confirmarea rezolu¸iei
t
Rezolu¸ia ecranului se va modifica.
t

6.3

Efecte grafice 3D

Ecranul unui calculator este bidimensional (2D) si pân˘ de curând cele mai multe aplica¸ii au fost dezvoltate în format 2D.
¸
a
t
Oricum, progresele tehnologice au stimulat cererea pentru crearea unui aspect mai mai viu, mai real, îndeosebi pentru designul
tridimensional (3D) si jocuri. Sistemul de operare trebuie s˘ efectueze opera¸iuni complexe pentru a afi¸a imagini 3D într-un
¸
a
t
s
mediu 2D. În consecin¸a, pentru reducerea suprasolicit˘ rii sistemului de operare si pentru cre¸terea vitezei de rulare a prot˘
a
¸
s
gramelor, au fost perfeçionate acceleratoare grafice 3D, care folosesc procesoare integrate pl˘ cilor grafice, în loc de a consuma
t
a
p˘ r¸i importante din resurse procesorului. Aproape toate pl˘ cile grafice moderne dispun de accelerator grafic integrat pentru
at
a
afi¸are 3D.
s
Ubuntu poate utiliza capacit˘¸ile 3D ale pl˘ cii grafice pentru eviden¸ierea efectelor grafice. Un exemplu de efecte 3D poate fi
at
a
t
ilustrat si vizionat cu programul Compiz Fusion - cuburi glisante, ferestre plutitoare etc. Compiz Fusion este o aplica¸ie îndr˘ git˘ ,
¸
t
a a
folosit˘ pentru a v˘ anima desktop-ul si a-l face s˘ apar˘ tridimensional.
a
a
¸
a
a
Efectele grafice sunt active implicit si pot fi accesate de la butonul Aspect. De aici efectele grafice de ecran pot fi complet activate
¸
sau dezactivate. Nivelul efectelor grafice se poate alege din op¸iunile butoanelor Efecte normale si Efecte suplimentare.
t
¸
Dac˘ placa grafic˘ nu are capabilit˘¸i 3D sau suportul 3D al pl˘ cii nu g˘ se¸te un driver corespunz˘ tor pentru Linux, ve¸i fi
a
a
at
a
a s
a
t
aten¸ionat c˘ Efectele de ecran nu pot fi activate.
t
a

6.4

Lucrul cu fisiere folosind Nautilus
¸

Managerul de fi¸iere Nautilus permite un mod simplu si integrat de lucru cu fi¸ierele si aplica¸iile.
s
¸
s
¸
t

6.4.1

˘t
Calita¸ile programului Nautilus

Managerul de fi¸iere Nautilus v˘ permite s˘ organiza¸i fi¸ierele într-un dosar si s˘ efectua¸i sarcini precum:
s
a
a
t s
¸ a
t
• Crea¸i si afi¸a¸i directoare si documente: crea¸i noi fi¸iere, le organiza¸i în dosare si le salva¸i.
t ¸
s t
¸
t
s
t
¸
t
• C˘ uta¸i si organiza¸i-v˘ fi¸ierele: împ˘ r¸i¸i fi¸ierele pe categorii si le c˘ uta¸i dup˘ categorie.
a t ¸
t a s
att s
¸
a t
a
• Deschide¸i o anume loca¸ie din computer: accesa¸i re¸eaua local˘ si salva¸i fi¸ierele.
t
t
t t
a¸
t s
• Inscrip¸iona¸i date pe un CD sau DVD
t
t
• Pute¸i naviga în dou˘ moduri:
t
a
– În modul spa¸ial: v˘ permite s˘ deschide¸i fiecare dosar într-o fereastr˘ separat˘ , care astfel v˘ ajut˘ s˘ deschide¸i fi¸ierele ca
t
a
a
t
a
a
a
a a
t s
obiecte fizice în diverse loca¸ii. Pute¸i vedea con¸inutul diverselor directoare simultan.
t
t
t
– În modul navigare: pute¸i deschide dosare într-o singur˘ fereastr˘ . Un singur navigator de fi¸iere se deschide în modul
t
a
a
s
navigare, iar acesta se actualizeaz˘ atunci când efectua¸i clic pe un alt director din navigator.
a
t

174 / 338

6.4.2

Nautilus

1. Efectua¸i clic pe Locuri. Se va deschide o list˘ :
t
a
• Directorul Acas˘ : Este un director personal, creat implicit pentru fiecare utilizator pentru a crea si lucra cu fi¸ierele.
a
¸
s
Acesta preia implicit numele utilizatorului.
• Desktopul: Este o component˘ activ˘ care açioneaz˘ în spatele tuturor ferestrelor calculatorului dumneavoastr˘ , asiga
a
t
a
a
urând accesul u¸or si rapid la fi¸ierele salvate în acesta.
s ¸
s
• Computer: Con¸ine toate suporturile programelor si sistemul de fi¸iere; face ca arhivarea documentelor pe un CD sau
t
¸
s
DVD s˘ fie o simpl˘ formalitate.
a
a
• Creatorul de CD/DVD-uri: Acesta înglobeaz˘ dosarele pe care le pute¸i scrie pe un CD sau DVD. Pute¸i, de asemenea,
a
t
t
s˘ v˘ arhiva¸i documentele pe un CD sau DVD.
a a
t
2. Efectua¸i clic pe oricare dintre op¸iunile meniului Locuri.
t
t

Figura 6.27: Folosirea navigatorului de fi¸iere
s
Managerul de fi¸iere Nautilus deschide implicit fi¸ierele navigator. Dac˘ deschide¸i un director în acest mod, acesta se va
s
s
a
t
afi¸a în aceea¸i fereastr˘ . Bara de loca¸ie indic˘ pozi¸ia curent˘ a dosarului deschis în ierarhia dosarelor, iar bara de stare
s
s
a
t
a
t
a
indic˘ celelalte directoare salvate în calculatorul dumneavoastr˘ .
a
a

175 / 338

Figura 6.28: Afi¸area fi¸ierelor
s
s
Fiind în modul navigator, pute¸i s˘ v˘ întoarce¸i la directorul original, care con¸ine subdirectorul curent. Pentru a v˘ deplasa
t a a
t
t
a
˘
c˘ tre dosarul p˘ rinte, efectua¸i clic pe butonul Deschide p˘ rinte din meniul ferestrei Navigare. N OTA :
a
a
t
a
Pute¸i, de asemenea, s˘ efectua¸i clic pe butonul Sus de pe bara de navigare si ap˘ sa¸i tasta BACKSPACE pentru a v˘
t
a
t
¸
a t
a
deplasa c˘ tre dosarul r˘ d˘ cin˘ .
a
a a a
3. În meniul Editare efectua¸i clic pe Preferin¸e. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e administrare fi¸iere.
t
t
t
s

176 / 338

Figura 6.29: Deschiderea ferestrei Preferin¸e administrare ﬁ¸iere
t
s
4. În fereastra de dialog astfel deschis˘ efectua¸i clic pe butonul Mod de aﬁ¸are. Pentru schimbarea modului de navigare în
a
t
s
cel spa¸ial, dezactiva¸i c˘ su¸a Întotdeauna deschide¸i în modul navigare si efectua¸i clic pe butonul Închide.
t
t a t
t
¸
t

177 / 338

Figura 6.30: Schimbarea modului de afi¸are a fi¸ierelor
s
s
5. Închide¸i fereastra de administrare fi¸iere si redeschide¸i-o. Fi¸ierele dumneavoastr˘ . se vor deschide acum în modul
t
s
¸
t
s
a
spa¸ial. Dac˘ deschide¸i un alt director, acesta va ap˘ rea într-o alt˘ fereastr˘ a administratorului de fi¸iere.
t
a
t
a
a
a
s

Figura 6.31: Confirmarea schimb˘ rii modului de afi¸are a fi¸ierelor
a
s
s
˘
N OTA :

De fiecare dat˘ când deschide¸i un anumit director în modul spa¸ial, ve¸i observa c˘ fereastra directorului va ap˘ rea în
a
t
t
t
a
a
acela¸i loc pe ecran si la acelea¸i dimensiuni ca la precedenta accesare. Din aceast˘ cauz˘ acest mod de navigare se chem˘
s
¸
s
a
a
a
spa¸ial.
t
Pentru a v˘ deplasa c˘ tre directorul r˘ d˘ cin˘ în modul spa¸ial, efectua¸i clic pe butonul Deschide¸i directorul r˘ d˘ cin˘
a
a
a a a
t
t
t
a a a
din meniul Fi¸iere. Sau, pute¸i ap˘ sa tastele ALT+S˘ geat˘ sus cu acela¸i efect.
s
t a
a
a
s

178 / 338

t
Konqueror este echivalentul navigatorului de fi¸ iere Nautilus, folosit în Kubuntu - derivat al sistemului Ubuntu. Acesta este
s
un program multifunçional care poate fi folosit în acela¸ i timp ca manager de fi¸ iere, navigator de internet si vizualizator
t
s
s
¸
˘
˘
˘
universal. Dându-va posibilitatea sa naviga¸i pe internet, acest program permite managementul de baza al fi¸ ierelor si
t
s
¸
poate afi¸ a diferite tipuri de fi¸ iere.
s
s

6.5

Manageri de pachete

Una dintre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si alte sisteme de operare este aceea a modului de instalare si dezinstalare a aplica¸it
¸
¸
t
ilor. La Microsoft Windows majoritatea aplica¸iilor au metoda lor proprie de instalare si dezinstalare. Unele aplica¸ii au sistem
t
¸
t
propriu de actualizare, dar altele nu au si de aceea nu este deloc u¸or s˘ te asiguri c˘ în computerul t˘ u totul este actualizat.
¸
s
a
a
a
Urm˘ rirea tuturor programelor instalate si men¸inerea lor „la zi” depinde în mare parte de dumneavoastr˘ .
a
¸
t
a
Ubuntu are un sistem complex de administrare a arhivelor de programe care ¸ine sub control toate programele instalate, aut
tomatizeaz˘ procesul instal˘ rii si dezinstal˘ rii, asigurându-v˘ c˘ întregul sistem este actualizat cu cele mai recente îmbun˘ t˘¸iri si
a
a ¸
a
a a
a at ¸
optimiz˘ ri. Tot ce ave¸i de f˘ cut este s˘ decide¸i care sunt aplica¸iile pe care le dori¸i instalate, iar atunci folosi¸i un Administrator
a
t
a
a
t
t
t
t
de pachete pentru a le instala.

6.5.1

Tipuri de administratori de pachete

Not˘ :
a
Ubuntu include câteva programe implicite de administrare a aplica¸iilor, utilizatorul având posibilitatea de a alege unul în funçie
t
t
de nivelul la care dore¸te s˘ -l ating˘ în administrarea noilor aplica¸ii. În acest curs ne referim la utilitarul Instalare/Dezinstalare
s a
a
t
aplica¸ii si la Administratorul de pachete Synaptic.
t ¸
Dac˘ a¸i deschis mai mult de un administrator de programe în acela¸i timp, acestea are putea s˘ nu funçioneze. Închide¸i-le pe
a t
s
a
t
t
toate si lansa¸i doar unul.
¸
t

6.6

Folosirea administratorului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii
t

Not˘ :
a
Utilitarul Instalare/Dezinstalare este cel mai u¸or de folosit si v˘ va permite s˘ instala¸i si s˘ dezinstala¸i multe programe cunoss
¸ a
a
t ¸ a
t
cute. Pute¸i c˘ uta programul sau programele pe care dori¸i s˘ le instala¸i printr-o simpl˘ c˘ utare dup˘ un cuvânt cheie ca, de
t a
t a
t
a a
a
exemplu, „email” sau c˘ utând prin categoriile de programe oferite, selectând aplica¸ia si alegând „Aplic˘ ” pentru a începe instaa
t ¸
a
larea.
Pentru a folosi oricare dintre administratorii de pachete vi se cer drepturi administrative. A¸a încât, scrie¸i parola de utilizator în
s
t
fereastra care v-o cere. Aceasta înseamn˘ aplica¸iile nu pot fi instalate sau dezinstalate din computer f˘ r˘ stirea dumneavoastr˘
a
t
aa¸
a
(¸i parola).
s
1. Deschide¸i meniul Aplica¸ii si selecta¸i op¸iunea Instalare/Dezinstalare aplica¸ii.
t
t ¸
t
t
t

179 / 338

Figura 6.32: Deschiderea programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii
t
2. Fereastra de dialog a utilitarului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii prezint˘ o list˘ de aplica¸ii. C˘ su¸ele de acceptare din
t
a
a
t
a t
˘
fa¸a programelor pre-instalate sunt deja bifate. N OTA :
t
Multe nume de aplica¸ii în Ubuntu sunt chiar necunoscute, a¸a c˘ utilizatorul poate consulta si scurte descrieri ale prot
s a
¸
gramelor atunci când caut˘ .
a

Figura 6.33: Interfa¸a programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii
t
t
3. Dac˘ cunoa¸te¸i deja numele programului pe care dori¸i s˘ -l instala¸i, pute¸i scrie acel nume în c˘ su¸a C˘ utare. Altfel,
a
s t
t a
t
t
a t a
pute¸i accesa butonul categoriei corespunz˘ toare programului dorit in panoul din stânga, iar apoi bifa¸i c˘ su¸a de acceptare
t
a
t a t
a programului ales în panoul din dreapta.
t
Pentru mai multe detalii despre un anumit program, efectua¸i clic pe program si consulta¸i panoul de dedesubt.
t
¸
t

180 / 338

Figura 6.34: C˘ utarea unui program din Toate aplica¸iile disponibile
a
t
4. Când v-a¸i hot˘ rât asupra programelor de instalat sau de dezinstalat, efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ schimb˘ rile.
t
a
t
a
a

Figura 6.35: Aplicarea modiﬁc˘ rilor în lista de pachete
a
5. Vi se va cere s˘ conﬁrma¸i alegerea. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru execu¸ie.
a
t
t
a
t

181 / 338

6. Indicatorul progresiv indic˘ ﬁecare stadiu din parcursul procesului de instalare sau dezinstalare.
a

Figura 6.37: Instalarea programului ales din arhivele de programe
7. Dup˘ ce modiﬁc˘ rile sunt aplicate succesiv, programul este instalat.
a
a

182 / 338

Figura 6.38: Conﬁrmarea instal˘ rii
a
8. Efectua¸i dublu clic pe program pentru a-l deschide. Dac˘ dori¸i s˘ instala¸i sau s˘ dezinstala¸i mai multe programe,
t
a
t a
t
a
t
efectua¸i clic pe butonul Instalare/Dezinstalare aplica¸ii iar dac˘ nu efectua¸i clic pe butonul Închide din fereastra de
t
t
a
t
dialog O nou˘ aplica¸ie a fost instalat˘ . Figura ce urmeaz˘ ilustreaz˘ programul Atomix care a fost instalat prin aceast˘
a
t
a
a
a
a
procedur˘ .
a

Figura 6.39: Deschiderea programului instalat - Atomix
˘
N OTA :

Dup˘ instalarea unui nou program, îl pute¸i deschide din meniul corespunz˘ tor categoriei acestuia.
a
t
a

183 / 338

6.7

Folosirea Administratorului de pachete Synaptic

Utilitarul Instalare/Dezinstalare aplica¸ii nu v˘ ajut˘ s˘ instala¸i si s˘ dezinstala¸i programe mai complexe, cum ar fi web-serverul
t
a
a a
t ¸ a
t
Apache, utilitarul de programare în limbaj PHP sau Scribe. În astfel de situa¸ii folosi¸i administratorul de pachete Synaptic.
t
t
Pute¸i instala, elimina, configura sau actualiza programe sau pachete de programe, r˘ sfoi, sorta si c˘ uta în lista de pachete si
t
a
¸ a
¸
programe disponibile, pute¸i gestiona arhive sau actualiza întregul sistem. Pute¸i marca o serie de açiuni, înainte de a le executa.
t
t
t
Synaptic v˘ informeaz˘ despre pachetele suplimentare cerute de pachetul software pe care l-a¸i ales, precum si despre posibilul
a
a
t
¸
conflict cu alte pachete care sunt deja instalate în sistem. În plus, acesta prezint˘ mai multe informa¸ii, cum ar fi starea pachetului,
a
t
originea si filtrele.
¸
1. Din meniul Sistem accesa¸i Administrare apoi selecta¸i Administratorul de pachete Synaptic.
t
t

2. În fereastra de dialog a Administratorul de pachete Synaptic selecta¸i programul dorit. În panoul din stânga sunt afi¸ate
t
s
categoriile, iar pe cel din dreapta programele. Dac˘ nu sti¸i numele programului, selecta¸i categoria din panoul din stânga
a
¸ t
t
filtrând astfel lista de programe. Când a¸i g˘ sit programul care v˘ intereseaz˘ , bifa¸i c˘ su¸a corespunz˘ toare din dreptul
t a
a
a
t a t
a
˘
pachetului din panoul din dreapta. N OTA :
Dac˘ dori¸i s˘ vede¸i care sunt programele instalate sau neinstalate din calculator, efectua¸i clic pe butonul Dup˘ stare.
a
t a
t
t
a
Pentru a afla sursa depozitar˘ a unui program face¸i clic pe butonul Origine. Dac˘ dori¸i s˘ verifica¸i dac˘ un program este
a
t
a
t a
t
a
defect sau neactualizat, efectua¸i clic pe butonul Filtre personalizate.
t

184 / 338

Figura 6.41: Fereastra administratorului de pachete Synaptic
3. Dac˘ sti¸i numele programului, efectua¸i clic pe butonul Caut˘ . Se va deschide fereastra de dialog C˘ utare. Introduce¸i
a¸ t
t
a
a
t
˘
numele programului în câmpul Caut˘ si efectua¸i clic pe butonul Caut˘ . N OTA :
a¸
t
a
Pentru a reveni la lista categoriilor dup˘ ce a¸i c˘ utat un program folosind butonul C˘ utare, efectua¸i clic pe butonul
a
t a
a
t
Seçiuni.
t

Figura 6.42: C˘ utarea unui pachet pentru instalare
a
4. Alege¸i o açiune spre a fi efectuat˘ cu programul selectat. Pute¸i selecta si accepta una dintre op¸iunile Marcat pentru
t
t
a
t
¸
t
instalare sau Marcare pentru dezinstalarepentru a instala sau a sterge un program. Dac˘ v˘ r˘ zgândi¸i, selecta¸i c˘ su¸a
¸
a a a
t
t a t
Demarcheaz˘ .
a

185 / 338

Figura 6.43: Marcarea pachetului pentru instalare
5. Dac˘ programul ales pentru dezinstalare sau instalare depinde de alte programe, ve¸i fi avertizat asupra acestor dependen¸e.
a
t
t
Pentru a continua finalizarea açiunii, efectua¸i clic pe butonul Marcheaz˘ .
t
t
a

Figura 6.44: Confirmarea modific˘ rilor suplimentare
a
6. Pentru confirmarea aplic˘ rii modific˘ rilor efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ .
a
a
t
a

186 / 338

Figura 6.45: Aplicarea modific˘ rilor de actualizare a sistemului
a
7. Se deschide fereastra de dialog Sumar invitându-v˘ s˘ face¸i o ultim˘ verificare înainte de a începe opera¸ia selectat˘ .
a a
t
a
t
a
Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a continua açiunea.
t
a
t

Figura 6.46: Confirmarea final˘ privind instalarea programului
a
8. Când toate modific˘ rile au fost realizate, sunte¸i avertizat asupra acestui lucru. Efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a
a
t
t
închide administratorul de pachete Synaptic.

187 / 338

Figura 6.47: Confirmarea instal˘ rii
a
Acest pas finalizeaz˘ procedura de instalarea de programe, folosind administratorul Synaptic. Ave¸i posibilitatea de a
a
t
accesa programul instalat prin selectarea meniului, în funçie de categoria acestuia. Figura de mai jos prezint˘ programul
t
a
Abiword, instalat prin acest procedeu.

Figura 6.48: Deschiderea aplica¸iei instalate - Abiword
t

6.8

Instalarea unui pachet individual

Not˘ : Not˘ :
a
a
Metoda preferat˘ de instalare a programelor este folosind un administrator de pachete. Dac˘ îns˘ unele pachete sau fi¸iere nu sunt
a
a a
s
disponibile, le pute¸i desc˘ rca si instala de pe site-urile Web. Aceste fi¸iere sunt asimilate celor din administratorii de programe
t
a
¸
s
pentru distribu¸ii Linux si sunt men¸ionate ca pachete individuale de fi¸iere. Exemple sunt pachetele de fi¸iere tip Debian - notate
t
¸
t
s
s
ca fi¸iere .deb si fi¸ierele tar - marcate cu sufixul .tar.
s
¸ s
Pute¸i desc˘ rca si fi¸ierele care nu sunt prezente în arhivele Ubuntu, îns˘ numai de la o surs˘ sigur˘ .
t
a ¸ s
a
a
a

188 / 338

• Pachetele de fi¸iere tip Debian: sunt fi¸iere asociate cu Ubuntu si sunt notate cu sufixul .deb.
s
s
¸
• Fi¸ierele TAR: sunt arhive de fi¸ierele comprimate, care con¸in codul surs˘ al unui program. Acest cod surs˘ trebuie compilat
s
s
t
a
a
înainte de utilizare. La acest curs nu ne vom ocupa de instalarea programelor prin compilarea lor de la surs˘ .
a
Compilarea si instalarea de programe pornind de la codul surs˘ poate fi foarte complicat˘ si greu de reparat în cazul unor gre¸eli.
¸
a
a¸
s
Fi¸ierele .tar sunt structuri simple, care îns˘ nu specific˘ ce dependen¸e sunt necesare pentru a permite compilarea lor cu succes.
s
a
a
t
De aceea, se poate pierde mult timp si energie atât pentru a determina care sunt dependen¸ele necesare, cât si pentru compilarea
¸
t
¸
propiuzis˘ . Compilarea de arhive .tar n-o vom trata, prin urmare, în acest curs.
a
Nu se garanteaz˘ c˘ pachetul individual este compatibil cu sistemul dumneavoastr˘ . De asemenea, nu ve¸i primi actualiz˘ ri de
a a
a
t
a
securitate dac˘ instala¸i un asemenea pachet. Prin urmare, acolo unde este posibil, folosi¸i un pachet Ubuntu nativ pentru aplica¸ia
a
t
t
t
respectiv˘ folosind un administrator de programe.
a

6.8.1

Instalarea/Dezinstalarea pachetelor tip Debian

Pachetele Debian se instaleaz˘ si dezinstaleaz˘ utilizând programul de instalare grafic˘ (gdebi). gdebi va încerca s˘ instaleze si
a¸
a
a
a
¸
dependen¸ele necesare, din cele disponibile în arhivele Ubuntu. Cu toate acestea, în cazul în care pachetul necesit˘ în continuare
t
a
dependen¸e care nu se g˘ sesc în Ubuntu, atunci acestea trebuie instalate manual.
t
a
Pentru a instala un pachet tip Debian, deschide¸i fi¸ierul .deb din dosarul în care se afl˘ .
t s
a
1. Desc˘ rca¸i pachetul XVidCap xvidcap_1.1.6_i386.deb. Cum acest pachet nu se afl˘ în arhivele Ubuntu, va trebui s˘ -l
a t
a
a
desc˘ rca¸i de pe urm˘ torul site internet: http://sourceforge.net/projects/xvidcap/.
a t
a
2. Odat˘ desc˘ rcat, efectua¸i clic dublu pe fi¸ierul .deb respectiv, iar programul de instalare gdebi va porni imediat. Se va vera
a
t
s
ifica dac˘ dependen¸ele necesare exist˘ , iar dac˘ acestea sunt satisf˘ cute, se va activa butonul Instaleaz˘ . Ap˘ sa¸i butonul
a
t
a
a
a
a
a t
pentru a porni instalarea. În cazul în care dependen¸ele nu pot fi rezolvate, se va afi¸a un mesaj de eroare, comunicându-v˘
t
s
a
c˘ nu pute¸i instala pachetul pân˘ când dependen¸ele nu sunt asigurate.
a
t
a
t
3. Pentru a dezinstala pachetul, pur si simplu utiliza¸i administratorul de programe Synaptic, dup˘ procedeul men¸ionat ante¸
t
a
t
rior în aceast˘ seçiune.
a
t

6.9

Arhive software

O arhiv˘ software este o bibliotec˘ de pachete (aplica¸ii) disponibile pe Internet. Arhivele software Ubuntu con¸in zeci de mii de
a
a
t
t
pachete disponibile si libere pentru desc˘ rcare si instalare. Aceste pachete au fost special realizate si selectate pentru Ubuntu.
¸
a
¸
¸

6.9.1

Categorii de arhive de programe

Arhivele Ubuntu sunt împ˘ r¸ite în patru grupe, în funçie de nivelul suportului pe care-l ofer˘ echipele de creatori de programe si
at
t
a
¸
de gradul de compatibilitate al programului cu filozofia programelor libere.
• Fereastr˘ Principal˘
a
a
• Restricted
• Universe
• Multiverse
Componenta Main Sursa de pachete Main con¸ine programele gratuite si cu suport integral din partea echipei de creatori de
t
¸
la Canonical. Aceste pachete corespund filozofiei programelor libere si sunt disponibile chiar din momentul instal˘ rii sistemu¸
a
lui Ubuntu. Pentru toate pachetele cuprinse în sursa Main, actualiz˘ rile de securitate si suport tehnic sunt disponibile gratuit.
a
¸
OpenOffice.org, Abiword si serverul Apache sunt doar câteva din pachetele disponibile în aceast˘ surs˘ .
¸
a
a

189 / 338

Componenta Restricted Sursa de pachete Restricted înglobeaz˘ cele mai uzuale pachetele si programe, având suport tehnic
a
¸
din partea echipei Ubuntu, dar f˘ r˘ licen¸a complet gratuit˘ . Driverele binare, unele produse de furnizorii de pl˘ ci video, spre
aa
t˘
a
a
exemplu, sunt disponibile în aceast˘ surs˘ . Pachetele din categoria Restricted sunt, de asemenea, disponibile pe CD-ul de instalare
a
a
Ubuntu standard, dar ele pot fi u¸or de îndep˘ rtat.
s
a
Componenta Universe Sursa Universe include mii de pachete de programe nesus¸inute oficial de Canonical. Programele sunt
t
disponibile sub o varietate de licen¸e gratuit, luate de la o varietate de surse publice. Aceast˘ surs˘ este disponibil˘ numai prin
t
a
a
a
desc˘ rc˘ ri de pe Internet.
a a
Este de a¸teptat ca toate programele din aceast˘ surs˘ s˘ funçioneze perfect. Oricum, acestea nu au nici o garan¸ie de securitate
s
a
a a
t
t
si nici suport tehnic. Pachetele Universe sunt între¸inute de c˘ tre comunitate.
¸
t
a
Componenta Multiverse Sursa Multiverse con¸ine pachete de programe sub licen¸a, ceea ce înseamn˘ c˘ cerin¸ele de licen¸iere
t
t˘
a a
t
t
a programului nu se încadreaz˘ în politica de licen¸a liber˘ a sursei Main Ubuntu. Este responsabilitatea utilizatorului s˘ verifice
a
t˘
a
a
dac˘ are dreptul s˘ utilizeze programul si dac˘ se încadreaz˘ în condi¸iile stipulate de licen¸a pentru utilizatorii individuali. Nu
a
a
¸
a
a
t
t˘
se asigur˘ asisten¸a sau actualiz˘ ri de securitate. Exemple de astfel de programe sunt, printre altele, si VLC sau Adobe Flash.
a
t˘
a
¸
Multe programe nu sunt disponibile în arhivele implicite ale Ubuntu. Aceste pachete pot fi instalate fie de la alte arhive Ubuntu,
fie de la ter¸e surse de programe. Pentru a utiliza un program provenit de la o ter¸a surs˘ , trebuie s˘ -l procura¸i.
t
t˘
a
a
t
1. În meniul Sistem accesa¸i Administrare, apoi selecta¸i op¸iunea Surse software.
t
t
t

Figura 6.49: Deschiderea ferestrei de dialog Surse software
Se deschide fereastra de dialog Surse software. Sursele de programe pentru Ubuntu sunt selectate implicit.

190 / 338

Figura 6.50: Selectarea surselor necesare
˘
N OTA :

Pute¸i, de asemenea, s˘ accesa¸i utilitarul Surse software utilizând programul Instalare/Dezinstalare aplica¸ii sau Admint
a
t
t
istratorul de pachete Synaptic pentru a ad˘ uga arhive, folosind op¸iunile butonului Arhive Ubuntu.
a
t
2. Pentru a ad˘ uga o surs˘ de la ter¸i, efectua¸i clic pe butonul Surse de la ter¸i iar apoi clic pe butonul Ad˘ ug˘ .
a
a
t
t
t
a a

Figura 6.51: Ad˘ ugarea unei surse ter¸e de programe
a
t
3. Scrie¸i linia APT a depozitului de programe pe care dori¸i s˘ -l ad˘ uga¸i ca surs˘ . Pentru a accesa sursele Main Debian,
t
t a
a t
a
˘
a t
t
a
t
scrie¸i deb http://ftp.debian.orgs sarge main în c˘ su¸a linie APT. Face¸i clic pe butonul Ad˘ uga¸i sursa. N OTA :
t
Linia APT va include tipul, loca¸ia si componentele arhivei.
t ¸

191 / 338

Figura 6.52: Declararea liniei de surs˘ APT
a
4. Efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a salva modiﬁc˘ rile. Noua surs˘ speciﬁcat˘ în linia APT se adaug˘ în caseta cu
t
a
a
a
a
surse de programe de la ter¸i.
t

Figura 6.53: Caseta de dialog Surse software indic˘ ad˘ ugarea noii surse
a a
5. Pentru c˘ a¸i ad˘ ugat o nou˘ surs˘ , vi se va cere s˘ actualiza¸i informa¸iile despre programele disponibile. Face¸i aceasta
a t
a
a
a
a
t
t
t
printr-un clic pe Reînc˘ rcare.
a

192 / 338

Figura 6.54: Reînc˘ rcarea informa¸iilor despre programele disponibile
a
t
6. Indicatorul arat˘ progresiv starea programului aflat în curs de instalare sau de dezinstalare.
a
Pute¸i s˘ v˘ autentifica¸i desc˘ rc˘ rile de la butonul Autentificare din caseta de dialog Surse software. Când nu v˘
t a a
t
a a
a
autentifica¸i programele desc˘ rcate, computerul poate s˘ indice mai jos o eroare, dup˘ ce a desc˘ rcat informa¸iile despre un
t
a
a
a
a
t
anumit program. Aceast˘ eroare poate fi ignorat˘ . Pentru a autentifica procesul de desc˘ rcare, trebuie s˘ importa¸i un cod
a
a
a
a
t
cheie GPG, care este diferit pentru fiecare depozit. Face¸i clic pe Închide în caseta de dialog care indic˘ eroarea. Acest
t
a
pas va finaliza procesul de ad˘ ugare a noii arhive si actualizarea informa¸iilor despre pachete.
a
¸
t

Figura 6.55: Eroare de cheie public˘
a

˘
˘
˘
6.10 Adaugarea op¸iunilor pentru alta limba
t
Ubuntu ofer˘ op¸iuni ce permit activarea mai multor configur˘ ri de limb˘ pentru spa¸iul dumneavoastr˘ de lucru.
a t
a
a
t
a

193 / 338

Suportul pentru alte limbi poate fi instalat de la butonul Asisten¸a limb˘ , care se g˘ se¸te în meniul Sistem-Administrare. În
t˘
a
a s
funçie de limb˘ , metoda de introducere si aranjamentul tastaturii pot necesita s˘ fie schimbate corespunz˘ tor. Metoda SCIM
t
a
¸
a
a
Metod˘ inteligent˘ de intr˘ ri comune este procedeul utilizat în Ubuntu pentru a comuta între diferite metode de introducere a
a
a
a
caracterelor complexe, prezente în multe dintre limbile non-latine. Ap˘ sarea simultan˘ a tastelor ctrl spa¸iu este cea mai scurt˘
a
a
t
a
cale de comutare între diferite metode de introducere.

6.11 Sumarul Leçiei
t
a t
t
at a
• GNOME este mediul desktop implicit pentru Ubuntu. Ave¸i posibilitatea s˘ utiliza¸i op¸iunea Preferin¸e din meniul Sistem
t
a
t
t
t
pentru a personaliza aspectul desktopului specific Ubuntu.
• Pute¸i gestiona sistemul de fi¸iere folosind navigatorul de fi¸iere Nautilus. Utiliza¸i modul spa¸ial pentru a deschide fiecare
t
s
s
t
t
dosar într-o fereastr˘ separat˘ si pentru a vizualiza simultan con¸inutul diverselor dosare. Utiliza¸i Nautilus în modul navigare
a
a¸
t
t
pentru de a deschide dosare într-o singur˘ fereastr˘ .
a
a
• Instalare/Dezinstalare aplica¸ii este cel mai simplu instrument pentru instalarea sau dezinstalarea pachetelor.
t
• Pute¸i utiliza Administratorul de pachete Synaptic pentru a instala sau a dezinstala în mod avansat programe ce nu pot fi
t
instalate utilizând Instalare/Dezinstalare aplica¸ii.
t
• Pentru a instala un pachet care nu este disponibil în arhivele Ubuntu, pute¸i s˘ -l desc˘ rca¸i si s˘ -l instala¸i de pe un site Web.
t a
a t ¸ a
t
Acele fi¸iere sunt asociate managerelor de pachete specifice unei distribu¸ii Linux si sunt denumite fi¸iere „pachet”.
s
t
¸
s
• Fi¸ierele Tar sunt arhive comprimate care con¸in codul surs˘ al unui program. Ave¸i posibilitatea s˘ utiliza¸i instrumente
s
t
a
t
a
t
avansate din linia de comand˘ pentru a instala sau a dezinstala fi¸ierul Tar.
a
s

6.12 Exerci¸ii recapitulative
t
Question: Care este mediul desktop implicit pentru Ubuntu?
Answer:
Question: Care este site-ul Web de unde se pot desc˘ rca imagini de fundal si teme Ubuntu suplimentare?
a
¸
Answer:
Question: Men¸iona¸i trei caracteristici oarecare ale administratorului de fi¸iere Nautilus.
t
t
s
Answer:
Question: Care este managerul de fi¸iere pentru mediul KDE?
s
Answer:
Question: Ce este un administrator de pachete?
Answer:
Question: Eviden¸ia¸i diferen¸ele dintre un administrator de programe grafic si si unul în linie de comand˘ . Furniza¸i exemple
t t
t
¸ ¸
a
t
pentru fiecare.
Answer:
Question: Programul care nu este licen¸iat conform politicii de licen¸iere Ubuntu „main” este din categoria _______________.
t
t
Answer:

194 / 338

t
Exerci¸iul 1 A¸i instalat Ubuntu 7.10 pe computerul personal. Vre¸i s˘ vizualiza¸i fi¸iere pdf, s˘ folosi¸i un program de calcul
t
t
t a
t s
a
t
tabelar pentru a v˘ face un program de lucru zilnic si s˘ v˘ arhiva¸i fi¸ierele. Instala¸i urm˘ toarele programe:
a
¸ a a
t s
t
a
a) xpdf
b) gnumeric
1. În meniul Applica¸ii selecta¸i op¸iunea Instalare/Dezinstalare. Se deschide caseta de dialog Instalare/Dezinstalare
t
t
t
aplica¸ii.
t
2. In caseta C˘ utare, scrie¸i xpdf.
a
t
3. Bifa¸i caseta de validare din dreptul xpdf.
t
4. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ modificarea.
t
a
5. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a executa schimbarea.
t
a
6. În caseta de dialog O nou˘ aplica¸ie a fost instalat˘ efectua¸i clic pe butonul Închide.
a
t
a
t
1. În meniul Sistem accesa¸i Administrare, apoi selecta¸i Administratorul de pachete Synaptic. Se deschide fereastra
t
t
aplica¸iei Administratorul Synaptic.
t
2. Efectua¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a g˘ si si selecta caseta de validare a aplica¸iei gnumeric.
t
a
a ¸
t
3. Bifa¸i în caseta de validare Marcheaz˘ pentru instalare. Se deschide o caset˘ de dialog care afi¸eaz˘ dependen¸ele
t
a
a
s a
t
acestui pachet de alte pachete.
4. Pentru a continua modific˘ rile necesare, efectua¸i clic pe butonul Marcare.
a
t
5. Pentru a confirma instalarea pachetelor marcate, efectua¸i clic pe Aplic˘ . Se va deschide caseta de dialog Sumar
t
a
aten¸ionându-v˘ s˘ face¸i o verificare final˘ , înainte de a efectua modific˘ rile marcate.
t
a a
t
a
a
6. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ , pentru a executa modific˘ rile.
t
a
a
7. Când toate programele marcate au fost instalate, ve¸i fi în¸tiin¸a¸i c˘ schimb˘ rile au fost aplicate. Face¸i clic pe butonul
t
s t t a
a
t
Închide.

195 / 338

Capitolul 7

˘ ¸
Prelucrarea eficienta si manipularea imaginilor
si fotografiilor
¸
O BIECTIVE
a t
t
at
• Afi¸a¸i si edita¸i imaginile
s t ¸
t
• Scana¸i si s˘ trimite¸i imagini
t ¸ a
t

7.1

Prezentarea aplica¸iilor grafice
t

Aplica¸iile grafice sunt parte integrant˘ din Ubuntu. Ele v˘ permit s˘ v˘ organiza¸i coleçia de fotografii, s˘ crea¸i si s˘ edita¸i
t
a
a
a a
t
t
a
t ¸ a
t
fotografii si imagini, s˘ scana¸i si s˘ trimite¸i obiecte si multe altele.
¸
a
t ¸ a
t
¸
În aceast˘ leçie ve¸i înv˘¸a despre diferite aplica¸ii grafice disponibile în Ubuntu si pe care si când s˘ le folosi¸i. Aceste aplica¸ii
a t
t
at
t
¸
¸
a
t
t
grafice sunt disponibile odat˘ cu instalarea sistemului de operare sau le pute¸i instala din arhivele software (bibliotecile amintite
a
t
în leçiile anterioare).
t
Aplica¸ii disponibile implicit odat˘ cu instalarea sistemului de operare Ubuntu Aplica¸iile urm˘ toare sunt incluse în pachetul
t
a
t
a
implicit de programe al sistemului de operare Ubuntu:
• GIMP editor de imagini: Este un editor de imagini folosit pentru crearea si editarea avansat˘ a imaginilor având acces la
¸
a
funçii precum modificarea contrastului, a culorilor si a texturii unei imagini.
t
¸
• F-Spot Foto Manager: Este o aplica¸ie folosit˘ pentru ordonarea si gestionarea fotografiilor. F-Spot v˘ permite s˘ eticheta¸i,
t
a
¸
a
a
t
s˘ organiza¸i pe categorii si s˘ sorta¸i fotografiile.
a
t
¸ a
t
• XSane scaner imagini: Un scaner de imagini care v˘ permite, de asemenea, s˘ fotocopia¸i documentele si s˘ le trimite¸i prin
a
a
t
¸ a
t
fax sau e-mail.
Aplicatii disponibile în arhivele software Suplimentar fa¸a de aplica¸iile implicite pute¸i c˘ uta în arhivele software si pute¸i
t˘
t
t a
¸
t
instala aplica¸iile dorite folosind Administratorul de pachete Synaptic sau direct din Interfa¸a în linie de comand˘ (CLI).
t
t
a
Aceasta este o list˘ cu o parte din aplica¸iile pentru grafic˘ g˘ site în arhivele software Ubuntu:
a
t
a a
•
Agave: Este un program cu care crea¸i o schem˘ de culori. Dup˘ ce a¸i ales o culoare, Agave v˘ sugereaz˘ culorile cu care s-ar
t
a
a
t
a
a
armoniza, fie culori complementare fie nuan¸e ale culorii de baz˘ alese. Pute¸i, de asemenea, s˘ trage¸i si s˘ plasa¸i o culoare
t
a
t
a
t ¸ a
t
dintr-o alt˘ aplica¸ie cum ar fi GIMP. Fie c˘ lucra¸i la designul unei pagini web, fie c˘ ilustra¸i o revist˘ sau c˘ v˘ decora¸i
a
t
a
t
a
t
a
a a
t
casa, acest program v˘ permite s˘ alege¸i cromatica adecvat˘ . Pentru a afla mai multe informa¸ii despre Agave vizita¸i pagina
a
a
t
a
t
t
oficial˘ a proiectului http://home.gna.org/colorscheme/.
a

196 / 338

•
Blender: O suit˘ de grafic˘ 3D din categoria programelor cu sursa public˘ . Cu aceast˘ aplica¸ie pute¸i crea modele 3D si
a
a
a
a
t
t
¸
anima¸ii, s˘ ad˘ uga¸i efecte de post-produçie sau o pute¸i folosi ca editor de grafic˘ pentru a defini comportament interactiv
t
a a t
t
t
a
f˘ r˘ a folosi vreun limbaj de programare. Blender are o interfa¸a grafic˘ cu utilizatorul distinct˘ , care este implementat˘ în
aa
t˘
a
a
a
întregime în Open GL si este creat˘ pentru vitez˘ . În Blender este posibil˘ conectarea cu limbajul Python pentru scripturi si
¸
a
a
a
¸
prin caracteristicile de import/export se poate lucra cu alte formate populare 3D cum ar fi 3D Studio. Blender poate furniza
imagini statice, anima¸ii, modele pentru jocuri sau motoare pentru acestea si con¸inut interactiv sub forma unor executabile
t
¸
t
de sine st˘ t˘ toare sau ca modul web. Pentru mai multe informa¸ii despre Blender consulta¸i pagina oficial˘ a proiectului
aa
t
t
a
http://www.blender.org/.
•
Dia: Este un editor pentru diagrame similar programului Microsoft Visio. Dia are capacitatea s˘ produc˘ grafic˘ precis˘ si la
a
a
a
a¸
un nivel profesional. Pute¸i desena diagrame cu elemente rela¸ionale si s˘ le exporta¸i în diferite formate precum EPS, SVG,
t
t
¸ a
t
XFIG, WMF si PNG. Pute¸i tip˘ rii diagrame care se intind pe mai multe pagini. Pentru mai multe informa¸ii despre Dia
¸
t
a
t
consulta¸i pagina oficial˘ a proiectului http://live.gnome.org/Dia.
t
a
•
Gcolor2: Este un program simplu pentru alegerea si copierea culorilor care u¸ureaz˘ selectarea rapid˘ a culorilor. Ave¸i
¸
s
a
a
t
posibilitatea sa salva¸i culori noi sau s˘ sterge¸i culori existente. Pentru mai multe informa¸ii despre Gcolor2 consulta¸i pagina
t
a¸
t
t
t
oficial˘ a proiectului http://gcolor2.sourceforge.net/.
a
•
GNU paint: Este un program cu o interfa¸a prietenoas˘ pentru desen în GNOME. Programul ofer˘ unelte u¸or de folosit cu
t˘
a
a
s
care pute¸i efectua diferite opera¸ii de prelucrare a imaginilor. Pentru mai multe informa¸ii despre GNU paint consulta¸i pagina
t
t
t
t
oficial˘ a proiectului http://gpaint.sourceforge.net/.
a
Pute¸i instala si alte programe furnizate de ter¸i precum Picasa, un software gratuit oferit de Google, care este compatibil cu
t
¸
t
Ubuntu.
Picasa v˘ permite s˘ localiza¸i si s˘ organiza¸i toate fotografiile din calculatorul dumneavoastr˘ , s˘ edita¸i si s˘ ad˘ uga¸i efecte
a
a
t ¸ a
t
a a
t ¸ a a t
fotografiilor, s˘ le partaja¸i pe e-mail si s˘ le tip˘ ri¸i si s˘ le publica¸i pe Internet. Pute¸i desc˘ rca Picasa de pe urm˘ toarea pagin˘
a
t
¸ a
a t ¸ a
t
t
a
a
a
de Internet http://picasa.google.com/linux/download.html.
În continuare vom eviden¸ia caracteristicile câtorva din aceste aplica¸ii pentru grafic˘ precum si cum pot fi folosite.
t
t
a
¸

7.2

Vizionarea si gestionarea fotografiilor utilizând F-Spot
¸

F-Spot este o aplica¸ie pentru gestionarea fotografiilor personale. Pute¸i importa si viziona fotografiile stocate pe discul fix din
t
t
¸
calculatorul dumneavoastr˘ , pe camere foto digitale sau chiar pe iPod. Pute¸i ata¸a etichete fotografiilor si s˘ le organiza¸i pe
a
t
s
¸ a
t
categorii, s˘ inscrip¸iona¸i un album foto pe CD, s˘ exporta¸i fotografiile pe Internet si s˘ le partaja¸i, s˘ executa¸i opera¸ii de baz˘
a
t
t
a
t
¸ a
t a
t
t
a
asupra fotografiilor precum coreçii de culoare si editare. F-Spot suport˘ 16 tipuri de fi¸iere incluzând JPEG, GIF, TIFF si RAW.
t
¸
a
s
¸
Urm˘ toarea schi¸a arat˘ elementele principale ale interfe¸ei F-Spot:
a
t˘
a
t

197 / 338

Figura 7.1: Fereastra principal˘ F-Spot
a

7.2.1

Importarea fotografiilor în F-Spot

Dup˘ importarea fotografiilor le pute¸i organiza pe categorii si le pute¸i eticheta în mod asem˘ n˘ tor cum a¸i scrie o list˘ de titluri
a
t
¸
t
a a
t
a
pentru un program de redare audio.
Pentru a importa în F-Spot fotografiile stocate pe discul fix din calculatorul vostru proceda¸i astfel:
t
1. Din meniul Aplica¸ii de la categoria Grafic˘ selecta¸i aplica¸ia F-Spot Photo Manager. Aceasta duce la deschiderea
t
a
t
t
ferestrei principale a programului F-Spot.
2. Ap˘ sa¸i butonul Import din bara de unelte. Aceast˘ açiune duce la deschiderea ferestrei de dialog Import.
a t
a t

Figura 7.2: Importarea fotografiilor
˘
N OTA :

198 / 338

De asemenea, pute¸i deschide fereastra de dialog Import din meniul File ap˘ sând op¸iunea Import.
t
a
t
3. În c˘ su¸a Import Source op¸iunea Select Folder este selectat˘ implicit. Re¸ine¸i aceast˘ op¸iune, naviga¸i în directorul
a t
t
a
t t
a t
t
care con¸ine fotografii si ap˘ sa¸i butonul Open.
t
¸ a t

Figura 7.3: Selectarea op¸iunii Import surs˘ fotografii
t
a

Figura 7.4: Afi¸area directorului care con¸ine fotografii
s
t
4. Ap˘ sa¸i butonul Import din fereastra de dialog Import.
a t

199 / 338

Figura 7.5: Importarea fotografiilor
Fotografiile sunt listate ca miniaturi în fereastra principal˘ F-Spot. De notat c˘ butonul care indic˘ data este pozi¸ionat la
a
a
a
t
data la care fotografiile au fost salvate pe discul fix al calculatorului vostru.

Figura 7.6: Navigarea în directorul cu fotografii
˘
N OTA :

Fotografiile listate în fereastra principal˘ a lui F-Spot nu sunt asociate niciunei categorii si niciunei etichete de baz˘ .
a
¸
a
Pentru a importa în F-Spot fotografii dintr-o camer˘ digital˘ proceda¸i astfel:
a
a
t
1. Ap˘ sa¸i butonul Import din bara de unelte. Aceast˘ açiune duce la deschiderea ferestrei de dialog Import.
a t
a t

200 / 338

2. Ap˘ sa¸i butonul din dreptul op¸iunii Import Source. Conecta¸i camera la calculator. F-Spot detecteaz˘ camera si afi¸eaz˘
a t
t
t
a
¸
s a
modelul si tipul camerei în c˘ su¸a Import Source.
¸
a t

Figura 7.7: Selectarea op¸iunii Import surs˘ fotografii
t
a
3. Selecta¸i camera ca surs˘ pentru fotografii. Se va deschide fereastra de dialog Select Photos to Copy From Camera, care
t
a
listeaz˘ toate fotografiile din camera foto. Selecta¸i fotografiile pe care dori¸i s˘ le importa¸i si ap˘ sa¸i butonul Copy.
a
t
t a
t ¸ a t

Figura 7.8: Selectarea fotografiilor de importat
4. F-Spot va copia fotografiile în loca¸ia specificat˘ si le va afi¸a în panoul din partea dreapt˘ a ferestrei principale a lui
t
a¸
s
a
F-Spot.

7.2.2

Vizionarea fotografiilor

Dup˘ ce au fost importate, pute¸i vedea toate fotografiile ca miniaturi în panoul din dreapta al ferestrei principale a lui F-Spot.
a
t
Pute¸i afi¸a fotografiile individual în F-Spot dac˘ :
t
s
a
• Efectua¸i clic dublu fiecare miniatur˘ pentru a vedea fotografia la dimensiunea real˘
t
a
a

201 / 338

• Selecta¸i o miniatur˘ si ap˘ sa¸i butonul Fullscreen din bara de unelte
t
a¸ a t
Imaginea este deschis˘ pe tot ecranul.
a

Figura 7.9: Navigarea în directorul cu fotografii

Figura 7.10: Afi¸area fotografiilor în mod de lucru pe tot ecranul
s
Ap˘ sa¸i butonul Exit fullscreen pentru a v˘ intoarce la fereastra principal˘ a programului F-Spot.
a t
a
a

202 / 338

7.2.3

Organizarea coleçiei de fotografii
t

Implicit F-Spot organizeaz˘ fotografiile pe baza datelor la care au fost salvate în calculator. Pute¸i afi¸a fotografiile stocate la o
a
t
s
anumit˘ dat˘ dac˘ efectua¸i clic pe anul corespunz˘ tor de pe scala de timp sau prin glisarea butonului de-a lungul scalei de timp.
a a
a
t
a
De exemplu, dac˘ presupunem c˘ ave¸i 100 de fotografii în panoul din dreapta, dintre care 50 au fost salvate în 2004 iar 50 în
a
a
t
2007. Pentru a afi¸a fotografiile din anul 2004 pozi¸iona¸i butonul glisant în dreptul inscrip¸iei 2004 de pe scala de timp.
s
t
t
t
Pentru a organiza fotografiile în alt fel, le pute¸i ata¸a câte o etichet˘ si le pute¸i încadra în diferite categorii. Apoi pute¸i afi¸a
t
s
a¸
t
t
s
fotografiile dup˘ categoriile din care fac parte.
a
Unele categorii sunt deja predefinite si sunt vizibile în panoul din partea stâng˘ a ferestrei principale F-Spot. Pute¸i grupa
¸
a
t
fotografiile voastre în aceste categorii.
Pentru a ad˘ uga o etichet˘ unei fotografii proceda¸i astfel:
a
a
t
• În fereastra principal˘ a lui F-Spot efectua¸i clic dreapta pe o fotografie, din meniul contextual alege¸i categoria Attach a Tag
a
t
t
si selecta¸i eticheta pe care dori¸i s˘ o asocia¸i fotografiei. Eticheta va fi afi¸at˘ sub fotografie.
¸
t
t a
t
s a

Figura 7.11: Etichetarea unei imagini

203 / 338

Figura 7.12: Afi¸area fotografiilor etichetate
s
Imaginea etichetat˘ va fi afi¸at˘ acum în categoria cu numele etichetei.
a
s a

7.2.4

˘
Înlaturarea efectului „Ochi rosii”
¸

La unele camere foto apropierea dintre bli¸ si lentilele obiectivului face ca lumina bli¸ului s˘ se reflecte de pe retina subiectului
t¸
t
a
fotografiat, prin lentile, l˘ sând o urm˘ de „ochi ro¸u” pe imagine. În ceea ce prive¸te pata „ochi ro¸u”, dimensiunea sa depinde
a
a
s
s
s
de cantitatea de lumin˘ reflectat˘ . Aplica¸ia gThumb poate fi folosit˘ pentru a înl˘ tura acest efect nedorit de pe imagine.
a
a
t
a
a

Figura 7.13: Imagine cu efect de „ochi ro¸u”
s
1. În fereastra F-spot Photo Manager efectua¸i clic pe miniatura imaginii care are „ochi ro¸u”. Ap˘ sa¸i butonul Editare din
t
s
a t
bara de unelte de navigare. Folosi¸i mausul pentru a selecta suprafa¸a de pe imagine pe care dori¸i s˘ o corecta¸i. Pute¸i
t
t
t a
t
t
m˘ ri cu lupa zona respectiv˘ folosind butonul glisant din partea inferioar˘ a zonei de lucru.
a
a
a

204 / 338

Figura 7.14: Înl˘ turarea efectului „Ochi ro¸ii”
a
s
˘
2. Açiona¸i pictograma Redeye Removal de sub imagine. F-spot va corecta automat imaginea. N OTA :
t
t

De asemenea imaginea editat˘ va înlocui imaginea stocat˘ în calculatorul dumneavoastr˘ . Asigura¸i-v˘ c˘ a¸i f˘ cut o copie
a
a
a
t a a t a
de siguran¸a înainte de a edita imaginea.
t˘

7.3

GIMP

GNU Image Manipulation Programme (GIMP) este aplica¸ia implicit˘ pentru grafic˘ în Ubuntu si este sub licen¸a GNU General
t
a
a
¸
t
Public License (GNU GPL). Este o aplica¸ie pentru manipularea imaginilor, este multiplatform˘ , este de tip surs˘ deschis˘ si
t
a
a
a¸
este disponibil în mai multe limbi. Pute¸i folosi GIMP pentru a retu¸a fotografii, pentru crearea si compunerea imaginilor, pentru
t
s
¸
redimensionare, decupare, pentru manipularea culorilor si pentru conversia imaginilor dintr-un format în altul.
¸
GIMP are un num˘ r mare de caracteristici utile precum:
a
• O suit˘ complet˘ de unelte, printre care peneluri, creioane si un aerograf
a
a
¸
• Unelte de seleçie precum seleçie rectangular˘ , eliptic˘ , liber˘ , fuzzy si bezier
t
t
a
a
a
¸
• Unelte pentru transformare precum rotire, scalare, t˘ iere si r˘ sturnare
a
¸ a
• Gestionarea memoriei pe sectoare în a¸a fel încât dimensiunea imaginii este limitat˘ doar de spa¸iul de pe disc.
s
a
t
• Nivele multiple de anulare/repetare a opera¸iilor, limitate doar de spa¸iul disponibil pe disc
t
t
• Capacitatea de a folosi scripturi avansate
• Straturi si canale pentru desene complexe
¸
• E¸antionarea la nivel de fraçiune de punct de afi¸are pe ecran disponibil˘ pentru toate uneltele permite minimizarea distorsius
t
s
a
nilor când sunt reprezentate imagini de înalt˘ rezolu¸ie în rezolu¸ie mic˘ sau când se l˘ rgesc imaginile
a
t
t
a
a
• Suport complet pentru canal alfa pentru simularea transparen¸ei în imagini
t
• Suport pentru multe formate de imagini precum GIF, JPEG, PNG, XPM, TIFF, TGA, MPEG, PS, PDF, PCX si BMP
¸
1. Din meniul Aplica¸ii, de la categoria Grafic˘ ap˘ sa¸i op¸iunea GIMP Image Editor. Prima fereastr˘ care apare este
t
a a t
t
a
fereastra Sfatul zilei de la GIMP. Ap˘ sa¸i butonul Închide din fereastra Sfatul zilei de la GIMP. Dup˘ aceasta se va
a t
a
deschide fereastra principal˘ a aplica¸iei GIMP.
a
t

205 / 338

Figura 7.15: Fereastra de dialog „Sfatul zilei de la GIMP”
t
˘
˘
Mascota GIMP este coiotul pe nume Wilber. Acesta va va oferi sfaturi utile în timp ce folosi¸i aplica¸ia. Daca nu dori¸i sa
t
t
t ˘
˘
˘
vede¸i aceste sfaturi, deselecta¸i casu¸a din dreptul op¸iunii Arata sfaturi si la urmatoarea pornire GIMP.
t
t ˘ t
t
¸

2. Pentru a deschide o imagine pentru a o edita, din meniul Fi¸ier ap˘ sa¸i op¸iunea Deschide si selecta¸i imaginea pe care
s
a t
t
¸
t
dori¸i s˘ o modiﬁca¸i.
t a
t

Figura 7.16: Deschiderea unei imagini pentru editare
3. Imaginea selectat˘ se va deschide în fereastra de editare Imagine.
a

206 / 338

Figura 7.17: Editare imagine
Acum pute¸i modifica imaginea folosind uneltele disponibile în fereastra principal˘ a aplica¸iei GIMP.
t
a
t
t
˘ t
Pute¸i trage o culoare din cutia de unelte sau din paleta de culori si sa o plasa¸i pe imagine. Aceasta açiune va duce la
t
¸ ˘
t
˘
acoperirea imaginii sau seleçiei cu culoarea aleasa.
t

7.4

˘
˘t˘
˘
˘
Sa înva¸am sa desenam cu Inskape

Inskape v˘ ajut˘ s˘ desena¸i ilustra¸ii pentru web, s˘ realiza¸i grafic˘ pentru telefoane mobile, s˘ efectua¸i desene simple, cara
a a
t
t
a
t
a
a
t
icaturi, s˘ realiza¸i opere de art˘ complexe, s˘ realiza¸i figurile pentru capitolele unei c˘ r¸i sau s˘ efectua¸i grafice la locul de
a
t
a
a
t
at
a
t
munc˘ .
a
Inskape este este un utilitar avansat pentru grafic˘ similar programelor Ilustrator, CorelDraw sau Xara X. Este o aplica¸ie multia
t
platform˘ si este disponibil gratuit pentru sistemele de operare Linux, Microsoft Windows, Solaris si Mac OS X.
a¸
¸
Îl pute¸i folosi pentru a roti, a redimensiona, a înclina, a reduce la scar˘ , a colora si a desena liber obiecte cu un grad ridicat de
t
a
¸
precizie. Ave¸i la dispozi¸ie, de asemenea, unelte pentru gradien¸i si transparen¸a.
t
t
t ¸
t˘
Inskape nu face parte din aplica¸iile pentru grafic˘ implicite din Ubuntu, dar pute¸i instala pachetul din arhivele software.
t
a
t

7.4.1

Instalarea aplica¸iei Inkscape
t

Not˘ :
a
Exist˘ dou˘ moduri în care pute¸i instala programul Inskape. Pute¸i instala aplica¸ia din arhivele software folosind fie Adminisa
a
t
t
t
tratorul de pachete Synaptic fie interfa¸a linie de comand˘
t
a
Calculatorul dumneavoastr˘ trebuie s˘ fie conectat la internat în timp ce instala¸i aplica¸ii din arhivele software.
a
a
t
t
1. Din meniul Sistem, de la categoria Administrare selecta¸i op¸iunea Administratorul de pachete Synaptic. Se va det
t
schide fereastra principal˘ a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic.
a
t

207 / 338

2. În fereastra principal˘ Administratorul de pachete Synaptic panoul din stânga afi¸eaz˘ categoriile de aplica¸ii si panoul
a
s a
t ¸
din dreapta afi¸eaz˘ programele din categoria selectat˘ . Ap˘ sa¸i butonul Caut˘ . Se va deschide fereastra de dialog
s a
a
a t
a
˘
C˘ utare. Tasta¸i Inkscape în c˘ su¸a de dialog C˘ utare si apoi ap˘ sa¸i butonul Caut˘ . N OTA :
a
t
a t
a
¸
a t
a
Pentru a vedea pachetele instalate si pachetele neinstalate ap˘ sa¸i butonul Dup˘ stare. Pentru a afi¸a pachetele dup˘ locul
¸
a t
a
s
a
lor de origine ap˘ sa¸i butonul Origine. Ap˘ sa¸i butonul Filtre personalizate pentru a determina dac˘ un pachet este
a t
a t
a
deteriorat sau dac˘ este actualizabil. Pentru a v˘ întoarce la lista categoriilor dup˘ ce a¸i c˘ utat pachete, ap˘ sa¸i butonul
a
a
a
t a
a t
Seçiuni.
t

Figura 7.19: C˘ utarea aplica¸iei Inkscape
a
t
3. Rezultatele c˘ ut˘ rii sunt afi¸ate în panoul din dreapta a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic. Efectua¸i clic
a a
s
t
t

208 / 338

dreapta pe Inkscape si apoi bifa¸i c˘ su¸a Marcheaz˘ pentru instalare.
¸
t a t
a

Figura 7.20: Marcarea aplica¸iei Inskape pentru instalare
t
4. Ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ din bara de unelte pentru a începe procesul de instalare. Se va deschide fereastra de dialog Sumar
a t
a
care v˘ va cere s˘ conﬁrma¸i instalarea.
a
a
t

5. Dup˘ ce instalarea s-a încheiat ap˘ sa¸i butonul închide din fereastra de dialog Modiﬁc˘ ri aplicate.
a
a t
a

209 / 338

Figura 7.22: Confirmarea instal˘ rii pachetelor
a
Pentru a lansa Inskape, din meniul Aplica¸ii de la categoria Grafic˘ selecta¸i op¸iunea Inkscape Vector Illustrator.
t
a
t
t

7.4.2

˘
˘
Crearea imaginilor în grafica vectoriala folosind Inskape

Not˘ :
a
Pagin˘ : Aceast˘ zon˘ v˘ permite s˘ specifica¸i diferite valori pentru forma final˘ a paginii. De exemplu pute¸i specifica dimensia
a
a a
a
t
a
t
unile paginii pentru a o putea tip˘ ri pe hârtie în format A4. Pagina este ajustat˘ conform op¸iunilor iar propor¸iile desenului sunt
a
a
t
t
ajustate în concordan¸a cu propor¸iile paginii.
t˘
t
Bara de meniuri: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ meniuri precum Fi¸ier, salvare si zoom. Pute¸i efectua toate opera¸iile din Inskape
a a
a
s
¸
t
t
folosind op¸iunile afi¸ate în meniurile din bara de meniuri.
t
s
Bara de comenzi: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ acces rapid la toate opera¸iile importante din Bara de meniuri.
a
a
a
t
Bara de unelte de desenat: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ op¸iuni pentru efectuarea opera¸iilor de desenare. Pute¸i crea forme de
a
a
a t
t
t
baz˘ precum un dreptunghi, un p˘ trat sau o elips˘ .
a
a
a
Bara de unelte Controale: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ op¸iuni specifice unei unelte selectate din Bara de unelte de desen. De
a
a
a t
exemplu, dac˘ selecta¸i unealta „poligon” din bara de unelte de desen, atunci bara de unelte de Control afi¸eaz˘ op¸iunile pentru
a
t
s a t
configurarea col¸urilor poligonului.
t
Bar˘ de stare: Aceast˘ bar˘ de unelte indic˘ starea obiectelor precum dimensiunile si straturile. De exemplu, atunci când trece¸i
a
a
a
a
¸
t
mausul peste fereastr˘ , bara de stare indic˘ pozi¸ia cursorului relativ˘ la fereastr˘ .
a
a
t
a
a
Aplica¸ia pentru desen vectorial folose¸te nota¸ia standard pentru a se referi formele, precum linii simple, dreptunghiuri si forme
t
s
t
¸
complicate, ca obiecte.
Crearea si salvarea obiectelor Crearea unui obiect în Inskape presupune utilizarea extensiv˘ a barei de unelte de desen. Cu
¸
a
toate acestea, op¸iunile din aceast˘ bar˘ de unelte v˘ ajut˘ s˘ crea¸i forme de baz˘ . Pentru a crea obiecte complexe ve¸i fi nevoi¸i
t
a
a
a
a a
t
a
t
t
s˘ mai edita¸i, s˘ combina¸i si s˘ manipula¸i aceste forme.
a
t a
t ¸ a
t
1. Efectua¸i clic pe butonul obiect asociat cu forma pe care dori¸i s˘ o desena¸i. Pozi¸iona¸i cursorul oriunde în pagin˘ unde
t
t a
t
t
t
a
dori¸i s˘ începe¸i s˘ desena¸i obiectul.
t a
t a
t
2. Trage¸i cursorul pentru a stabili dimensiunea dorit˘ a obiectului. Obiectul va fi afi¸at pe pagin˘ .
t
a
s
a

210 / 338

Figura 7.23: Desenarea unui obiect
Uneltele din Bara de control afi¸eaz˘ op¸iuni pentru crearea obiectului. De exemplu, dac˘ a¸i creat un dreptunghi, bara de
s a t
a t
unelte ofer˘ op¸iunea de a specifica în˘ l¸imea si l˘¸imea dreptunghiului.
a t
at
¸ at
3. Dup˘ crearea formei efectua¸i clic pe butonul Save de pe bara de comenzi. Se va deschide fereastra de dialog Select file to
a
t
Save to. Tasta¸i numele fi¸ierului în c˘ su¸a pentru text Name, specifica¸i loca¸ia în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul si efectua¸i
t
s
a t
t
t
t a
t s
¸
t
clic pe butonul Save.

211 / 338

Figura 7.24: Salvarea unui obiect
˘
N OTA :

Inskape va salva imaginile ca grafic˘ vectorial˘ . Pute¸i redimensiona o imagine vectorial˘ f˘ r˘ s˘ îi altera¸i rezolu¸ia.
a
a
t
a aa a
t
t

7.5

Utilizarea scanerului

Scanarea unui obiect în Ubuntu este simpl˘ . Dac˘ ave¸i un scaner USB, conecta¸i-l direct la calculator. Majoritatea dispozitivelor
a
a
t
t
„plug-and-play” sunt compatibile cu Ubuntu, dar dac˘ cu toate acestea, calculatorul nu poate detecta scanerul ve¸i fi nevoi¸i s˘
a
t
t a
verifica¸i dac˘ este compatibil cu Ubuntu.
t
a

7.5.1

˘t
Verificarea compatibilita¸ii scanerului

Pute¸i s˘ verifica¸i compatibilitatea scanerului dumneavoastr˘ cu Ubuntu în dou˘ moduri:
t a
t
a
a

• Vizita¸i acest site web pentru a vedea lista cu scanerele si driverele compatibile cu Ubuntu: https://wiki.ubuntu.com/HardwareSupportC
t
¸
• Verifica¸i starea scanerului dumneavoastr˘ la urm˘ torul site web: http://www.sane-project.org/sane-backends.html. Acest site
t
a
a
enumer˘ driverele distribuite cu pachetul sane-backends-1.0.18 precum si dispozitivele hardware si aplica¸iile software supora
¸
¸
t
tate.

7.5.2

Scanarea unei imagini

Pute¸i scana o imagine fie utilizând interfa¸a scanerului fie folosind aplica¸ia pentru scanare XSane, care este disponibil˘ în
t
t
t
a
Ubuntu.
1. Din meniul Aplica¸ii de la categoria Grafic˘ selecta¸i op¸iunea XSane Image Scanner. XSane va c˘ uta automat dup˘ un
t
a
t
t
a
a
scaner conectat la calculator. Dup˘ ce calculatorul detecteaz˘ scanerul se va deschide fereastra de dialog Op¸iuni XSane.
a
a
t

212 / 338

2. Fereastra de dialog Op¸iuni XSane ofer˘ op¸iuni pentru modificarea configur˘ rilor implicite ale datelor de ie¸ire ale
t
a t
a
s
scanerului. Pute¸i specifica num˘ rul de copii ce trebuie scanate, numele fi¸ierului de ie¸ire, tipul fi¸ierului de ie¸ire si
t
a
s
s
s
s ¸
op¸iunile de culoare si contrast. Dup˘ ce a¸i specificat propriet˘¸ile fi¸ierului de ie¸ire, plasa¸i obiectul în scaner si efectua¸i
t
¸
a
t
at
s
s
t
¸
t
clic pe butonul Scan pentru a începe scanarea obiectului.

Figura 7.25: Utilizarea aplica¸iei Xsane
t
3. Dup˘ ce obiectul a fost scanat se va deschide o fereastr˘ care afi¸eaz˘ obiectul.
a
a
s a

Figura 7.26: Afi¸area obiectului scanat
s
˘
N OTA :

Înainte de a începe opera¸ia de scanare verifica¸i compatibilitatea scanerului dumneavoastr˘ cu Ubuntu. Uneori Ubuntu
t
t
a
detecteaz˘ scanerul din punct de vedere hardware dar nu poate scana din lipsa driverului.
a
4. Continua¸i s˘ scana¸i si alte imagini sau închide¸i fereastra de dialog Op¸iuni XSane pentru a închide aplica¸ia.
t a
t ¸
t
t
t

213 / 338

7.6

Sumarul Leçiei
t

În aceast˘ leçie a¸i înv˘¸at cum s˘ :
a t t
at
a
• Afi¸a¸i si organiza¸i coleçia dumneavoastr˘ de fotografii cu ajutorul aplica¸iilor implicite din Ubuntu:
s t ¸
t
t
a
t
– F-Spot Photo Manager v˘ permite s˘ importa¸i fotografii, s˘ v˘ organiza¸i fotografiile folosind etichete, s˘ crea¸i CD-uri cu
a
a
t
a a
t
a
t
fotografii, s˘ afi¸a¸i fotografiile sub forma unei prezent˘ ri de diapozitive si s˘ crea¸i albume din fotografiile pe care le de¸ine¸i
a s t
a
¸ a
t
t t
pentru a le publica pe Internet.
• Utiliza¸i GIMP pentru opera¸ii avansate de manipulare si creare de imagini.
t
t
¸
• Crea¸i grafic˘ în format SVG folosind editorul de grafic˘ vectorial˘ Inskape.
t
a
a
a
• Scana¸i imaginile dumneavoastr˘ si s˘ le salva¸i în diferite formate folosind aplica¸ia XSane Image Scanner.
t
a¸ a
t
t

7.7

t

Question: Care dintre aplica¸iile implicite pentru grafic˘ ofer˘ op¸iunea de a afi¸a doar o categorie de imagini dintr-o coleçie
t
a
a t
s
t
aleatoare de imagini stocate? (Alege¸i dou˘ ).
t
a
a) Inkscape
b) F-Spot
d) Xsane
d) GIMP
Answer:
Question: Care aplica¸ie implicit˘ de grafic˘ din Ubuntu v˘ permite s˘ partaja¸i coleçii de fotografii pe Internet?
t
a
a
a
a
t
t
Answer:
Question: Este nevoie de aplica¸ii suplimentare pentru a putea importa imagini dintr-o camer˘ foto digital˘ ?
t
a
a
Answer:

7.8

Exerci¸ii practice
t

Exerci¸iul 1: Crearea unui album web folosind gThumb Doar ce v-a¸i întors din vacan¸a petrecut˘ cu prietenii. A¸i decis s˘
t
t
t
a
t
a
scrie¸i despre aceast˘ experien¸a pe blogul dumneavoastr˘ si dori¸i s˘ publica¸i si câteva fotografii din c˘ l˘ torie. Dar, publicarea
t
a
t˘
a¸
t a
t ¸
aa
fotografiilor pe Internet una câte una înseamn˘ un efort mare si mult timp. Dori¸i s˘ g˘ si¸i o metod˘ mai convenabil˘ pentru a
a
¸
t a a t
a
a
face acest lucru.
1. Deschide¸i F-Spot Photo Manager. Se va afi¸a fereastra principal˘ a aplica¸iei.
t
s
a
t
2. Din bara de navigare, selecta¸i Import. Naviga¸i în directorul care con¸ine fotografii si apoi ap˘ sa¸i butonul Deschide.
t
t
t
¸
a t
Spa¸iul de lucru va afi¸a toate imaginile disponibile în acel director.
t
s
3. Selecta¸i imaginile pe care dori¸i s˘ le include¸i în albumul de pe Internet.
t
t a
t
4. Efectua¸i clic pe Copy pentru a importa fotografiile selectate. F-Spot va afi¸a fotografiile în fereastra de pre-vizualizare.
t
s
5. În fereastra de pre-vizualizare pute¸i folosi mausul pentru a selecta fotografiile dorite sau pute¸i folosi op¸iunea Selecteaz˘
t
t
t
a
tot din meniul Editare pentru a selecta toate fotografiile.
6. În meniul Photo menu, selecta¸i Export to si apoi selecta¸i Web Gallery.
t
¸
t
7. Ve¸i fi nevoi¸i s˘ introduce¸i numele galeriei, adresa URL si informa¸iile de autentificare ale paginii de Internet care dori¸i
t
t a
t
¸
t
t
s˘ g˘ zduiasc˘ fotografiile. Dup˘ aceea F-Spot va trimite albumul selectat pe situl web respectiv.
a a
a
a

214 / 338

Capitolul 8

¸
O BIECTIVE
a t
t
at
• Reda¸i, modifica¸i si organiza¸i melodiile si videoclipurile.
t
t ¸
t
¸

8.1

Restriçii legale
t

Ubuntu este perfect capabil s˘ redea muzic˘ , filme si DVD-uri disponibile în formate libere si nerestriçionate. Folosirea unor
a
a
¸
¸
t
formate multimedia este restriçionat˘ de licen¸e si patente software în unele jurisdiçii. Ubuntu nu ofer˘ suport pentru aceste
t
a
t ¸
t
a
formate implicit. Este posibil˘ activarea red˘ rii acestora în Ubuntu în concordan¸a cu patentele si restriçiile dreptului de autor
a
a
t˘
¸
t
care guverneaz˘ folosirea acestor formate proprietare.
a
Licen¸a formatului fi¸ierului este diferit˘ de licen¸a con¸inutului acestuia. De exemplu, con¸inutul unui clip video poate fi licen¸iat
t
s
a
t
t
t
t
sub o licen¸a Creative Commons si distribuit sub forma unui fi¸ier MPEG. Cu toate c˘ materialul video poate fi distribuit liber,
t
¸
s
a
formatul fi¸ierului este proprietar si în unele jurisdiçii poate fi necesar˘ licen¸ierea unui program pentru redarea acestuia.
s
¸
t
a
t
Pentru a în¸elege problemele legale asociate cu folosirea formatelor proprietare, trebuie întâi în¸eleas˘ diferen¸a dintre formatele
t
t
a
t
libere si cele închise sau proprietare.
¸

8.2

Redarea melodiilor

Ubuntu con¸ine implicit Rhythmbox Music Player pentru a reda si organiza melodii. Cu o interfa¸a asem˘ n˘ toare cu iTunes, este
t
¸
t˘
a a
un program liber, adaptat mediului desktop GNOME. Folosind Rhythmbox pute¸i reda fi¸iere audio, asculta posturi de radio de
t
s
pe internet, copia muzic˘ de pe CD-uri audio si v˘ pute¸i organiza fi¸ierele audio. Rhythmbox ofer˘ suport pentru o gam˘ larg˘
a
¸ a
t
s
a
a
a
de formate audio si con¸ine variate funçii care fac redarea muzicii simpl˘ si pl˘ cut˘ .
¸
t
t
a¸ a a

8.2.1

Redarea muzicii cu ajutorul Rhythmbox

1. În meniul Aplica¸ii, selecta¸i Muzic˘ si filme si apoi efectua¸i clic pe Rhythmbox Music Player. Se va afi¸a un ecran de
t
t
a¸
¸
t
s
bun venit.

215 / 338

Figura 8.1: Lansarea Rhythmbox
2. Se va deschide fereastra principal˘ a programului Rhythmbox Music Player. Acum v˘ pute¸i organiza muzica preferat˘
a
a
t
a
folosind acest program.

Figura 8.2: Rhythmbox Music Player
3. Pentru a asculta muzic˘ cu Rhythmbox trebuie s˘ începe¸i din panoul lateral, prin a alege locul din care va fi afi¸at˘ muzica.
a
a
t
s a
Ini¸ial sursa Bibliotec˘ va fi aleas˘ la prima pornire a Rhythmbox.
t
a
a

216 / 338

Biblioteca este principala loca¸ie cu muzic˘ din Rhythmbox. Pute¸i importa toate melodiile dumneavoastr˘ în biblioteca
t
a
t
a
Rhythmbox si le pute¸i asculta imediat. De asemenea pute¸i utiliza muzica din bibliotec˘ pentru a crea liste de redare
¸
t
t
a
personalizate sau pute¸i alege ordinea în care melodiile vor fi redate prin intermediul funçiei Coad˘ redare. Pentru a
t
t
a
importa melodii una câte una, efectua¸i clic dreapta pe Music si alege¸i Import˘ fi¸ier. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog
t
¸
t
a s
s a
Import File into Library.

Figura 8.3: Importul melodiilor
4. În fereastra de dialog Import File into Library, alege¸i directorul din care dori¸i s˘ importa¸i fi¸ierele. Alege¸i fi¸ierele
t
t a
t s
t s
dorite si efectua¸i clic pe Open.
¸
t

217 / 338

Figura 8.4: Alegerea fi¸ierelor ce vor fi ad˘ ugate în bibliotec˘
s
a
a
t
˘
˘
˘
În timp ce importa melodiile din coleçia dumneavoastra de muzica, Rhythmbox folose¸ te informa¸iile ata¸ ate fi¸ ierelor cu
t
s
t
s
s
˘
˘
muzica. În acest mod Rhythmbox poate cataloga fi¸ ierele dupa gen muzical, artist, album, denumire si pozi¸ia melodiei
s
¸
t
în album.

5. Fi¸ierele audio alese sunt importate în bibliotec˘ si afi¸ate în fereastra Rhythmbox. Ve¸i observa c˘ fereastra Rhythmbox
s
a¸
s
t
a
este divizat˘ în mai multe panouri. Fiecare panou afi¸eaz˘ detalii diferite despre melodii. Pentru a asculta muzic˘ din
a
s a
a
bibliotec˘ pute¸i folosi panourile Artist, Album si Track pentru a alege melodiile pe care dori¸i s˘ le asculta¸i si apoi
a
t
¸
t a
t ¸
pute¸i folosi butoanele de control de redare pentru a începe audi¸ia. Efectua¸i clic pe butonul Redare pentru a începe
t
t
t
redarea melodiei alese.

218 / 338

Figura 8.5: Fereastra Rhythmbox
6. La ap˘ sarea butonului Redare f˘ r˘ a alege o melodie anume, Rhythmbox va reda prima melodie din lista care este aﬁ¸at˘
a
aa
s a
în acel moment. Pute¸i folosi butonul Shufﬂe pentru a asculta melodii la întâmplare. De asemenea, pute¸i crea o list˘ de
t
t
a
redare executând clic-dreapta pe o melodie si alegând Adaug˘ în lista de redare. Pentru a opri temporar sau permanent
¸
a
redarea ap˘ sa¸i butonul Redare din nou.
a t

219 / 338

Figura 8.6: Crearea unei liste de redare nou˘
a
7. Rhythmbox ofer˘ multe funçii suplimentare care v˘ pot fi utile prin intermediul modulelor. Unele dintre acestea nu sunt
a
t
a
pornite implicit. Pentru a accesa aceste module, în meniul Editare, efectua¸i clic pe Module. Se va deschide fereastra
t
Configureaz˘ module.
a

220 / 338

Figura 8.7: Accesarea modulelor
8. Pute¸i vedea toate modulele disponibile în partea din stânga a casetei de dialog Configureaz˘ module. Alegând un modul,
t
a
vor fi afi¸ate detalii despre acesta în partea din dreapta a ferestrei.
s
9. În funçie de dorin¸ele si preferin¸ele dumneavoastr˘ , pute¸i activa aceste module pentru a ob¸ine funçii noi în Rhythmbox.
t
t ¸
t
a
t
t
t
De exemplu, activând modulul Magnatune Store pute¸i asculta mostre sau desc˘ rca melodii ca în iTunes. Activând
t
a
modulul Visualizare ve¸i vedea pe ecran on anima¸ie în timp real modelat˘ dup˘ melodia pe care o asculta¸i. Analog, dac˘
t
t
a
a
t
a
dori¸i s˘ vede¸i versurile melodiei pe care o asculta¸i, activa¸i Song Lyrics bifând c˘ su¸a corespunz˘ toare, apoi efectua¸i
t a
t
t
t
a t
a
t
clic pe butonul Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de dialog Configureaz˘ module.
aa
a

221 / 338

Figura 8.8: Activarea modulelor
10. V˘ ve¸i întoarce la fereastra Rhythmbox. Pentru a vedea versurile melodiilor, în meniul Vizualizare, efectua¸i clic pe
a t
t
Versuri melodie.

222 / 338

Figura 8.9: Aﬁ¸area versurilor melodiei
s
11. Rhythmbox va c˘ uta versurile melodiei pe care o asculta¸i pe internet pentru dumneavoastr˘ . Acum pute¸i fredona în timp
a
t
a
t
ce asculta¸i cântecul dumneavoastr˘ favorit.
t
a

Figura 8.10: Versurile aﬁ¸ate
s
12. Asem˘ n˘ tor, dac˘ dori¸i s˘ vede¸i anima¸ii în timp ce asculta¸i o melodie efectua¸i clic pe butonul Visualizare.
a a
a
t a
t
t
t
t

223 / 338

Figura 8.11: Activarea vizualiz˘ rilor
a
13. Pute¸i vedea anima¸ii în timpul red˘ rii unei melodii.
t
t
a

Figura 8.12: Aﬁ¸area de anima¸ii
s
t

224 / 338

14. De asemenea, Rhythmbox v˘ permite s˘ asculta¸i muzic˘ dintr-o varietate de locuri, precum posturi de radio de pe internet
a
a
t
a
sau podcast-uri.
Pentru a asculta un podcast efectua¸i clic dreapta pe op¸iunea Podcasturi din Bibliotec˘ si alege¸i Flux podcast nou.
t
t
a¸
t

Figura 8.13: Ad˘ ugarea unui ﬂux cu podcast-uri nou
a
˘
N OTA :

Podcasturile sunt emisiuni audio transmise prin internet la care v˘ pute¸i abona. Abonându-v˘ la un podcast pute¸i desc˘ rca
a
t
a
t
a
ﬁecare episod nou al podcast-ului.
15. Introduce¸i adresa podcast-ului în fereastra Flux podcast nou, apoi efectua¸i clic pe Adaug˘ .
t
t
a

Figura 8.14: Introducerea adresei podcastului
16. Rhythmbox caut˘ automat ultimele episoade ale podcasturilor si le descarc˘ automat pentru dumneavoastr˘ . Pentru a
a
¸
a
a
asculta un podcast, alege¸i episodul a c˘ rui redare o dori¸i si efectua¸i clic pe butonul Redare.
t
a
t ¸
t

225 / 338

Figura 8.15: Redarea unui podcast
17. Rhythmbox v˘ permite s˘ asculta¸i posturi de radio de pe tot cuprinsul lumii cu ajutorul internetului. Pentru a asculta
a
a
t
posturi de radio de pe internet efectua¸i clic pe Radio în panoul Bibliotec˘ .
t
a

226 / 338

Figura 8.16: Ascultarea posturilor de radio de pe internet
18. Ini¸ial biblioteca Radio con¸ine câteva posturi de radio, orientate pe genuri diferite de muzic˘ . Efectua¸i clic dublu pe
t
t
a
t
postul radio dorit pentru a-l asculta.

227 / 338

Figura 8.17: Redarea unei sta¸ii de radio de pe internet
t
19. Pute¸i ad˘ uga un post de radio nou în lista existent˘ f˘ când clic pe butonul Post nou de Radio prin Internet... si introt
a
a a
¸
ducând adresa acestuia în fereastra Sta¸ie Radio Internet nou˘ . Efectua¸i clic pe Adaug˘ pentru a ad˘ uga sta¸ia radio în
t
a
t
a
a
t
list˘ .
a

228 / 338

Figura 8.18: Ad˘ ugarea unui post de radio nou
a
20. Pute¸i ad˘ uga mult mai multe posturi de radio de pe internet în acela¸i mod si v˘ pute¸i asculta postul preferat cu doar un
t a
s
¸ a
t
clic de maus.

8.3

Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio
¸

Not˘ :
a
Sound Juicer este aplica¸ia implicit˘ în Ubuntu pentru a asculta si a extrage melodiile de pe CD-uri audio. Este un program de
t
a
¸
redare si extragere a melodiilor de pe CD-uri audio u¸or de folosit si care necesit˘ interven¸ii minime din partea utilizatorului.
¸
s
¸
a
t
Folosind Sound Juicer pute¸i asculta melodiile direct de pe CD sau le pute¸i extrage si converti în fi¸iere audio. Sound Juicer v˘
t
t
¸
s
a
permite s˘ extrage¸i fi¸iere în urm˘ toarele formate audio:
a
t s
a
• Ogg Vorbis: Ogg Vorbis este o alternativ˘ liber˘ , nepatentat˘ si cu cod surs˘ public la formatul proprietar MP3. Asemenea
a
a
a¸
a
acestui format, Ogg Vorbis exclude din înregistrare sunetele care nu pot fi auzite în mod normal de urechea uman˘ . Un fi¸ier
a
s
Ogg Vorbis are de obicei o zecime din dimensiunea unui fi¸ier WAV cu acela¸i con¸inut.
s
s
t
• FLAC: denumirea FLAC este un acronim pentru „Free Lossless Audio Codec”, denumire care se traduce prin „codecul audio
gratuit f˘ r˘ pierderi de calitate”. Este un format audio nepatentat si cu cod surs˘ public. Spre deosebire de MP3 si Ogg Vorbis,
aa
¸
a
¸
FLAC este un format audio care p˘ streaz˘ toat˘ informa¸ia audio. Un fi¸ier FLAC are de obicei jum˘ tate din dimensiunea unui
a
a
a
t
s
a
fi¸ier WAV cu acela¸i con¸inut.
s
s
t
• WAV: WAV este o prescurtare a „Waveform Audio Format”, adic˘ „format de und˘ audio”. Este un format f˘ r˘ compresie
a
a
aa
folosit de obicei pentru secven¸e scurte de sunet si înregistr˘ ri vocale.
t
¸
a
Pentru a afla mai multe despre formatele audio Ogg Vorbis si FLAC vizita¸i urm˘ toarele pagini web:
¸
t
a

229 / 338

• http://www.vorbis.com/faq/
• http://flac.sourceforge.net/

8.3.1

Redarea CD-urilor audio

1. Introduce¸i un CD audio în unitatea pentru CD-uri a calculatorului dumenavoastr˘ . Sound Juicer va porni automat. Pentru
t
a
a porni Sound Juicer manual, în meniul Aplica¸ii merge¸i la Muzic˘ si filme si efectua¸i clic pe Extragere CD Sound
t
t
a¸
¸
t
Juicer.

Figura 8.19: Pornirea Sound Juicer
2. Se va afi¸a fereastra principal˘ a Sound Juicer. Când Sound Juicer g˘ se¸te un CD îl examineaz˘ si încearc˘ s˘ caute pe
s
a
a s
a¸
a a
internet informa¸ii despre con¸inutul acestuia. Dac˘ ave¸i o conexiune la internet, Sound Juicer va afi¸a artistul, titlul si
t
t
a
t
s
¸
datele despre melodii g˘ site în baza de date MusicBrainz.org.
a
˘
Pentru a asculta melodiile în ordinea în care sunt pe CD efectua¸i clic pe butonul Play. N OTA :
t

MusicBrainz.org este o baz˘ de date de pe Internet între¸inut˘ de comunitate. Aceasta con¸ine informa¸ii despre mai mult
a
t
a
t
t
de 360 de mii de albume.

230 / 338

Figura 8.20: Redarea unui CD audio
Ve¸i observa c˘ Sound Juicer a aﬁ¸at informa¸iile g˘ site la MusicBrainz.org despre melodiile de pe CD. În partea de sus a
t
a
s
t
a
ferestrei Sound Juicer pute¸i vedea informa¸iile de baz˘ despre CD, precum titlul, artistul, genul si durata total˘ . Partea de
t
t
a
¸
a
jos a ferestrei con¸ine lista cu melodii, ﬁecare având titlul complet, artistul si durata.
t
¸
3. Pentru a asculta doar melodiile dorite alege¸i-le bifând c˘ su¸ele corespunz˘ toare si apoi efectua¸i clic pe butonul Play.
t
a t
a
¸
t

Figura 8.21: Alegerea de piste cu melodii
4. Acum v˘ pute¸i bucura de melodiile preferate.
a
t

231 / 338

Figura 8.22: Redarea melodiilor alese

8.3.2

Extragerea melodiilor de pe CD-uri audio

Dac˘ dori¸i s˘ pute¸i asculta muzica preferat˘ f˘ r˘ s˘ fie nevoie s˘ introduce¸i CD-ul în unitate de fiecare dat˘ pute¸i extrage
a
t a
t
a aa a
a
t
a
t
melodiile de pe CD în fi¸iere p˘ strate pe calculatorul dumneavoastr˘ .
s
a
a
1. Introduce¸i CD-ul audio si efectua¸i clic pe butonul Extract. Dac˘ dori¸i s˘ modifica¸i calitatea, formatul sau locul unde
t
¸
t
a
t a
t
vor fi p˘ strate fi¸ierele extrase în meniul Editare selecta¸i op¸iunea Preferin¸e. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Preferin¸e.
a
s
t
t
t
s a
t

Figura 8.23: Alegerea preferin¸elor pentru fi¸iere audio
t
s

232 / 338

2. Pute¸i folosi fereastra de dialog Preferin¸e pentru a defini un num˘ r de op¸iuni, precum modul în care fi¸ierele vor fi plasate
t
t
a
t
s
în dosare, care va fi numele acestora sau dac˘ CD-ul va fi scos la finalul extraçiei.
a
t
În partea de jos a ferestrei de dialog Preferin¸e pute¸i alege formatul fi¸ierelor care vor fi salvate pe calculatorul dumet
t
s
navoastr˘ . În funçie de cerin¸ele dumneavoastr˘ alege¸i oricare format din cele afi¸ate în lista de seleçie Formate de
a
t
t
a
t
s
t
ie¸ire.
s
t
De asemenea, pute¸i extrage muzica de pe CD în formatul proprietar MP3. Instruçiuni pentru a face acest lucru se
t
t
˘
˘
gasesc în documenta¸ia de asisten¸a a Sound Juicer. În meniul Ajutor selecta¸i Con¸inut, apoi naviga¸i pâna la capitolul
t
t˘
t
t
t
Preferences.

Figura 8.24: Alegerea formatului fi¸ierului audio
s
3. Fiecare dintre formatele audio are un profil personalizabil. În funçie de tipul muzicii si de modul în care va fi ascultat˘ ,
t
¸
a
se poate s˘ fie nevoie de modificarea acestor profile. Efectua¸i clic pe butonul Editeaz˘ profilele..., apoi alege¸i profilul pe
a
t
a
t
care dori¸i s˘ îl modifica¸i si efectua¸i clic pe butonul Editare pentru a-l modifica în funçie de nevoile dumneavoastr˘ .
t a
t ¸
t
t
a

233 / 338

Figura 8.25: Modificarea profilului audio
4. Este afi¸at˘ fereastra de dialog Editeaz˘ profilele pentru profilul audio ales. Pute¸i modifica profilul audio dup˘ dorin¸ele
s a
a
t
a
t
dumneavoastr˘ , apoi efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a închide fereastra.
a
t

Figura 8.26: Personalizarea profilului audio
5. Pute¸i folosi fereastra de dialog Preferin¸e si pentru a defini locul în care fi¸ierele audio vor fi stocate în calculatorul
t
t ¸
s
dumneavoastr˘ . Implicit Sound Juicer stocheaz˘ fi¸ierele audio în dosarul Home. Pentru a fi salvate într-o alt˘ loca¸ie
a
a s
a
t
alege¸i un dosar din lista de seleçie Directorul Music si apoi efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de
t
t
¸
t
aa
dialog Preferin¸e.
t

234 / 338

Figura 8.27: Alegerea loca¸iei fi¸ierelor audio
t
s
6. Dup˘ stabilirea preferin¸elor dumneavoastr˘ pute¸i proceda la a extrage toate melodiile de pe CD efectuând clic pe butonul
a
t
a
t
Extrage. Dac˘ dori¸i s˘ exclude¸i unele dintre acestea debifa¸i c˘ su¸ele corespunz˘ toare lor.
a
t a
t
t a t
a
În funçie de performan¸ele calculatorului dumneavoastr˘ procesul de extragere poate dura mult timp. Pute¸i vedea progret
t
a
t
sul extraçiei în partea din stânga jos a ferestrei Sound Juicer.
t

Figura 8.28: Extragerea pistelor cu melodii
7. Sound Juicer v˘ în¸tiin¸eaz˘ dup˘ terminarea procesului. Ap˘ sa¸i butonul Deschide pentru a vedea melodiile copiate pe
a s t a
a
a t

235 / 338

discul fix.

Figura 8.29: Afi¸area melodiilor copiate
s
8. Melodiile de pe CD sunt acum copiate sub forma unor fi¸iere audio pe discul fix al calculatorului dumneavoastr˘ . Le pute¸i
s
a
t
asculta f˘ când dublu-clic pe ele.
a

Figura 8.30: Melodiile copiate

8.4

Crearea de CD-uri audio

Pe lâng˘ copierea melodiilor de pe CD-uri audio pe discul fix, Ubuntu este capabil si s˘ copieze fi¸iere audio de pe calculator pe
a
¸ a
s
un CD. Serpentine este utilitarul de creare a CD-urilor audio care este inclus în Ubuntu implicit. Este o aplica¸ie u¸or de utilizat
t s
dar foarte puternic˘ .
a
1. Lansa¸i Brasero astfel: din meniul Aplica¸ii alege¸i categoria Muzic˘ si filme si selecta¸i op¸iunea Brasero scriere discuri.
t
t
t
a¸
¸
t t
Se va afi¸a fereastra aplica¸iei Brasero.
s
t

236 / 338

Figura 8.31: Lansarea Rhythmbox
2. Se va afi¸a fereastra Brasero. Açiona¸i butonul Proiect audio. Ve¸i fi nevoi¸i s˘ naviga¸i în directorul care con¸ine
s
t
t
t
t a
t
t
fi¸ierele audio pe care dori¸i s˘ le ad˘ uga¸i pe CD-ul audio.
s
t a
a t

Figura 8.32: Crearea unui nou proiect audio

237 / 338

Figura 8.33: Fereastra Proiect audio nou
3. Acum trebuie s˘ alege¸i fi¸ierele ce vor fi copiate pe CD-ul din unitate. Pentru a le alege efectua¸i clic pe butonul Adaug˘ .
a
t s
t
a
Va fi deschis˘ o fereastr˘ de navigare. În aceasta naviga¸i pân˘ la dosarul dorit si ap˘ sa¸i Deschide pentru a-i fi afi¸at
a
a
t
a
¸
a t
s
con¸inutul.
t

Figura 8.34: Selectarea fi¸ierelor audio ce vor fi copiate
s
4. Fi¸ierele selectate apar acum în fereastra proiectului. De asemenea, în partea inferioar˘ a ferestrei proiectului, ve¸i putea
s
a
t
vedea estimarea spa¸iului ocupat pe disc. Pe baza acestei informa¸ii pute¸i decide dac˘ mai pute¸i ad˘ uga fi¸iere sau trebuie
t
t
t
a
t a
s
s˘ mai sterge¸i din cele deja ad˘ ugate proiectului. Dup˘ ce a¸i încheiat ad˘ ugare fi¸ierelor la proiect açiona¸i butonul Scrie
a
¸
t
a
a
t
a
s
t
t
pentru a porni procesul de inscrip¸ionare a pieselor din calculator pe CD.
t

238 / 338

Figura 8.35: Scrierea fi¸ierelor audio pe CD
s
5. Fereastra de configurare a procesului de inscrip¸ionare a discului v˘ permite s˘ modifica¸i propriet˘¸ile proiectului. Astfel
t
a
a
t
at
în categoria Op¸iuni pute¸i bifa op¸iunea „Las˘ discul deschis pentru a putea ad˘ uga mai târziu si alte fi¸iere”. Pentru a
t
t
t
a
a
¸
s
porni procesul de inscrip¸ionare ap˘ sa¸i butonul Scrie.
t
a t

Figura 8.36: Confirmarea scrierii CD-ului
6. Serpentine va începe s˘ scrie pe disc fi¸ierele audio. Pute¸i vedea progresul procesului de scriere în fereastra de dialog
a
s
t
Writing Audio Disc. Durata necesar˘ scrierii variaz˘ în funçie de dimensiunea fi¸ierelor ce vor fi scrise pe CD. La
a
a
t
s
finalizarea procesului ve¸i avea un CD nou con¸inând muzica dumneavoastr˘ favorit˘ .
t
t
a
a

239 / 338

Figura 8.37: Crearea unui CD audio

8.5

Redarea formatelor multimedia proprietare

Not˘ :
a
Din cauza restriçiilor legale asociate utiliz˘ rii formatelor proprietare, Ubuntu nu ofer˘ suport implicit pentru astfel de formate.
t
a
a
Dac˘ dori¸i s˘ reda¸i astfel de formate ve¸i avea nevoie de codecuri multimedia suplimentare. Un codec multimedia este un
a
t a
t
t
program de dimensiuni mici care permite vizionarea videoclipurilor sau reproducerea fi¸ierelor audio cu un anume format. De¸i
s
s
Ubuntu con¸ine implicit multe codecuri, poate fi nevoie de instalarea unor codecuri suplimentare întrucât exist˘ multe formate
t
a
multimedia si nu este posibil s˘ fie inclus suport pentru toate.
¸
a
Redarea fi¸ierelor multimedia în Ubuntu este gestionat˘ de platforma GStreamer. GStreamer nu con¸ine propriu zis codecuri muls
a
t
timedia, ci se sprijin˘ pe codecuri împachetate sub forma unor module ce sunt utilizate pentru a efectua redarea sau înregistrarea
a
propriu-zis˘ . Ni¸te module tipice sunt:
a
s
• gstreamer0.10-plugins-ugly
• gstreamer0.10-plugins-ugly-multiverse
• gstreamer0.10-plugins-bad
• gstreamer0.10-plugins-bad-multiverse
• gstreamer0.10-ffmpeg
Pentru a afla mai multe despre pachetele GStreamer si modulele con¸inute în acestea pute¸i vizita urm˘ toarea adres˘ web:
¸
t
t
a
a
http://gstreamer.freedesktop.org/documentation/plugins.html.
Alte aplica¸ii, precum VLC, MPlayer si Xine, nu folosesc platforma GStreamer.
t
¸
Pute¸i folosi Administratorul de pachete Synaptic sau Interfa¸a în linie de comand˘ (CLI) pentru a instala aceste codecuri multit
t
a
media disponibile în arhive.

240 / 338

t
˘
Codecurile pot fi instalate direct din Player-ul pentru filme. Când acesta recunoa¸ te un format pe care nu-l poate reda, verifica
s
˘
˘ ˘ s
˘ ˘
˘
daca un modul GStreamer este disponibil. Daca gase¸ te unul îl pute¸i instala în mod direct, fara a fi nevoie sa urma¸i solu¸ia
t
t
t
˘
˘
complicata prezentata în continuare.

1. Din meniul Sistem accesa¸i Administrare , apoi face¸i clic pe Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide
t
t
fereastra Administratorul de pachete Synaptic .

2. Arhivele Multiverse si Restricted nu sunt activate în Ubuntu implicit. Pentru a instala codecurile multimedia suplimentare
¸
trebuie mai întâi s˘ activa¸i aceste arhive. În meniul Set˘ ri efectua¸i clic pe Arhive. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Surse
a
t
a
t
s a
software.

241 / 338

Figura 8.39: Deschiderea ferestrei de dialog Surse de programe
3. Pentru a activa arhivele Multiverse si Restricted, marca¸i cea de-a treia si a patra c˘ su¸a de pe pagina Programe Ubuntu,
¸
t
¸
a t˘
apoi efectua¸i clic pe Închide pentru a închide fereastra de dialog.
t

Figura 8.40: Activarea arhivelor software
4. Se poate s˘ apar˘ o notiﬁcare a faptului c˘ informa¸iile despre arhive s-au modiﬁcat. Ap˘ sa¸i Închide pentru a închide
a
a
a
t
a t
acest mesaj.

242 / 338

Figura 8.41: Notificarea cu informa¸ii despre arhivele software
t
5. În fereastra principal˘ a Administratorului de pachete Synaptic va fi nevoie s˘ efectua¸i clic pe butonul Reîncarc˘ pentru
a
a
t
a
ca schimb˘ rile f˘ cute de dumneavoastr˘ s˘ fie aplicate.
a
a
a a

Figura 8.42: Aplicarea modific˘ rilor
a
6. Ap˘ sând butonul Reîncarc˘ sistemul va verifica arhivele pentru a g˘ si pachetele software noi, îndep˘ rtate sau actualizate.
a
a
a
a

243 / 338

Figura 8.43: Aﬁ¸area informa¸iilor despre pachetul software
s
t
7. Dup˘ ad˘ ugarea arhivelor Multiverse si Restricted ca surse de software Ubuntu pute¸i desc˘ rca si instala codecuri multimea a
¸
t
a ¸
dia suplimentare. Pentru a instala un pachet software, acesta trebuie mai întâi g˘ sit în lista din Administratorul de pachete
a
Synaptic. Pute¸i c˘ uta un pachet software anume manual sau pute¸i executa o c˘ utare automat˘ folosind unealta de c˘ utare
t a
t
a
a
a
din Synaptic. Pentru a ini¸ia o c˘ utare ap˘ sa¸i butonul Caut˘ .
t
a
a t
a

Figura 8.44: Ini¸ierea c˘ ut˘ rii dup˘ programe
t
a a
a
8. Introduce¸i în câmpul Caut˘ numele pachetului software pe care îl dori¸i, apoi efectua¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a
t
a
t
t
a
începe c˘ utarea.
a

244 / 338

Figura 8.45: C˘ utarea unui pachet software
a
9. Rezultatele c˘ ut˘ rii vor fi afi¸ate în partea dreapt˘ a ferestrei Synaptic. Face¸i clic-dreapta pe numele pachetului ce trebuie
a a
s
a
t
instalat si alege¸i Marcheaz˘ pentru instalare.
¸
t
a

Figura 8.46: Marcarea pachetelor software pentru instalare
10. Pute¸i marca mai multe pachete pentru a fi instalate în acela¸i mod. Când toate pachetele necesare au fost marcate ap˘ sa¸i
t
s
a t
butonul Aplic˘ pentru a ini¸ia desc˘ rcarea acestora. Se va afi¸a fereastra de dialog Sumar.
a
t
a
s

245 / 338

Figura 8.47: Ini¸ierea desc˘ rc˘ rii pachetului software
t
a a
11. Caseta de dialog Sumar v˘ permite s˘ revede¸i pachetele marcate pentru instalare. Pentru a continua ap˘ sa¸i butonul
a
a
t
a t
Aplic˘ .
a

Figura 8.48: Acceptarea instal˘ rii pachetului software
a
12. Dup˘ ce toate pachetele software sunt desc˘ rcate si instalate va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Modific˘ rile au fost aplicate.
a
a
¸
s a
a
Face¸i clic pe butonul Close pentru a p˘ r˘ si aceast˘ fereastr˘ .
t
aa
a
a

246 / 338

Figura 8.49: Aten¸ionarea cu aplicarea modific˘ rilor
t
a
13. C˘ su¸ele corespunz˘ toare pachetelor instalate si-au schimbat culoarea în verde, indicând c˘ programele au fost instalate
a t
a
¸
a
cu succes. Pute¸i repeta aceast˘ procedur˘ pentru a instala toate codecurile multimedia necesare pentru redarea formatelor
t
a
a
multimedia proprietare.

Figura 8.50: Aplica¸iile instalate cu succes
t

8.6

Folosirea unui iPod

iPod este un dispozitiv multimedia popular, creat si comercializat de Apple. Pute¸i asculta muzic˘ în formatele MP3 si AAC
¸
t
a
¸
(„Advanced Audio Coding” - codare audio avansat˘ ) si pute¸i stoca pân˘ la zece mii de melodii pe el. iPod-ul nu suport˘ formate
a ¸
t
a
a
multimedia libere.

8.6.1

Redarea muzicii folosind un iPod

1. Conecta¸i iPod-ul la unul din porturile USB ale calculatorului. Ubuntu îl va deschide automat si va plasa o pictogram˘ pe
t
¸
a
suprafa¸a de lucru. În acela¸i timp va fi pornit automat Rhythmbox, care va afi¸a con¸inutul iPod-ului. Pute¸i vedea toate
t
s
s
t
t

247 / 338

melodiile înc˘ rcate pe iPod în partea din dreapta jos a ferestrei Rhythmbox. Pentru a asculta o melodie de pe iPod alege¸i-o
a
t
din list˘ si ap˘ sa¸i butonul Redare.
a¸ a t

Figura 8.51: Conectarea unui iPod
2. Rhythmbox va începe redarea acelei melodii. Dac˘ formatul melodiei nu este suportat de Rhythmbox nu ve¸i putea asculta
a
t
melodia si va ﬁ aﬁ¸at un mesaj de eroare. În acest caz va trebui s˘ urma¸i procedura descris˘ în subcapitolul trecut pentru
¸
s
a
t
a
a desc˘ rca toate codecurile necesare din arhivele Ubuntu.
a

248 / 338

Figura 8.52: Redarea muzicii de pe un iPod
3. Ubuntu v˘ permite de asemenea s˘ transfera¸i ﬁ¸iere audio de pe iPod pe calculator si invers. Totu¸i, acest lucru nu este
a
a
t s
¸
s
posibil folosind Rhythmbox. Va trebui s˘ instala¸i programul gtkpod pentru a putea transfera ﬁ¸iere între calculator si
a
t
s
¸
iPod. Pute¸i desc˘ rca cu u¸urin¸a acest program din arhiva Universe folosind Administratorul de pachete Synaptic.
t
a
s
t˘
Pentru a lansa gtkpod, dup˘ instalarea sa merge¸i la meniul Aplica¸ii, Sunet si video si face¸i clic pe gtkpod. Se va
a
t
t
¸
¸
t
deschide fereastra gtkpod.

249 / 338

Figura 8.53: Lansarea gtkpod
4. În fereastra gtkpod se poate vedea toat˘ muzica stocat˘ pe iPod. Pute¸i observa c˘ în interfa¸a gtkpod muzica a fost deja
a
a
t
a
t
sortat˘ dup˘ artist, album si gen muzical. Aceast˘ sortare v˘ permite s˘ r˘ sfoi¸i rapid coleçia dumneavoastr˘ de muzic˘ .
a
a
¸
a
a
a a
t
t
a
a
Fi¸ierele de pe iPod pot fi administrate prin intermediul interfe¸ei gtkpod în mai multe moduri. Pute¸i crea si modifica liste
s
t
t
¸
de redare sau pute¸i aduce volumul uneia sau a mai multor melodii la un nivel de referin¸a. De asemenea o pute¸i utiliza
t
t˘
t
pentru a transfera fi¸iere de pe iPod pe calculatorul dumenavoastr˘ . Pentru a transfera fi¸iere de pe calculator pe iPod face¸i
s
a
s
t
clic pe Adaug˘ fi¸iere. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Adaug˘ fi¸iere la „numele dispozitivului”.
a s
s a
a s

250 / 338

Figura 8.54: Folosirea gtkpod pentru a transfera fi¸iere pe un iPod
s
5. În fereastra de dialog Adaug˘ fi¸iere la „numele dispozitivului”, naviga¸i p˘ n˘ la dosarul din care dori¸i s˘ ad˘ uga¸i
a s
t a a
t a a t
fi¸iere pe iPod. În funçie de preferin¸ele dumneavoastr˘ pute¸i ad˘ uga câte un fi¸ier sau un întreg dosar. Alege¸i melodiile
s
t
t
a
t a
s
t
pe care dori¸i s˘ le ad˘ uga¸i si face¸i clic pe Open.
t a
a t ¸
t

Figura 8.55: Alegerea fi¸ierelor ce vor fi transferate
s

251 / 338

6. Gtkpod va începe s˘ copieze fi¸ierele pe iPod. Când acest proces va fi complet va ap˘ rea pentru o perioad˘ scurt˘ de timp
a
s
a
a
a
mesajul „Fi¸iere ad˘ ugate cu succes” la baza ferestrei gtkpod. Pute¸i vedea fi¸ierele ad˘ ugate recent în panoul de jos al
s
a
t
s
a
ferestrei gtkpod.
Pute¸i repeta pa¸ii men¸iona¸i anterior pentru a ad˘ uga mai multe fi¸iere din diferite dosare. Dup˘ ce a¸i ad˘ ugat toate
t
s
t
t
a
s
a
t
a
fi¸ierele dorite pe iPod, face¸i clic pe butonul Salveaz˘ pentru a transfera si salva fi¸ierele.
s
t
a
¸
s

Figura 8.56: Aducerea la zi a con¸inutului unui iPod
t
7. Când a¸i terminat transferul fi¸ierelor c˘ tre iPod si dori¸i s˘ îl deconecta¸i, închide¸i fereastra Rhythmbox. Apoi efectua¸i
t
s
a
¸
t a
t
t
t
clic dreapta pe pictograma iPod de pe spa¸iul de lucru si alege¸i Ejectare volum. Acum pute¸i deconecta iPod-ul de la
t
¸
t
t
calculator în siguran¸a.
t˘

8.7

Crearea si modificarea fisierelor audio
¸
¸

Ubuntu con¸ine unelte variate pentru a v˘ da posibilitatea s˘ v˘ crea¸i muzic˘ si fi¸iere audio proprii. Unealta implicit˘ pentru
t
a
a a
t
a¸ s
a
crearea fi¸ierelor audio în Ubuntu este programul de Înregistrare sunet GNOME. Asem˘ n˘ tor, pute¸i modifica fi¸iere audio
s
a a
t
s
folosind Audacity.

8.7.1

Crearea fisierelor audio
¸

Ubuntu con¸ine programe pentru crearea de fi¸iere audio folosind un dispozitiv de intrare precum un microfon. Unealta de
t
s
Înregistrare sunet GNOME este aplica¸ia implicit˘ pentru crearea fi¸ierelor audio în Ubuntu.
t
a
s
1. În meniul Aplica¸ii, alege¸i Sunet si video si selecta¸i op¸iunea Audacity.
t
t
¸
¸
t
t

252 / 338

Figura 8.57: Lansarea programului de Înregistrare sunet
2. Programul de Înregistrare sunet v˘ permite s˘ înregistra¸i si s˘ reda¸i fi¸iere audio .flac, .ogg, si .wav. Pentru a începe o
a
a
t ¸ a
t s
¸
înregistrare trebuie s˘ alege¸i din lista de seleçie Record from input un dispozitiv de intrare precum un microfon, o linie
a
t
t
telefonic˘ sau o intrare de linie audio. Pute¸i alege calitatea înregistr˘ rii din lista de seleçie Record as.
a
t
a
t

Figura 8.58: Alegerea dispozitivului de intrare
3. Înainte de a începe o înregistrare e recomandabil s˘ configura¸i volumul audio pentru a avea un sunet de calitate. Pentru a
a
t
accesa controlul volumului, în meniul Fi¸ier face¸i clic pe Deschide control volum.
s
t

253 / 338

Figura 8.59: Accesarea panoului de control pentru volumul sonor
4. Folosi¸i butoanele glisante pentru a stabili volumul audio corespunz˘ tor dispozitivelor de intrare si de ie¸ire. Pentru a avea
t
a
¸
s
un control mai mare asupra preferin¸elor, selecta¸i op¸iunea Preferin¸e din meniul Editare. Se va deschide fereastra de
t
t
t
t
dialog Preferin¸e control volum.
t

Figura 8.60: Aﬁ¸area op¸iunilor de volum sonor
s
t
5. Caseta de dialog Volume Control Preferences v˘ permite un control mai mare asupra conﬁgur˘ rilor de sunet prin bifarea
a
a
sau debifarea variatelor op¸iuni. Face¸i clic pe butonul Închide pentru a închide aceast˘ fereastr˘ .
t
t
a
a

254 / 338

Figura 8.61: Personalizarea op¸iunilor de sunet
t
Din fereastra Sound Recorder pute¸i începe înregistrarea ap˘ sând butonul Înregistreaz˘ .
t
a
a

Figura 8.62: Înregistrarea de sunet
6. Dup˘ terminarea înregistr˘ rii, pute¸i asculta fi¸ierul audio creat ap˘ sând butonul Red˘ . Indicatorul de progres va glisa pe
a
a
t
s
a
a
bara de durat˘ pe m˘ sur˘ ce fi¸ierul este redat. Pute¸i vedea durata înregistr˘ rii în minute si secunde sub câmpul Informa¸ii
a
a a
s
t
a
¸
t
fi¸ier.
s

255 / 338

Figura 8.63: Redarea fi¸ierului înregistrat
s

8.7.2

Modificarea fisierelor audio
¸

Pute¸i folosi Audacity pentru a modifica fi¸iere audio. Totu¸i, Audacity nu este inclus în instalarea implicit˘ Ubuntu, dar este
t
s
s
a
o aplica¸ie cu cod surs˘ public ce poate fi instalat˘ din arhiva Universe a Ubuntu. Astfel, va trebui s˘ folosi¸i utilitarul pentru
t
a
a
a
t
Instalare/Dezinstalare aplica¸ii sau Administratorul de pachete Synaptic.
t
1. În meniul Aplica¸ii, alege¸i Sunet si video si selecta¸i op¸iunea Audacity.
t
t
¸
¸
t
t

256 / 338

Figura 8.64: Lansarea Audacity
2. La prima pornire a Audacity vi se va cere s˘ alege¸i limbajul folosit de interfa¸a Audacity. În afar˘ de englez˘ Audacity
a
t
t
a
a
con¸ine suport lingvistic pentru arab˘ , bulgar˘ , catalan˘ , ceh˘ , danez˘ , finlandez˘ si multe alte limbi. Alege¸i limba pe care
t
a
a
a
a
a
a¸
t
o dori¸i din lista de seleçie Choose Language for Audacity to use si efectua¸i clic pe OK.
t
t
¸
t

Figura 8.65: Alegerea limbii folosite în Audacity
3. Se va afi¸a Fereastra principal˘ a Audacity. Pute¸i folosi variatele unelte si op¸iuni disponibile în aceast˘ fereastr˘ pentru a
s
a
t
¸
t
a
a

257 / 338

reda, asculta si modifica fi¸iere audio.
¸
s

Figura 8.66: Fereastra Audacity
4. Acum pute¸i modifica un fi¸ier audio existent în Audacity. Pentru a face acest lucru trebui mai întâi s˘ importa¸i fi¸ierul
t
s
a
t s
audio în Audacity. Pentru a importa un fi¸ier audio, merge¸i în meniul Fi¸ier, Import si face¸i clic pe Audio. Se va
s
t
s
¸
t
deschide fereastra de dialog Select one or more audio files.

258 / 338

Figura 8.67: Importul fi¸ierelor audio în Audacity
s
5. Alege¸i fi¸ierul audio pe care dori¸i s˘ îl modifica¸i si ap˘ sa¸i butonul Deschide pentru a deschide acest fi¸ier cu Audacity.
t s
t a
t ¸ a t
s

Figura 8.68: Alegerea fi¸ierelor ce vor fi ad˘ ugate în bibliotec˘
s
a
a

259 / 338

6. Fi¸ierul audio se va înc˘ rca în fereastra Audacity. El este reprezentat de barele albastre din partea de jos a ferestrei Audacity.
s
a
Acum pute¸i efectua o gam˘ larg˘ de modific˘ ri. Pute¸i îndep˘ rta o parte nedorit˘ a fi¸ierului, insera pauze într-un anumite
t
a
a
a
t
a
a s
puncte, pute¸i aplica variate efecte audio pe diferite seçiuni ale fi¸ierului sau îl pute¸i exporta pe acesta într-un fi¸ier cu un
t
t
s
t
s
format complet diferit.
În plus, Audacity permite redarea fi¸ierului audio. Efectua¸i clic pe butonul Red˘ pentru a-l asculta.
s
t
a

Figura 8.69: Redarea fi¸ierului importat
s
7. Audacity va începe redarea fi¸ierului audio. Pute¸i folosi diversele unelte disponibile în Audacity pentru a modifica fi¸ierul
s
t
s
audio:
• Unealta de m˘ rire: Dac˘ observa¸i c˘ fi¸ierul este prea lung si nu pute¸i alege cu precizie secven¸a pe care dori¸i s˘ o
a
a
t a s
¸
t
t
t a
modifica¸i, pute¸i folosi unealta de m˘ rire. Aceasta v˘ va permite s˘ m˘ ri¸i o anume zon˘ a fi¸ierului.
t
t
a
a
a a t
a s
• Unealta de modificare a amplitudinii (envelop): v˘ permite s˘ modifica¸i volumul audio a unor por¸iuni din fi¸ierul audio.
a
a
t
t
s
• Unealta de modificare temporal˘ (time shift): v˘ permite s˘ muta¸i întregul fi¸ier audio în funçie de durat˘ ; este util˘
a
a
a
t
s
t
a
a
când lucra¸i cu mai multe fi¸iere simultan.
t
s
• Unealta de seleçie: v˘ permite s˘ marca¸i por¸iuni ale fi¸ierului audio pe care dori¸i s˘ le modifica¸i.
t
a
a
t
t
s
t a
t
Pentru a modifica o por¸iune a fi¸ierului audio, face¸i clic Unealta de seleçie pentru a o activa.
t
s
t
t

260 / 338

Figura 8.70: Activarea uneltei de selec¸ie
t
8. Alege¸i zona pe care dori¸i s˘ o modiﬁca¸i tr˘ gând cursorul pe deasupra ei în timp ce ¸ine¸i ap˘ sat butonul clic stânga al
t
t a
t a
t t
a
mausului. Zona selectat˘ va c˘ p˘ ta o culoare gri închis.
a
a a

261 / 338

Figura 8.71: Alegerea por¸iunii audio ce trebuie modificat˘
t
a
9. Acum pute¸i t˘ ia aceast˘ zon˘ dac˘ dori¸i s˘ o îndep˘ rta¸i sau îi pute¸i aplica diverse efecte audio. Meniul Efect con¸ine
t a
a
a
a
t a
a t
t
t
toate efectele audio digitale ce pot fi aplicate fi¸ierului. Printre acestea se afl˘ :
s
a
• Amplific˘ - m˘ re¸te sau miçoreaz˘ volumul audio f˘ r˘ a altera calitatea sunetului.
a
a s
s
a
aa
• BassBoost - Cre¸te volumul unei anume frecven¸e audio.
s
t
• Ecou - V˘ permite s˘ ad˘ uga¸i un ecou specificând perioada de întârziere a sunetului.
a
a a t
• Fade in - cre¸te treptat volumul de la 0 pân˘ la valoarea curent˘
s
a
a
• Fade out - descre¸te de la valoarea curent˘ a volumului pân˘ la 0
s
a
a
• Invert - întoarce por¸iunea audio invers
t
• Scoate zgomotul - v˘ permite s˘ îndep˘ rta¸i zgomotul de fond
a
a
a t
• Inverseaz˘ - v˘ permite s˘ reda¸i seleçia în sens invers.
a a
a
t
t
Pentru a cre¸te volumul por¸iunii selectate alege¸i Amplific˘ din meniul Efect. Se va deschide fereastra Amplific˘ .
s
t
t
a
a

262 / 338

Figura 8.72: Aplicarea de efecte sonore
10. În fereastra Amplify pute¸i folosi bara glisant˘ pentru a cre¸te sau a sc˘ dea valoarea ampliﬁc˘ rii. Ap˘ sa¸i OK pentru a
t
a
s
a
a
a t
aplica efectul por¸iunii audio alese.
t

Figura 8.73: Cre¸terea volumului clipului audio
s
11. Observa¸i c˘ barele albastre din zona selectat˘ s-au schimbat. Pute¸i asculta por¸iunea audio modiﬁcat˘ ap˘ sând butonul
t a
a
t
t
a a

263 / 338

Red˘ .
a

Figura 8.74: Verificarea efectelor modific˘ rii
a
12. Dup˘ ce a¸i terminat de aplicat toate efectele pute¸i salva fi¸ierul modificat. Din cauz˘ c˘ formatul audio folosit de Audacity
a
t
t
s
a a
nu este suportat de multe aplica¸ii trebuie s˘ exporta¸i fi¸ierul într-un format audio mai intens utilizat, precum Ogg Vorbis
t
a
t s
sau MP3.
Pentru a salva fi¸ierul într-un format diferit, efectua¸i clic pe Export.
s
t

Figura 8.75: Exportul unui fi¸ier audio
s
13. În fereastra de dialog Export, alege¸i dosarul în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul. Apoi alege¸i formatul dorit din lista de seleçie
t
t a
t s
t
t
si efectua¸i clic pe Salveaz˘ pentru a exporta fi¸ierul în formatul specificat.
¸
t
a
s

264 / 338

Figura 8.76: Exportul sub forma unui fi¸ier MP3
s
14. Audacity va începe s˘ exporte fi¸ierul în formatul specificat. Durata de timp necesar˘ acestui proces variaz˘ în funçie de
a
s
a
a
t
dimensiunea fi¸ierului audio.
s

265 / 338

Figura 8.77: Bara care indic˘ progresul procesului de export
a
Fi¸ierul audio este exportat în loca¸ia specificat˘ . Acum pute¸i închide Audacity, iar fi¸ierul exportat poate fi ascultat când
s
t
a
t
s
dori¸i.
t

8.8

Redarea DVD-urilor

Not˘ :
a
Implicit, Ubuntu este capabil s˘ redea DVD-urile video al c˘ ror con¸inut nu este protejat. Marea majoritate a DVD-urilor coma
a
t
erciale sunt protejate prin utilizarea sistemului de criptare a con¸inutului (CSS - Content Scrambling System), care încearc˘ s˘
t
a a
limiteze num˘ rul programelor care pot reda un DVD. Din cauza restriçiilor legale în privin¸a formatului criptat cât si a implic˘ rii
a
t
t
¸
a
Ubuntu în folosirea formatelor multimedia libere, pachetele software necesare red˘ rii DVD-urilor video criptate nu sunt instalate
a
implicit în Ubuntu. Pute¸i instala aceste pachete software pentru redarea DVD-urilor video criptate din arhivele software Ubuntu.
t
Este posibil ca utilizarea acestor programe pentru a viziona sau copia DVD-uri s˘ nu fie permis˘ de lege în unele ¸ari. V˘ rug˘ m
a
a
t˘
a
a
s˘ v˘ clarifica¸i situa¸ia legal˘ înainte de a continua.
a a
t
t
a
De asemenea pute¸i desc˘ rca urm˘ toarele aplica¸ii suplimentare ce sunt capabile de a reda unele formate implicit:
t
a
a
t
• Mplayer Movie Player
• VLC media player
• Xine
• Totem-xine
Player-ul pentru filme implicit în Ubuntu, Totem-GStreamer, poate reda un DVD când acesta este introdus în unitate, dar nu
poate înlesni accesul la meniul DVD-ului. Alte programe libere precum VLC, MPlayer sau Xine fac accesul la meniul DVD-ului
posibil.

266 / 338

8.8.1

Redarea DVD-urilor în Totem Movie Player

Dup˘ instalarea tuturor pachetelor software necesare din variatele arhive software Ubuntu pute¸i reda DVD-uri video cu ajutorul
a
t
Player-ului pentru ﬁlme Totem.
1. Introduce¸i DVD-ul în unitatea DVD a calculatorului dumneavoastr˘ . Totem va porni automat si va începe redarea DVDt
a
¸
ului.

Figura 8.78: Redarea unui DVD în Totem
2. Pentru a viziona DVD-ul pe tot ecranul efectua¸i clic pe op¸iunea Pe tot ecranul din meniul View sau ap˘ sa¸i tasta F.
t
t
a t

Figura 8.79: Activarea vizion˘ rii pe tot ecranul
a
3. Pentru a renun¸a la vizionarea pe tot ecranul si a v˘ intoarce la fereastra Totem ap˘ sa¸i tasta ESC.
t
¸
a
a t

267 / 338

Figura 8.80: Vizionarea pe tot ecranul
4. Totem v˘ permite s˘ configura¸i modul în care viziona¸i DVD-ul în funçie de preferin¸ele dumneavoastr˘ . Pentru a modifica
a
a
t
t
t
t
a
op¸iunile merge¸i în meniul Edit si face¸i clic pe Preferences.
t
t
¸
t

Figura 8.81: Afi¸area configur˘ rii Totem
s
a

268 / 338

5. Pute¸i folosi fereastra de dialog Preferences pentru a modifica diferite particularit˘¸i ale imagini, precum str˘ lucirea, cut
at
a
lorile, nuan¸ele sau satura¸ia culorilor. Dup˘ alegerea preferin¸elor efectua¸i clic pe Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de
t
t
a
t
t
aa
dialog.

Figura 8.82: Personalizarea op¸iunilor de afi¸are pe ecran
t
s
6. În timpul vizion˘ rii unui DVD pute¸i folosi funçiile din meniul Go pentru a naviga prin con¸inutul acestuia. Pentru a trece
a
t
t
t
la urm˘ torul cadru, în meniul Go, efectua¸i clic pe Deruleaz˘ înainte.
a
t
a

Figura 8.83: Navigarea prin con¸inutul unui DVD
t

269 / 338

7. Redarea va trece la urm˘ torul cadru al DVD-ului. Dac˘ nu dori¸i s˘ mai vede¸i bara lateral˘ în timpul red˘ rii DVD-ului
a
a
t a
t
a
a
face¸i clic pe bunotnul Sidebar.
t

Figura 8.84: Ascunderea barei laterale

Figura 8.85: Redarea unui DVD
8. Astfel bara lateral˘ va ﬁ ascuns˘ si ve¸i putea vedea DVD-ul la o dimensiune mai mare si, simultan, ve¸i avea toate
a
a ¸
t
¸
t
controalele red˘ rii în fa¸a.
a
t˘

270 / 338

8.8.2

Crearea de copii de siguran¸a pentru DVD-uri
t˘

Not˘ :
a
Dac˘ ave¸i o coleçie de DVD-uri vechi sau rare se poate s˘ dori¸i crearea unor copii de siguran¸a pe calculator. Se poate s˘
a
t
t
a
t
t˘
a
dori¸i extragerea unor anume secven¸e de pe un DVD pentru a le viziona mai târziu. Pentru a face asta pute¸i folosi o serie de
t
t
t
aplica¸ii pentru crearea copiilor de siguran¸a sau extragerea con¸inutului DVD-urilor. De¸i aceste aplica¸ii nu sunt incluse implicit
t
t˘
t
s
t
în Ubuntu, le pute¸i desc˘ rca si instala din arhivele software Ubuntu. Unele aplica¸ii de acest tip sunt:
t
a ¸
t
• Thoggen
• K9copy
• dvd::rip
• HandBrake
Crearea copiilor de siguran¸a a DVD-urilor cu ajutorul Thoggen Thoggen este un utilitar de creare a copiilor de siguran¸a
t
t˘
pentru Linux, bazat pe GStreamer si Gtk+. Aceast˘ aplica¸ie este proiectat˘ pentru a fi u¸or de utilizat. În loc de a expune
¸
a
t
a
s
complexitatea procesului de extragere a con¸inutului unui DVD, tendin¸a prezent˘ în multe alte aplica¸ii de acest tip, Thoggen
t
t˘
a
t
încearc˘ s˘ simplifice procesul pentru utilizatorii obi¸nui¸i oferind op¸iuni implicite echilibrate.
a a
s t
t
Thoggen include câteva funçii cheie:
t
• Este u¸or de utilizat si are o interfa¸a simpl˘
s
¸
t˘
a
• Suport˘ previzualizarea DVD-ului, redimensionarea si t˘ ierea imaginii
a
¸ a
• V˘ permite s˘ alege¸i limba pistei audio
a
a
t
• Creeaz˘ fi¸iere în format Ogg/Theora
a s
• Poate coda fi¸ierele dintr-un dosar în care a fost copiat un DVD
s
• Este bazat pe platforma multimedia GStreamer, ceea ce simplific˘ procesul de ad˘ ugare a codec-urilor sau a formatelor de
a
a
fi¸iere în viitor.
s
Thoggen este înc˘ un program nefinalizat, dar nu exist˘ probleme majore. Este de preferat s˘ verifica¸i lista cu problemele
a
a
a
t
cunoscute la adresa web http://thoggen.net/download/.
Pentru a putea face copii de siguran¸a DVD-urilor dumneavoastr˘ cu ajutorul Thoggen este necesar s˘ îl instala¸i. Pute¸i g˘ si
t˘
a
a
t
t a
aceast˘ aplica¸ie în arhiva Universe si o pute¸i instala pe calculatorul dumneavoastr˘ prin intermediul Administratorului de paa
t
¸
t
a
chete Synaptic.

271 / 338

Figura 8.86: Instalarea Thoggen
1. În meniul Aplica¸ii, alege¸i Sunet si video si selecta¸i op¸iunea Thoggen DVD Ripper.
t
t
¸
¸
t
t

272 / 338

Figura 8.87: Lansarea Thoggen
2. Se va aﬁ¸a fereastra Thoggen. Primul pas necesar pentru a începe crearea copiei este s˘ alege¸i pistele de pe DVD pe care
s
a
t
dori¸i s˘ le salva¸i. Bifa¸i c˘ su¸ele respective, apoi efectua¸i clic pe butonul OK pentru a continua.
t a
t
t a t
t

273 / 338

Figura 8.88: Alegerea pistelor ce trebuie salvate
3. În urm˘ torul pas al procesului de copiere trebuie s˘ configura¸i ni¸te op¸iuni în funçie de cerin¸ele dumneavoastr˘ . Pute¸i
a
a
t s
t
t
t
a
t
alege dimensiunea imaginii din lista de seleçie corespunz˘ toare sau pute¸i defini dac˘ dori¸i s˘ p˘ stra¸i doar o parte a
t
a
t
a
t a a t
imaginii ap˘ sând butonul Configure Cropping. Dac˘ nu dori¸i s˘ modifica¸i aceste set˘ ri pute¸i continua procesul de
a
a
t a
t
a
t
salvare a copiei de siguran¸a ap˘ sând butonul OK.
t˘ a

274 / 338

Figura 8.89: Schimbarea configur˘ rilor implicite
a
4. Procesul de creare a copiei de siguran¸a va începe imediat. Pute¸i vedea atât progresul pistei actuale cât si progresul
t˘
t
¸
procesului complet în seçiunea Progress a ferestrei Thoggen. Copierea unui DVD dureaz˘ destul de mult timp. Cu toate
t
a
acestea, copia final˘ este destul de bun˘ calitativ.
a
a

275 / 338

Figura 8.90: Crearea unei copii de siguran¸a a unui DVD
t˘

8.9

Redarea fisierelor multimedia de pe internet
¸

Ubuntu con¸ine unelte pentru a reda în direct videoclipuri si muzic˘ de pe internet. Pute¸i asculta melodii si vedea clipuri video
t
¸
a
t
¸
direct în navigatorul web, dar pentru a putea face acest lucru poate fi nevoie de instalarea unor programe speciale. Abilitatea de
a reda fi¸iere multimedia de pe internet depinde de modul în care furnizorul de servicii le-a f˘ cut disponibile.
s
a

8.9.1

Vizionarea videoclipurilor în navigatorul web

Not˘ :
a
Pute¸i viziona multe din videoclipurile de pe internet direct din navigatorul web. De exemplu, pute¸i viziona videoclipuri de pe
t
t
Google Video sau YouTube direct în fereastra Firefox f˘ r˘ a instala vreun program sau modul special. Urm˘ toarea captur˘ de
aa
a
a
ecran arat˘ fereastra Firefox în timp ce este redat un videoclip în aceasta:
a

276 / 338

Figura 8.91: Vizionarea unui videoclip în navigatorul web
Cu toate acestea, în funçie de formatul clipului video pe care dori¸i s˘ îl viziona¸i, se poate s˘ fie necesar s˘ desc˘ rca¸i alte
t
t a
t
a
a
a t
module pentru navigatorul web. Unele dintre modulele disponibile pentru navigatorul implicit, Firefox, sunt:
• Modulul Totem Xine: Instala¸i pachetul totem-xine-firefox-plugin din arhiva software "Universe".
t
• Modulul Totem GStreamer: Instala¸i pachetul totem-gstreamer-firefox-plugin din arhiva software "Universe".
t
• Modulul MPlayer: Instala¸i pachetul mozilla-mplayer din arhivele software Universe.
t
• Modulul Flash: Instala¸i pachetul flashplugin-nonfree din arhiva software "Multiverse".
t
Procesul instal˘ rii unui modul depinde de platforma folosit˘ . Dac˘ folosi¸i Totem-GStreamer, player-ul pentru filme implicit
a
a
a
t
în Ubuntu, este necesar s˘ instala¸i pachetul software totem-gstreamer-firefox-plugin. Cu toate acestea, pentru a putea viziona
a
t
videoclipuri transmise sub form˘ de flux în navigatorul web este nevoie s˘ instala¸i codec-ul Microsoft Windows si apoi s˘
a
a
t
¸
a
instala¸i modulul Totem.
t
Pute¸i chiar instala un player multimedia adi¸ional, precum RealPlayer 10, pentru a viziona fluxuri video în format Realmedia.
t
t
Când a¸i instalat toate codec-urile si modulele men¸ionate mai sus, pute¸i vedea fi¸iere RealMedia chiar si în Player-ul pentru
t
¸
t
t
s
¸
filme Totem. Totu¸i, pute¸i instala RealPlayer pe calculatorul dumneavoastr˘ si pentru c˘ acesta este capabil de redarea fi¸ierelor
s
t
a¸
a
s
RealMedia la o calitate pu¸in mai mare decât alte playere.
t
Real Player, program dezvoltat de Real Networks, suport˘ un num˘ r de codecuri audio si video precum realaudio, realvideo 10,
a
a
¸
mp3, ogg vorbis, theora, h264 si aac. RealPlayer pentru Linux este disponibil în arhiva comercial˘ Canonical si poate fi desc˘ rcat
¸
a
¸
a
gratuit de pe situl web RealPlayer.
RealPlayer este un program proprietar si nu este suportat de comunitatea Ubuntu.
¸
Instalarea RealPlayer Dup˘ cum a fost men¸ionat mai sus, RealPlayer pentru Linux este disponibil în arhiva comercial˘ Canona
t
a
ical. Ubuntu nu include aceast˘ arhiv˘ implicit. A¸adar va fi nevoie s˘ ad˘ uga¸i arhiva comercial˘ a Canonical sistemului
a
a
s
a a t
a
dumneavoastr˘ . Odat˘ ce a¸i ad˘ ugat aceast˘ arhiv˘ pute¸i c˘ uta si instala pachetul RealPlayer cu ajutorul Administratorului de
a
a
t
a
a
a
t a
¸
pachete Synaptic.
1. Acum pute¸i porni RealPlayer din meniul Aplica¸ii. Pentru a accesa RealPlayer, în meniul Aplica¸ii merge¸i la Sunet si
t
t
t
t
¸
video si face¸i clic pe RealPlayer 10,
¸
t

277 / 338

Figura 8.92: Pornirea RealPlayer
2. Fereastra RealPlayer Setup Assistant va fi afi¸at˘ pentru a v˘ ghida în configurarea RealPlayer. Face¸i clic pe Forward
s a
a
t
pentru a porni procesul de configurare.

278 / 338

Figura 8.93: Ini¸ierea procesului de conﬁgurare RealPlayer
t
3. Dup˘ citirea notelor despre versiunea curent˘ RealPlayer 10, face¸i clic pe Forward din nou pentru a continua.
a
a
t

Figura 8.94: Notele despre versiunea RealPlayer
4. Înainte de a instala RealPlayer pe calculatorul dumneavoastr˘ este nevoie s˘ citi¸i si s˘ accepta¸i licen¸a pentru a continua
a
a
t ¸ a
t
t
conﬁgurarea. Ap˘ sa¸i Accept.
a t

279 / 338

Figura 8.95: Acceptarea licen¸ei
t
5. A¸i ajuns la ultimul ecran al Asistentului de configurare RealPlayer. Alege¸i configurarea preferat˘ si ap˘ sa¸i OK pentru a
t
t
a¸
a t
o accepta.

Figura 8.96: Încheierea procesului de configurare
6. Fereastra RealPlayer va fi afi¸at˘ , indicând c˘ procesul de configurare s-a incheiat cu succes. Acum pute¸i viziona fluxuri
s a
a
t
video de pe internet în RealPlayer.

280 / 338

Figura 8.97: Fereastra RealPlayer
7. Pentru a viziona un clip ales de dumneavoastr˘ , porni¸i Firefox si copia¸i adresa paginii care con¸ine videoclipul în Rea
t
¸
t
t
alPlayer.
8. Pe pagina web, face¸i clic pe leg˘ tura c˘ tre videoclipul ales.
t
a
a

Figura 8.98: Alegerea leg˘ turii c˘ tre videoclip
a
a
9. Ve¸i ﬁ întrebat dac˘ dori¸i s˘ deschide¸i clipul în RealPlayer sau s˘ îl salva¸i pe calculatorul dumneavoastr˘ . Pentru a vedea
t
a
t a
t
a
t
a
clipul sub forma unui ﬂux video de pe internet accepta¸i alegerea implicit˘ ap˘ sând butonul OK.
t
a a

281 / 338

Figura 8.99: Vizionarea videoclipului ca flux de pe internet
10. Fereastra de dialog Downloads afi¸eaz˘ progresul desc˘ rc˘ rill. Dup˘ ce fi¸ierul este desc˘ rcat într-un director temporar va
s a
a a
a
s
a
începe redarea videoclipului în fereastra RealPlayer.

Figura 8.100: Vizionarea videoclipurilor de pe internet în RealPlayer
11. Pute¸i ad˘ uga leg˘ tura în lista dumneavoastr˘ de Favorite pentru a putea revedea videoclipul f˘ r˘ a fi nevoie s˘ îl c˘ uta¸i
t
a
a
a
aa
a
a t
din nou pe internet. Pentru a salva videoclipul ca Favorit, în meniul Favorites face¸i clic pe Add to Favorite.
t

282 / 338

Figura 8.101: Salvarea unui videoclip ca favorit
12. Videoclipul este acum salvat în lista de favorite. Pe viitor, pute¸i revedea acest clip video în RealPlayer alegând link-ul din
t
meniul Favorites. Pute¸i s˘ reda¸i un videoclip direct în RealPlayer speciﬁcând adresa acestuia. Pentru a face acest lucru,
t a
t
în meniul File, face¸i clic pe Open Location.
t

Figura 8.102: Vizionarea unui videoclip direct în RealPlayer
13. Scrie¸i adresa sau calea spre videoclip în fereastra de dialog Open Location si face¸i clic pe OK pentru a începe redarea
t
¸
t
ﬂuxului video.

283 / 338

Figura 8.103: Alegerea fi¸ierului video
s

8.10 Modificarea videoclipurilor
Pe lâng˘ vizionarea videoclipurilor si filmelor, Ubuntu con¸ine unelte pentru modificarea videoclipurilor. Uneltele disponibile în
a
¸
t
Ubuntu includ:
Kino: editor video avansat, Kino copiaz˘ imagini de pe camera video în format Raw DV si AVI. V˘ permite s˘ înc˘ rca¸i mai
a
¸
a
a
a t
multe clipuri video, s˘ le t˘ ia¸i sau s˘ le lipi¸i si s˘ salva¸i o list˘ a modific˘ rilor în formatele SMIL si XML.
a a t
a
t ¸ a
t
a
a
¸
Stopmotion: Stopmotion este o aplica¸ie liber˘ pentru crearea filmelor de anima¸ie din imagini statice. Pute¸i crea astfel de filme
t
a
t
t
din imagini importate de pe o camer˘ foto sau de pe discul dur, pute¸i ad˘ uga efecte sonore si pute¸i exporta anima¸ia în diferite
a
t a
¸
t
t
formate video precum mpeg si avi.
¸
Subtitle Editor: Subtitle Editor este o unealt˘ GTK+2 folosit˘ la editarea subtitr˘ rilor pentru filme si clipuri video. Îl pute¸i
a
a
a
¸
t
folosi pentru a crea subtitr˘ ri noi, modifica, corecta sau rafina subtitr˘ ri existente. Acest program v˘ arat˘ si forma de und˘ a
a
a
a
a¸
a
sunetului, înlesnind sincronizarea subtitr˘ rilor cu vorbirea.
a
Pitivi Video Editor: Pitivi Video Editor este un editor neliniar ce v˘ permite s˘ modifica¸i cu u¸urin¸a proiecte audio si video.
a
a
t
s
t˘
¸
Folosind Pitivi pute¸i captura sunet si video, mixa, redimensiona, t˘ ia si aplica efecte surselor audio si video. De asemenea
t
¸
a ¸
¸
permite salvarea în orice format suportat de platforma GStreamer.

8.10.1 Modificarea clipurilor video folosind editorul Pitivi
Editorul video Pitivi nu e inclus în Ubuntu implicit, ci este inclus în arhiva Universe a Ubuntu. Pute¸i instala Pitivi folosind
t
Administratorul de pachete Synaptic.
1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Muzic˘ si filme si apoi face¸i clic pe Pitivi Video Editor.Se va deschide fereastra Pitivi vo
t
t
a¸
¸
t
10.3.

284 / 338

2. Fereastra principal˘ a Pitivi este împ˘ r¸it˘ într-un num˘ r de panouri. Pute¸i folosi butoanele de pe bara de activit˘¸i pentru
a
at a
a
t
at
a executa açiuni precum deschiderea, importarea, ad˘ ugarea, vizionarea si salvarea clipurilor video. Pentru a modifica un
t
a
¸
clip video, începe¸i prin a-l importa în editorul video Pitivi, f˘ când clic pe butonul Import Clips.
t
a

Figura 8.104: Interfa¸a Pitivi
t
3. În fereastra de dialog „Import a clip”, naviga¸i pân˘ la dosarul video de unde s˘ îl importa¸i clipuri si alege¸i unul sau mai
t
a
a
t
¸
t
multe clipuri video pe care dori¸i s˘ le modifica¸i, apoi face¸i clic pe butonul Add pentru a le importa în fereastra Pitivi.
t a
t
t

285 / 338

Figura 8.105: Importul clipurilor video în Pitivi
4. Clipul video ales este acum importat în editorul video Pitivi. Pute¸i face dublu-clic pe un clip video pentru a-l viziona în
t
panoul din dreapta. Ap˘ sa¸i butonul Stop din bara de control pentru a opri redarea clipului.
a t

286 / 338

Figura 8.106: Vizualizarea videoclipului importat
5. Pentru a modiﬁca clipul video importat este nevoie s˘ îl duce¸i în panoul de jos si s˘ îl ad˘ uga¸i la linia temporal˘ , apoi s˘
a
t
¸ a
a t
a
a
ap˘ sa¸i Project Settings din meniul File. Astfel va ﬁ deschis˘ fereastra de dialog Projects Settings.
a t
a

287 / 338

Figura 8.107: Afi¸area casetei de dialog „Op¸iunile proiectului”
s
t
6. În fereastra de dialog Projects Settings pute¸i modifica diferite propriet˘¸i ale clipului ales prin definirea specifica¸iilor
t
at
t
în funçie de dorin¸ele dumneavoastr˘ . În seçiunea Video Output pute¸i alege în˘ l¸imea, l˘¸imea si num˘ rul de cadre pe
t
t
a
t
t
at
at
¸
a
secund˘ ale clipului audio. Asem˘ n˘ tor pute¸i alege propriet˘¸ile pistei audio din seçiunea Audio Output. Ap˘ sa¸i OK
a
a a
t
at
t
a t
dup˘ ce a¸i stabilit preferin¸ele dumneavoastr˘ .
a
t
t
a

288 / 338

Figura 8.108: Alegerea op¸iunilor de modificare
t
7. În fereastra Pitivi, pentru a aplica preferin¸ele pe clipul video ales face¸i clic pe butonul Render project. Va fi afi¸at˘
t
t
s a
fereastra de dialog Render project. În aceast˘ fereastr˘ de dialog pute¸i ap˘ sa butonu Modify pentru a altera din nou
a
a
t
a
propriet˘¸ile clipului video. Dac˘ nu dori¸i acest lucru face¸i clic pe Choose file pentru a alege fi¸ierul în care va fi salvat
at
a
t
t
s
clipul video modificat.

289 / 338

Figura 8.109: Alegerea fi¸ierului destina¸ie
s
t
8. Se va deschide fereastra de dialog Choose file to render to. Folosi¸i-o pentru a alege un nume pentru fi¸ier si locaul în
t
s ¸
care acesta va fi salvat. Când a¸i terminat face¸i clic pe OK pentru a închide fereastra de dialog Choose file to render to.
t
t

290 / 338

Figura 8.110: Alegerea fi¸ierului în care va fi salvat clipul video
s
9. Numele fi¸ierului nou creat va ap˘ rea pe butonul Output file. Ini¸ia¸i salvarea clipului video ap˘ sând butonul Record.
s
a
t t
a

Figura 8.111: Editarea fi¸ierului video
s
10. Editorul video Pitivi a început salvarea clipului nou bazându-se pe preferin¸ele dumneavoastr˘ . Bara de progres va indica
t
a
starea procesului de salvare. Odat˘ finalizat acest proces, ap˘ sa¸i butonul de închidere din col¸ul dreapta-sus al ferestrei de
a
a t
t
dialog Render project pentru a o p˘ r˘ si.
aa

291 / 338

Figura 8.112: Indicatorul de progres al salv˘ rii clipului
a
11. Clipul nou editat este acum salvat în loca¸ia specificat˘ .
t
a

Figura 8.113: Clipul video editat

t
În aceast˘ leçie a¸i înv˘¸at c˘ :
a t t
at a
• Utilizarea si distribuirea programelor este controlat˘ de legi si regulamente unice fiec˘ rei ¸ari.
¸
a
¸
a t˘
• Când utiliza¸i sau distribui¸i formate media proprietare trebuie s˘ cunoa¸te¸i patentele sau drepturile de copiere ale formatului
t
t
a
s t
utilizat.
• Pute¸i folosi Rhythmbox pentru a reda si organiza melodii, a asculta posturi de radio de pe internet si a copia muzic˘ de pe
t
¸
¸
a
CD-uri audio.

292 / 338

• Folosind Sound Juicer pute¸i asculta melodiile direct de pe CD sau le pute¸i extrage si converti în fi¸iere audio. Suplimentar,
t
t
¸
s
programul implicit pentru inscrip¸ionarea discurilor CD si DVD, Brasero, poate fi folosit pentru crearea de discuri audio sau a
t
¸
discurilor CD/DVD de date.
• Redarea formatelor multimedia proprietare în Ubuntu poate fi activat˘ prin instalarea codecurilor multimedia suplimentare din
a
arhivele software.
• Ubuntu ofer˘ unelte de redare a muzicii de pe un iPod prin intermediul gtkpod.
a
• Programul de Înregistrare sunet al mediului GNOME poate fi utilizat pentru a crea fi¸iere audio în diferite formate.
s
• Audacity v˘ permite s˘ înregistra¸i si s˘ modifica¸i fi¸iere audio.
a
a
t ¸ a
t s
• Redarea DVD-urilor în Player-ul de filme Totem poate fi activat˘ prin instalarea pachetelor software necesare.
a
• Thoggen este un utilitar de creare a copiilor de siguran¸a a DVD-urilor pentru Linux care poate fi folosit în Ubuntu pentru
t˘
salvarea con¸inutului DVD-urilor.
t
• Ubuntu con¸ine unelte ce permit ascultarea muzicii si vizionarea clipurilor direct din navigatorul dumneavoastr˘ web sau într-un
t
¸
a
player media precum RealPlayer.
• Editorul video Pitivi poate fi folosit pentru a reda si a modifica videoclipuri.
¸

t
Question: Enumera¸i principalele avantaje ale unei licen¸e software libere.
t
t
Answer:
Question: Nu impune restriçii în utilizarea softului
t
• Totem
• Rhythmbox
• Audacity
• gtkpod
Answer:
Question: Ce sunt podcast-urile?
Answer:
Question: Care aplica¸ie este disponibil˘ implicit în Ubuntu pentru a reda si a extrage melodiile de pe CD-uri audio?
t
a
¸
• Xine
• RealPlayer
• Brasero scriere discuri
• Sound Juicer
Answer:
Question: În ce formate v˘ permite Sound Juicer s˘ extrage¸i fi¸ierele audio?
a
a
t s
Answer:
Question: De unde afl˘ Sound Juicer artistul, titlul si datele melodiilor de pe un CD audio?
a
¸
Answer:

293 / 338

Question: Care este numele aplica¸iei de inscrip¸ionare a CD-urilor audio implicit˘ din Ubuntu?
t
t
a
Answer:
Question: De ce este nevoie de instalarea codecurilor multimedia suplimentare în Ubuntu?
Answer:
Question: Pute¸i desc˘ rca si instala codecuri multimedia folosind ____________________.
t
a ¸
Answer:

t
Exerci¸iul 1: Redarea muzicii în Rhythmbox A¸i instalat recent Ubuntu si dori¸i s˘ asculta¸i sau s˘ organiza¸i ni¸te melodii, s˘
t
t
¸
t a
t
a
t s
a
asculta¸i podcast-uri sau radio de pe internet. Enumera¸i pa¸ii pe care ar trebui s˘ -i urma¸i.
t
t s
a
t
1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Muzic˘ si filme si apoi face¸i clic pe Rhythmbox Music Player.
t
t
a¸
¸
t
2. Pentru a importa fi¸iere audio individuale, face¸i clic-dreapta pe Music si alege¸i Import˘ fi¸ier.
s
t
¸
t
a s
3. În fereastra de dialog Import˘ fi¸ier în bibliotec˘ , naviga¸i pân˘ la dosarul din care vre¸i s˘ importa¸i fi¸iere.
a s
a
t
a
t a
t s
4. Alege¸i fi¸ierele pe care dori¸i s˘ le importa¸i si face¸i clic pe Deschide.
t s
t a
t ¸
t
5. Alege¸i melodiile pe care dori¸i s˘ le asculta¸i si face¸i clic pe butonul Redare pentru a începe redarea melodiei alese.
t
t a
t ¸
t
6. Pentru a asculta un podcast efectua¸i clic dreapta pe op¸iunea Podcasturi din Bibliotec˘ si alege¸i Flux podcast nou.
t
t
a¸
t
7. Introduce¸i adresa web a podcast-ului în fereastra Flux podcast nou si face¸i clic pe Adaug˘ .
t
¸
t
a
8. Pentru a asculta un episod al unui podcast alege¸i-l si face¸i clic pe butonul Redare.
t ¸
t
9. Pentru a asculta radio de pe internet face¸i clic pe Radio în panoul Bibliotec˘ .
t
a
10. Face¸i dublu-clic pe postul de radio pe care dori¸i s˘ îl asculta¸i.
t
t a
t
11. Pentru a ad˘ uga o sta¸ie radio nou˘ la lista existent˘ face¸i clic pe Post nou de Radio prin Internet si introduce¸i adresa
a
t
a
a
t
¸
t
noului post de radio în fereastra Post nou de Radio prin Internet.
12. Face¸i clic pe butonul Adaug˘ pentru a o ad˘ uga în list˘ .
t
a
a
a
13. Pute¸i ad˘ uga mult mai multe posturi de radio de pe internet în acela¸i mod si v˘ pute¸i asculta postul preferat cu doar un
t a
s
¸ a
t
clic de maus.
Exerci¸iul 2: Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio Ave¸i o coleçie extins˘ de CD-uri audio si dori¸i s˘ le
t
¸
t
t
a
¸
t a
asculta¸i în Ubuntu, s˘ vede¸i detalii despre melodii si s˘ le extrage¸i pe calculatorul dumneavoastr˘ într-un format compatibil
t
a
t
¸ a
t
a
pentru a putea s˘ le asculta¸i mai târziu. Enumera¸i pa¸ii necesari pentru a putea face tot ceea ce dori¸i.
a
t
t s
t
1. Introduce¸i un CD audio în unitatea CD a calculatorului dumneavoastr˘ . Va porni automat programul pentru redarea si
t
a
¸
extragerea melodiilor de pe CD-uri audio Sound Juicer.
2. Re¸ine¸i c˘ Sound Juicer a c˘ utat informa¸ii despre melodiile de pe CD în baza de date MusicBrainz.org.
t t a
a
t
3. Pentru a asculta melodii, alege¸i-le pe cele pe care dori¸i s˘ le audia¸i bifând c˘ su¸ele corespunz˘ toare lor.
t
t a
t
a t
a
4. Face¸i clic pe butonul Play pentru a asculta melodiile.
t
1. Introduce¸i un CD audio în unitatea CD a calculatorului dumneavoastr˘ .
t
a
2. Deschide¸i meniul Aplica¸ii si face¸i clic pe butonul Preferin¸e.
t
t ¸
t
t
3. În fereastra de dialog Preferin¸e face¸i clic pe lista de seleçie Format ie¸ire.
t
t
t
s

294 / 338

4. Alege¸i formatul dorit din lista de seleçie Output Format.
t
t
5. Alege¸i dosarul în care dori¸i s˘ fie plasate fi¸ierele extrase din lista de seleçie Directorul Music.
t
t a
s
t
6. Efectua¸i clic pe Inchide pentru a închide fereastra Preferin¸e.
t
t
7. În fereastra Sound Juicer alege¸i melodiile dorite bifând c˘ su¸ele corespunz˘ toare lor.
t
a t
a
8. Ap˘ sa¸i butonul Extract pentru a începe copierea fi¸ierelor.
a t
s
9. Sound Juicer v˘ în¸tiin¸eaz˘ dup˘ terminarea procesului. Ap˘ sa¸i butonul Deschide pentru a vedea melodiile copiate pe
a s t a
a
a t
discul fix.
10. Melodiile de pe CD sunt acum copiate sub forma unor fi¸iere audio pe discul fix al calculatorului dumneavoastr˘ . Le pute¸i
s
a
t
asculta f˘ când dublu-clic pe ele.
a
Exerci¸iul 3: Crearea CD-urilor audio Tocmai a¸i descoperit un sit web de unde pute¸i desc˘ rca gratuit sute de melodii. Nu
t
t
t
a
dori¸i ca aceste melodii s˘ ocupe mult spa¸iu pe discul fix al calculatorului dumneavoastr˘ . A¸adar, dori¸i s˘ copia¸i aceste fi¸iere
t
a
t
a s
t a
t
s
pe CD-uri audio. pentru a le putea asculta pe viitor f˘ r˘ a fi nevoie de spa¸iu pe discul dur.
aa
t
1. Introduce¸i un CD gol (inscriptibil) în unitatea CD a calculatorului dumneavoastr˘ .
t
a
2. Face¸i clic pe butonul Make Audio CD din fereastra de dialog Choose Disc Type. Astfel va fi lansat creatorul de CD-uri
t
audio Serpentine.
3. Açiona¸i butonul Proiect audio
t
t
4. Naviga¸i în directorul dorit care con¸ine fi¸ierele pe care dori¸i s˘ le ad˘ uga¸i pentru a-i afi¸a con¸inutul.
t
t
s
t a
a t
s
t
5. Alege¸i fi¸ierele audio care dori¸i s˘ fie copiate si face¸i clic pe Adaug˘ sau pur si simplu trage¸i numele fiec˘ rui fi¸ier în
t s
t a
¸
t
a
¸
t
a
s
zona fi¸ierelor din partea dreapt˘ a ferestrei proiectului.
s
a
6. Dup˘ ce v-a¸i asigurat c˘ a¸i ales toate fi¸ierele pe care le dori¸i copiate pe CD, face¸i clic pe butonul Scrie pe disc pentru
a
t
a t
s
t
t
a ini¸ia scrierea fi¸ierelor pe CD.
t
s
7. Se va afi¸a fereastra de dialog pentru configurarea inscrip¸ion˘ rii discului. Açiona¸i butonul Scrie pentru a continua.
s
t a
t
t
8. Brasero va începe s˘ scrie fi¸ierele audio pe discul media.
a
s
Exerci¸iul 4: Redarea formatelor multimedia proprietare Ave¸i o coleçie extins˘ de muzic˘ în format MP3 stocat˘ pe calt
t
t
a
a
a
culatorul dumneavoastr˘ si dori¸i s˘ asculta¸i aceste melodii pe Ubuntu. Enumera¸i pa¸ii necesari pentru a instala codecurile
a¸
t a
t
t
s
multimedia necesare.
t
t
2. Arhivele Multiverse si Restricted nu sunt activate implicit în Ubuntu. Pentru a le activa merge¸i în meniul Set˘ ri si face¸i
¸
t
a ¸
t
clic pe Arhive. Fereastra de dialog Surse software se va deschide.
3. Pentru a activa arhivele Multiverse si Restricted, marca¸i cea de-a treia si a patra c˘ su¸a de pe pagina Programe Ubuntu,
¸
t
¸
a t˘
apoi efectua¸i clic pe Închide pentru a închide fereastra de dialog.
t
4. Se poate s˘ apar˘ o notificare a faptului c˘ informa¸iile despre arhive s-au modificat. Ap˘ sa¸i Închide pentru a închide
a
a
a
t
a t
acest mesaj.
5. În fereastra principal˘ a Administratorului de pachete Synaptic va fi nevoie s˘ efectua¸i clic pe butonul Reîncarc˘ pentru
a
a
t
a
ca schimb˘ rile f˘ cute de dumneavoastr˘ s˘ fie aplicate.
a
a
a a
6. Ap˘ sând butonul Reîncarc˘ sistemul va verifica arhivele pentru a g˘ si pachetele software noi, îndep˘ rtate sau actualizate.
a
a
a
a
7. Pentru a instala un pachet software trebuie mai întâi s˘ îl g˘ si¸i în fereastra Administratorului de pachete Synaptic.
a
a t
8. Pentru a ini¸ia o c˘ utare a unui pachet anume, face¸i clic pe Caut˘ .
t
a
t
a

295 / 338

9. Introduce¸i în câmpul Caut˘ numele pachetului software pe care îl dori¸i, apoi efectua¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a
t
a
t
t
a
începe c˘ utarea.
a
10. Face¸i clic-dreapta pe pachetul software pe care dori¸i s˘ îl instala¸i si alege¸i Marcheaz˘ pentru instalare.
t
t a
t ¸
t
a
11. Dup˘ ce a¸i marcat toate pachetele necesare, face¸i clic pe Aplic˘ pentru a ini¸ia desc˘ rcarea pachetelor software. Se va
a
t
t
a
t
a
afi¸a fereastra Sumar.
s
12. Pentru a continua instalarea, face¸i clic pe butonul Aplic˘ din fereastra de dialog Sumar.
t
a
13. Dup˘ desc˘ rcarea si instalarea tuturor pachetelor software marcate, fereastra Modific˘ rile au fost aplicate va fi afi¸at˘ .
a
a
¸
a
s a
Face¸i clic pe Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de dialog Modific˘ rile au fost aplicate.
t
aa
a
14. C˘ su¸a din dreptul programelor recent instalate a devenit verde, indicând c˘ programul a fost instalat cu succes.
a t
a
Exerci¸iul 5: Redarea DVD-urilor Un prieten v-a d˘ ruit un pachet de DVD-uri cu filmele dumneavoastr˘ preferate. Acum
t
a
a
dori¸i s˘ viziona¸i unul din DVD-uri în Ubuntu si s˘ v˘ bucura¸i de filmele preferate.
t a
t
¸ a a
t
1. Instala¸i urm˘ toarele pachete software din arhivele Universe si Multiverse, folosind Administratorul de pachete Synaptic.
t
a
¸
• gxine
• libdvdcss2
• libdvdnav4
• libdvdplay0
• libdvdvread3
2. Instala¸i pachetul software Ubuntu Restricted Extras din arhiva Ubuntu.
t
3. Introduce¸i DVD-ul în unitatea DVD a calculatorului dumneavoastr˘ . Player-ul pentru filme Totem va porni automat si
t
a
¸
DVD-ul va fi redat.
4. Pentru a viziona DVD-ul pe tot ecranul, în meniul View face¸i clic pe Fullscreen. Alternativ, pute¸i ap˘ sa tasta F.
t
t a
5. Acum pute¸i vedea DVD-ul pe tot ecranul. În orice moment pute¸i ap˘ sa tasta ESC pentru a reveni la fereastra Totem.
t
t a
6. Pentru a v˘ alege op¸iunile preferate, în meniul Editare face¸i clic pe Preferin¸e.
a
t
t
t
7. Dup˘ alegerea op¸iunilor preferate, face¸i clic pe butonul Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de dialog.
a
t
t
aa
8. Pentru a trece la urm˘ torul cadru, în meniul Go, face¸i clic pe Deruleaz˘ înainte.
a
t
a
9. Bara lateral˘ nu este util˘ când viziona¸i DVD-uri, face¸i clic pe butonul Sidebar.
a
a
t
t
10. Aceast˘ açiune ascunde bara lateral˘ astfel încât pute¸i viziona DVD-ul la dimensiuni mai mare si, în acela¸i timp, pute¸i
a t
a
t
¸
s
t
avea toate butoanele de redare la îndemân˘ .
a

296 / 338

Capitolul 9

Ubuntu - ajutor si suport
¸
O BIECTIVE
a t
t
at
• Cum s˘ c˘ uta¸i asisten¸a tehnic˘ pentru Ubuntu din diverse surse precum documenta¸ia din sistem, documenta¸ia de pe internet,
a a t
t˘
a
t
t
suportul comercial, suportul comunit˘¸ii, Launchpad si The Fridge.
at
¸

9.1

Introducere

Ajutorul si suportul pentru Ubuntu sunt accesibile rapid din mai multe surse, a¸a c˘ nu trebuie s˘ intra¸i în panic˘ atunci când
¸
s a
a
t
a
întâmpina¸i o problem˘ . În principal pute¸i folosi dou˘ c˘ i pentru a avea acces la suport:
t
a
t
a a
• Prima cale este: Gratuit, oferit de comunitate si se compune din ajutor oferit de documenta¸ia din sistem si cea de pe internet,
¸
t
¸
listele de discu¸ii pe e-mail, forumurile, canalele IRC si Launchpad.
t
¸
• A doua cale este: Suportul contra cost, servicii comerciale oferite de c˘ tre ﬁrma Canonical îns˘ si sau prin partenerii s˘ i.
a
a¸
a

297 / 338

Figura 9.1: Accesarea documenta¸iei din sistem
t

9.2

Documenta¸ia din sistem
t

Prima resurs˘ pe care trebuie s˘ o explora¸i mai întâi este documenta¸ia oferit˘ de sistem si care este accesibil˘ f˘ r˘ conexiune la
a
a
t
t
a
¸
a aa
t
t ¸
a
t
a
t
internet. Echipa Ubuntu pentru documenta¸ie men¸ine si actualizeaz˘ documenta¸ia pentru ﬁecare versiune lansat˘ . Documenta¸ia
este serioas˘ si demn˘ de încredere si este disponibil˘ în diferite limbi.
a¸
a
¸
a
Documenta¸ia Ubuntu prezent˘ în sistem este scris˘ ca un ajutor organizat pe capitole care include si r˘ spunsuri la cele mai
t
a
a
¸ a
frecvente întreb˘ ri. Documenta¸ia este accesibil˘ din meniul Sistem de la op¸iunea Ajutor si suport. Urm˘ toarea captur˘ de
a
t
a
t
¸
a
a
ecran v˘ va ar˘ ta pagina de start a documenta¸iei pentru ajutor si suport prezent˘ în sistem.
a
a
t
¸
a

298 / 338

Figura 9.2: Documenta¸ia din sistem
t
Nou în Ubuntu? Aceast˘ seçiune v˘ introduce în lumea minunat˘ Ubuntu si include un ghid u¸or de folosit dac˘ a¸i migrat de la
a
t
a
a
¸
s
a t
Microsoft Windows la Ubuntu. De asemenea în aceast˘ seçiune, ghidul de ajutor v˘ va ar˘ ta cum s˘ folosi¸i desktopul, care este
a
t
a
a
a
t
rolul administratorului si încearc˘ s˘ v˘ formeze aptitudinile de baz˘ pentru utilizarea calculatorului. Este o resurs˘ deosebit˘
¸
a a a
a
a
a
pentru orice încep˘ tor.
a
Unele aplica¸ii ofer˘ , de asemenea, acces la sistemul de ajutor prin op¸iunea Ajutor din meniul aplica¸iei sau prin açionarea tastei
t
a
t
t
t
funçionale F1.
t
Una din caracteristicile cele mai importante ale sistemului de ajutor este posibilitatea de a c˘ uta în documenta¸ie solu¸ia proba
t
t
lemelor pe care le ave¸i. Pur si simplu tasta¸i termenul pe care îl c˘ uta¸i si sistemul va c˘ uta toate documentele si ghidurile în care
t
¸
t
a t ¸
a
¸
se face referire la acel termen.

9.3

Documenta¸ia online
t

Not˘ :
a
a
Documenta¸ia Ubuntu de pe Internet este disponibil˘ la adresa https://help.ubuntu.com. Pe acest site sunt disponibile dou˘ tipuri
t
a
de documenta¸ii: cea oficial˘ si cea oferit˘ de comunitate.
t
a¸
a
Documenta¸ia oficial˘ este documenta¸ia care este inclus˘ implicit în Ubuntu si este accesibil˘ imediat, local din mediul dumt
a
t
a
¸
a
neavoastr˘ desktop Ubuntu. De asemenea, o pute¸i accesa si de pe Internet de la adresa men¸ionat˘ mai sus.
a
t
¸
t
a
Captura de ecran urm˘ toare prezint˘ pagina principal˘ de internet pentru documenta¸ia Ubuntu:
a
a
a
t

299 / 338

Figura 9.3: Documenta¸ia online
t
Documenta¸ia este clasificat˘ în funçie de numele versiunii Ubuntu c˘ reia se adreseaz˘ , precum Ubuntu 8.04 LTS, 7.10 si 6.06
t
a
t
a
a
¸
LTS.
Pentru a accesa local documenta¸ia oficial˘ , direct din mediul desktop Ubuntu, f˘ r˘ s˘ fi¸i conecta¸i la Internet, din meniul Sistem
t
a
aa a t
t
selecta¸i op¸iunea Ajutor si suport.
t
t
¸
Informa¸iile prezente în documenta¸ia oficial˘ vor fi suficiente pentru a v˘ ghida în rezolvarea majorit˘¸ii problemelor pe care le
t
t
a
a
at
pute¸i întâlni. Cu toate acestea, dac˘ nu pute¸i s˘ g˘ si¸i un r˘ spuns la întreb˘ rile dumneavoastr˘ , pute¸i c˘ uta r˘ spunsul în cea
t
a
t a a t
a
a
a
t a
a
de a doua categorie de documenta¸ie prezent˘ pe aceast˘ pagin˘ web. Aceasta este o documenta¸ie creat˘ de c˘ tre comunitate,
t
a
a
a
t
a
a
f˘ r˘ a fi supus˘ procesului de control al calit˘¸ii din partea Echipei de documenta¸ie Ubuntu. Accesa¸i aceast˘ documenta¸ie prin
aa
a
at
t
t
a
t
intermediul paginii cu numele Community Docs. Documenta¸ia furnizat˘ de c˘ tre comunitate este stocat˘ într-o enciclopedie
t
a
a
a
Wiki, lucru ce face posibil˘ modificarea rapid˘ a documenta¸iei. Chiar dac˘ documenta¸ia oferit˘ de comunitate acoper˘ mai
a
a
t
a
t
a
a
multe capitole si trateaz˘ unele subiecte mai în profunzime decât documenta¸ia oficial˘ , totu¸i acesteia îi lipse¸te asigurarea
¸
a
t
a
s
s
controlului de calitate si de între¸inere, iar aceste motive fac din aceast˘ op¸iune o alternativ˘ mai pu¸in demn˘ de încredere.
¸
t
a t
a
t
a
Documenta¸ia între¸inut˘ de comunitate reprezint˘ o coleçie larg˘ de documente realizate de c˘ tre comunitate, si în principal,
t
t
a
a
t
a
a
¸
acoper˘ urm˘ toarele subiecte:
a
a
• Migrarea din alte sisteme de operare precum Microsoft Windows si Red Hat
¸
• Configur˘ ri post-instalare si o gam˘ divers˘ de alte sarcini precum:
a
¸
a
a
– Între¸inerea Calculatorului
t
– Conectarea si configurarea dispozitivelor hardware
¸
Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ informa¸iile disponibile în documenta¸ia oferit˘ de comunitate:
a
a
s a
t
t
a

300 / 338

Figura 9.4: Documenta¸ia oferit˘ de comunitate
t
a
Documenta¸ia oferit˘ de comunitate este, de asemenea, clasificat˘ în mai multe categorii. Pute¸i selecta categoria dorit˘ de la
t
a
a
t
a
indexul de pagin˘ din dreapta paginii. De asemenea pute¸i folosi câmpul Search din col¸ul din dreapta-sus al paginii pentru a
a
t
t
c˘ uta o anumit˘ informa¸ie în special în cadrul documenta¸iei oferite de comunitate. Fi¸i aten¸i c˘ selectarea op¸iunii Titles va
a
a
t
t
t
t a
t
restriçiona c˘ utarea termenului dumneavoastr˘ doar la titlurile paginilor. Dac˘ opera¸ia de c˘ utare dup˘ titluri nu a produs nici
t
a
a
a
t
a
a
un rezultat, atunci o c˘ utare complet˘ cu op¸iunea Text selectat˘ , poate g˘ si pagina dorit˘ .
a
a
t
a
a
a
De asemenea, mai pute¸i g˘ si informa¸ii folositoare în pagina CommonQuestions. Accesa¸i pagina CommonQuestions select a
t
t
tând leg˘ tura Common Questions de pe pagina cu documenta¸ia oferit˘ de comunitate.
a
t
a
Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina CommonQuestions de pe situl web Ubuntu:
a
a
s a

Figura 9.5: Pagina întreb˘ rilor frecvente
a

301 / 338

Ajutor suplimentar pute¸i ob¸ine sub forma prezent˘ rilor video Ubuntu. Pute¸i selecta leg˘ tura Ubuntu Screencasts de pe pagina
t
t
a
t
a
Community Documentation pentru a accesa o serie de clipuri video despre instalarea si folosirea sistemului de operare Ubuntu.
¸
Fiecare prezentare video este conceput˘ în scopul educ˘ rii noilor utilizatori de Ubuntu. Fiecare prezentare video este disponibil˘
a
a
a
în trei dimensiuni: mare, medie si mic˘ si în dou˘ formate OGG si Flash.
¸
a¸
a
¸
Urm˘ toarea figur˘ este o captur˘ de ecran care surprinde o prezentare video care trateaz˘ instalarea aplica¸iilor:
a
a
a
a
t

Figura 9.6: Pagina prezent˘ rilor video
a
Aceste prezent˘ ri video sunt disponibile sub licen¸a Creative Commons Attributions-Share Alike 3.0. Ave¸i libertatea s˘ le
a
t
t
a
modifica¸i, partaja¸i, vinde sau distribui atâta timp cât sunt atribuie de facto lui Ubuntu.
t
t

9.4

Suport oferit de comunitate

Marea si în continu˘ cre¸tere comunitate Ubuntu ofer˘ , de asemenea, o serie de op¸iuni de ajutor gratuit pentru mediul dumneav¸
a s
a
t
oastr˘ desktop Ubuntu. În afar˘ de documenta¸ie, comunitatea Ubuntu mai ofer˘ ajutor si suport prin:
a
a
t
a
¸
• Liste de discu¸ii pe e-mail
t
• Forumuri pe Internet
• Canale IRC
• Echipe locale
• Echipa Wiki Ubuntu

9.4.1

Liste de e-mail

Pentru a g˘ si ajutor în leg˘ tur˘ cu o problem˘ , tot ceea ce trebuie s˘ face¸i este s˘ trimite¸i întrebarea printr-un e-mail pe o list˘
a
a a
a
a
t
a
t
a
de discu¸ii din domeniul de interes si ve¸i primi un r˘ spuns rapid din partea echipei.
t
¸ t
a

Ve¸i fi nevoi¸i s˘ v˘ abona¸i mai întâi la listele de discu¸ii pe mail vizitând situl web Ubuntu Mailing Lists de la adresa https://lists.ubuntu.co
t
t a a
t
t
. Pagina Listelor de discu¸ii va afi¸a toate listele de discu¸ii pe mail publice, la care v˘ pute¸i abona, precum si subiectele pe care
t
s
t
a
t
¸
le pute¸i aborda pe fiecare.
t
Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina Listelor de discu¸ii pe mail:
a
a
s a
t

302 / 338

Figura 9.7: Pagina listelor de discu¸ii
t
Pentru a solicita ajutor pentru Ubuntu desktop ar trebui s˘ accesa¸i pagina Community Support si s˘ selecta¸i lista de discu¸ii
a
t
¸ a
t
t
ubuntu-users. Aceast˘ açiune v˘ va trimite la o pagin˘ precum aceasta:
a t
a
a

Figura 9.8: Pagina de abonare la lista de discu¸ii pe mail Ubuntu-users
t
Trebuie s˘ furniza¸i adresa dumneavoastr˘ de e-mail, numele si o parol˘ în c˘ su¸ele indicate si apoi s˘ ap˘ sa¸i butonul Subscribe.
a
t
a
¸
a
a t
¸
a a t
Când v˘ abona¸i la o list˘ de discu¸ii, vi se va trimite un e-mail de confirmare pentru a verifica dac˘ adresa furnizat˘ este a
a
t
a
t
a
a
dumneavoastr˘ . Pentru a activa lista de discu¸ii la care v-a¸i abonat, în primul rând trebuie s˘ citi¸i mail-ul primit si apoi s˘ urma¸i
a
t
t
a
t
¸
a
t
leg˘ tura din mail-ul de confirmare.
a

303 / 338

Figura 9.9: Mail de confirmare
Efectuând clic pe leg˘ tur˘ ve¸i fi trimi¸i la pagina Confirm subscription request, unde pute¸i detaliile personale ale cererii de
a a t
s
t
abonare si abona¸i-v˘ la lista de discu¸ii de e-mail ap˘ sând butonul Subscribe to list ubuntu-users.
¸
t a
t
a

Figura 9.10: Pagina de confirmare a cererii de abonare
La sfâr¸it ve¸i primi un mesaj de confirmare în care se spune c˘ vi s-a confirmat cererea de abonare la lista de discu¸ii selectat˘ .
s
t
a
t
a

304 / 338

Figura 9.11: Pagina de confirmare a abon˘ rii
a
Imediat dup˘ aceea ve¸i primi un mesaj de bun venit care con¸ine adresa de mail a listei de discu¸ii selectate si ve¸i putea s˘
a
t
t
t
¸
t
a
trimite¸i mesaje în cadrul acestei liste. Înainte de a trimite prima întrebare, este bine s˘ citi¸i pu¸in arhiva deoarece subiectul care
t
a
t
t
v˘ intereseaz˘ este posibil s˘ se mai fi discutat. Arhiva v˘ va ajuta s˘ v˘ forma¸i o idee despre volumul discu¸iilor de pe list˘ si
a
a
a
a
a a
t
t
a¸
s˘ -i „sim¸i¸i” pe cei care sunt activi pe list˘ .
a
tt
a
Este posibil s˘ fi¸i „inunda¸i” de multe r˘ spunsuri la întrebarea pe care a¸i pus-o. Nivelul de mesaje primite poate fi controlat prin
a t
t
a
t
ajustarea preferin¸elor dumneavoastr˘ din UserCP (Panoul de control al utilizatorului). Pute¸i folosi acest panou pentru a v˘
t
a
t
a
personaliza profilul si preferin¸ele.
¸
t
Arhiva listelor de discu¸ii este o resurs˘ excelent˘ de informa¸ii, pentru c˘ exist˘ deja destule întreb˘ ri c˘ rora li s-a r˘ spuns.
t
a
a
t
a
a
a a
a
Arhiva poate fi privit˘ ca o memorie a experien¸ei listei de discu¸ii.
a
t
t

9.4.2

Forumuri pe Internet

Not˘ :
a
Forumurile web sunt, adesea, o alternativ˘ imediat˘ si u¸oar˘ la listele de discu¸ii pentru c˘ pute¸i primi ajutor la diferite probleme
a
a¸ s a
t
a
t
f˘ r˘ a fi nevoi¸i s˘ v˘ abona¸i la o list˘ de discu¸ii cu trafic intens de mail. Acestea sunt u¸or de folosit într-un navigator de Internet
aa
t a a
t
a
t
s
si sunt o metod˘ ideal˘ s˘ întâlni¸i al¸i utilizatori Ubuntu si dezvoltatori.
¸
a
a a
t t
¸
Urm˘ toarea captur˘ de ecran v˘ prezint˘ pagina principal˘ a sitului web „Ubuntu forums”:
a
a
a
a
a

305 / 338

Figura 9.12: Forumuri pe Internet
Pentru a vizita forumul „Ubuntu forums” accesa¸i adresa http://ubuntuforums.org/ sau adresa http://www.ubuntu.com/community/t
forums.
Forumurile Ubuntu sunt în întregime men¸inute si moderate de voluntari si sunt disponibile în multe limbi precum Chinez˘ ,
t
¸
¸
a
Olandez˘ , German˘ , Finlandez˘ , Român˘ ,...
a
a
a
a
Urm˘ toarea captur˘ de ecran v˘ prezint˘ pagina principal˘ a forumului Ubuntu în limba Francez˘ :
a
a
a
a
a
a

Figura 9.13: Forumul Ubuntu în limba Francez˘
a
Trebuie s˘ v˘ înregistra¸i pe forum pentru a putea s˘ publica¸i mesaje si s˘ ob¸ine¸i ajutor. Pentru a face acest lucru efectua¸i clic
a a
t
a
t
¸ a t t
t
pe leg˘ tura Înregistrare aﬁ¸at˘ în pagina principal˘ a forumului si aceasta v˘ va trimite c˘ tre o pagin˘ precum aceasta:
a
s a
a
¸
a
a
a

306 / 338

Figura 9.14: Pagina regulilor forumului Ubuntu
Urma¸i instruçiunile de pe aceast˘ pagin˘ si pe cele din paginile urm˘ toare pentru a v˘ înregistra pe forumul Ubuntu. Ve¸i primi
t
t
a
a¸
a
a
t
o confirmare în care sunte¸i anun¸at c˘ înregistrarea pe forum s-a încheiat.
t
t a
Acum v˘ pute¸i autentifica cu numele si parola si s˘ începe¸i s˘ utiliza¸i forumul pentru publicarea mesajelor si pentru c˘ utarea
a
t
¸
¸ a
t a
t
¸
a
celor deja existente. Mesajele publicate pe forum sunt împ˘ r¸ite pe categorii pe baza subiectului pe care îl trateaz˘ . Pentru a
at
a
primi r˘ spuns la o anumit˘ întrebare este bine s˘ c˘ uta¸i mesaje anterioare cu subiect asem˘ n˘ tor. Fiecare categorie con¸ine fire
a
a
a a t
a a
t
de discu¸ii cu toate mesajele care s-au publicat în acea categorie.
t
O metod˘ alternativ˘ de a c˘ uta informa¸iile necesare o reprezint˘ utilizarea op¸iunii de C˘ utare din pagina principal˘ a forumua
a
a
t
a
t
a
a
lui. Pute¸i tasta întrebarea dumneavoastr˘ în caseta de dialog C˘ utare pentru a porni procesul de c˘ utare. Este mai mult ca sigur
t
a
a
a
c˘ ve¸i g˘ si informa¸iile dorite în mesajele publicate.
a t a
t
Cu toate acestea, dac˘ nu g˘ si¸i informa¸iile c˘ utate în întreb˘ rile care au fost deja puse, pute¸i începe o nou˘ discu¸ie pe forumul
a
a t
t
a
a
t
a
t
web. Si dup˘ toate probabilit˘¸ile, dup˘ un timp ve¸i fi asaltat de r˘ spunsuri din partea membrilor zelo¸i ai comunit˘¸ii, oferindu¸
a
at
a
t
a
s
at
v˘ asisten¸a.
a
t˘

9.4.3

Canale IRC

Not˘ :
a
Canalele IRC sunt o form˘ de comunicare în timp real pe Internet, care permite utilizatorilor s˘ ia leg˘ tura unii cu al¸ii rapid.
a
a
a
t
Canalele IRC sunt disponibile în re¸eaua freenode, irc.freenode.net. Cel mai bun canal pentru a interaçiona cu al¸i utilizatori
t
t
t
Ubuntu este #ubuntu. Sunt disponibile si alte canale specializate precum #kubuntu, #edubuntu si #xubuntu. Suplimentar exist˘ si
¸
¸
a¸
canale dedicate discu¸iilor despre dezvoltare, despre erorile de programare, despre documenta¸ie, accesibilitate pentru persoanele
t
t
cu dizabilit˘¸i si canale dedicate echipelor locale.
at ¸
Pentru a vedea o list˘ a canalelor si clien¸ilor IRC consulta¸i https://help.ubuntu.com/community/InternetRelayChat.
a
¸
t
t
Pute¸i s˘ v˘ conecta¸i în mai multe moduri la un canal IRC si unul dintre acestea este folosind mesagerul Pidgin. Conectarea
t a a
t
¸
folosind Pidgin a fost predat˘ în Leçia a treia.
a
t
1. Deschide¸i meniul Contacte pentru a vedea op¸iunile disponibile si efectua¸i clic pe Adaug˘ un chat. Prin aceast˘ açiune
t
t
¸
t
a
a t
se va afi¸a fereastra de dialog Adaug˘ un chat.
s
a

307 / 338

Figura 9.15: Meniul Contacte
2. Pentru a interac¸iona cu utilizatorii de Ubuntu tasta¸i #ubuntu în câmpul de introducere text Chat. Apoi ap˘ sa¸i butonul
t
t
a t
Adaug˘ . Acest lucru va duce la ad˘ ugarea canalului #ubuntu în Lista de contacte.
a
a

Figura 9.16: Fereastra de dialog Adaug˘ un chat
a
3. Re¸ine¸i c˘ #ubuntu este ad˘ ugat la List˘ de contacte drept cont IRC. Efectua¸i clic dublu pe numele acesta de cont pentru
t t a
a
a
t
a putea intra în camera de discu¸ii a utilizatorilor de Ubuntu.
t

Figura 9.17: List˘ de contacte
a
4. Acum a¸i intrat în canalul IRC destinat utilizatorilor Ubuntu. Pute¸i folosi caseta din partea inferioar˘ a ferestrei pentru a
t
t
a
tasta mesajele dumneavoastr˘ , dup˘ care ap˘ sa¸i tasta Enter pentru a le trimite.
a
a
a t

308 / 338

Figura 9.18: Canalul IRC pentru utilizatorii de Ubuntu

9.4.4

Echipe locale

Not˘ :
a
Echipele Ubuntu LoCo (prescurtare de la „locale”) sunt o resurs˘ vital˘ în asigurarea suportului tehnic localizat. Datorit˘ succea
a
a
sului incredibil repurtat de Ubuntu în lume, proiectul LoCo ajut˘ grupurile de fani si de entuzia¸ti Ubuntu s˘ lucreze împreun˘ ,
a
¸
s
a
a
folosind speciﬁcul local, pentru a ajuta la munca de sus¸inere, promovare, dezvoltare si la îmbun˘ t˘¸irea sistemului de operare
t
¸
a at
Ubuntu. Pute¸i accesa echipa local˘ dorit˘ de la adresa: http://www.ubuntu.com/support/community/locallanguage.
t
a
a
Urm˘ toarea captur˘ de ecran aﬁ¸eaz˘ o list˘ cu limbile în care pute¸i solicita ajutor si suport pentru Ubuntu:
a
a
s a
a
t
¸

Figura 9.19: Pagina Echipe locale
Pentru a primi asisten¸a si suport tehnic pentru Ubuntu în limba dumneavoastr˘ selecta¸i limba dorit˘ din lista Non-English
t˘ ¸
a
t
a
Support.

309 / 338

Figura 9.20: Pagina Non-English Support
Dac˘ dori¸i s˘ înﬁin¸a¸i o echip˘ local˘ sau s˘ v˘ al˘ tura¸i uneia existente accesa¸i adresa: https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeams.
a
t a
t t
a
a
a a a
t
t
Pentru a vedea lista cu echipele locale vizita¸i adresa: https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeamList.
t

9.4.5

Echipa Wiki Ubuntu

Not˘ :
a
Echipa Ubuntu Wiki este un site web central care se comport˘ ca un centru de informa¸ii utile despre Ubuntu si proiectele din
a
t
¸
cadrul Ubuntu si con¸ine mai mult de 6.000 de documente si pagini care sunt actualizate continuu de c˘ tre membrii comunit˘¸ii
¸
t
¸
a
at
Ubuntu. Echipa Ubuntu Wiki poate ﬁ accesat˘ la https://wiki.ubuntu.com/.
a
Urm˘ toarea captur˘ de ecran înf˘¸i¸eaz˘ pagina Echipei Ubuntu Wiki:
a
a
at s a

Figura 9.21: Echipa Wiki Ubuntu

310 / 338

Ca utilizator Ubuntu pute¸i, de asemenea, s˘ contribui¸i la con¸inutul enciclopediei wiki si pute¸i edita oricare din paginile g˘ zduite
t
a
t
t
¸
t
a
de acest site. Cu toate acestea, trebuie s˘ ave¸i în vedere (s˘ respecta¸i) codul de conduit˘ Ubuntu atunci când edita¸i con¸inutul
a
t
a
t
a
t
t
oric˘ rei pagini wiki.
a
De¸i enciclopedia wiki Ubuntu este disponibil˘ doar în Englez˘ , sunt disponibile multe alte enciclopedii asem˘ n˘ toare g˘ zduite
s
a
a
a a
a
de c˘ tre echipele locale. De exemplu adresa enciclopediei wiki în limba Francez˘ este aceasta http://wiki.ubuntu-fr.org. Pute¸i
a
a
t
g˘ si si alte echipe locale dac˘ vizita¸i pagina de la adresa https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeamList.
a ¸
a
t
Pentru a afla mai multe informa¸ii despre modul de editare a paginilor wiki Ubuntu consulta¸i https://wiki.ubuntu.com/HelpOnEditing.
t
t

9.5

Launchpad

Launchpad este o suit˘ web de colaborare care ajut˘ oamenii s˘ dezvolte direct sau s˘ colaboreze la dezvoltarea aplica¸iilor graa
a
a
a
t
tuite si cu surs˘ public˘ . Acest sistem a fost dezvoltat de Canonical, Ubuntu fiind cel mai popular proiect g˘ zduit de Launchpad.
¸
a
a
a
Pute¸i folosi Shipit cu datele de identificare de pe Launchpad pentru a comanda CD-uri Ubuntu, pute¸i raporta erori de prograt
t
mare, s˘ ajuta¸i la traducerea proiectului Ubuntu, s.a.m.d.. Acest capitol va trata seçiunea de Asisten¸a tehnic˘ din Launchpad,
a
t
¸
t
t˘
a
urm˘ rirea erorilor de programare si Shipit (comandarea CD-urilor cu Ubuntu).
a
¸
a
a
s a
a
Pute¸i vizita Launchpad la adresa https://launchpad.net. Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina principal˘ a sitului Launcht
pad:

Figura 9.22: Pagina Launchpad
Informa¸iile stocate în Launchpad pot fi accesate anonim. Pentru a trimite informa¸ii c˘ tre Launchpad, mai întâi trebuie s˘ crea¸i
t
t a
a
t
un cont pe Launchpad. Pentru a crea un cont pe Launchpad pute¸i accesa leg˘ tura Register din col¸ul din dreapta-sus a paginii
t
a
t
principale si pute¸i completa datele cerute în seçiunea Not registered yet?. Ap˘ sa¸i butonul Register pentru a termina procesul
¸
t
t
a t
de înregistrare.

311 / 338

Figura 9.23: Pagina de înregistrare
Dup˘ ce v-a¸i înregistrat, pute¸i s˘ v˘ autentifica¸i si s˘ v˘ întoarce¸i la pagina principal˘ pentru a c˘ uta informa¸iile dorite. Pute¸i
a
t
t a a
t ¸ a a
t
a
a
t
t
face acest lucru fie punând o întrebare nou˘ , fie c˘ utând informa¸iile necesare în r˘ spunsurile deja existente.
a
a
t
a

9.5.1

˘
˘
˘
Raspunsurile de natura tehnica în Launchpad

Pentru a c˘ uta un r˘ spuns în cele deja existente ap˘ sa¸i pictograma Answers din dreapta. Açiunea aceasta va duce la afi¸area
a
a
a t
t
s
paginii Questions and answers. Pentru a ob¸ine informa¸ii despre un proiect în particular, precum Ubuntu, pute¸i selecta numele
t
t
t
proiectului din lista Most active projects. Se va afi¸a pagina Question for Ubuntu de pe Launchpad.
s
Este bine de stiut
¸
˘ t
˘ t
˘
Multe aplica¸ii Ubuntu ofera op¸iunea Primeste ajutor online în meniul lor „Ajutor”. Aceasta op¸iune poate fi folosita ca modalt
¸
˘
˘ tehnica” de pe Launchpad.
˘
itate de acces rapid a seçiunii „Raspunsuri de natura
t

312 / 338

Figura 9.24: Pagina Întreb˘ ri si r˘ spunsuri
a ¸ a
În aceast˘ pagin˘ sunt listate toate r˘ spunsurile specifice proiectului Ubuntu, organizate în diferite categorii. Pute¸i tasta întrebarea
a
a
a
t
dumneavoastr˘ în câmpul Search pentru a c˘ uta un r˘ spuns printre întreb˘ rile care exist˘ deja. Alternativ, pute¸i ap˘ sa butonul
a
a
a
a
a
t
a
Ask a question pentru a afi¸a pagina Ask a question.
s

Figura 9.25: Pagina Întreb˘ ri pentru proiectul Ubuntu
a
Pute¸i pune o întrebare selectând limba preferat˘ si tastând sumarul întreb˘ rii în câmpul Summary. Açionând butonul Continue
t
a¸
a
t
se va afi¸a o list˘ cu întreb˘ rile care pot fi similare cu întrebarea pus˘ de dumneavoastr˘ .
s
a
a
a
a

313 / 338

Figura 9.26: Pagina în care pute¸i pune întrebarea
t
Dac˘ tot nu g˘ si¸i r˘ spunsul dorit, continua¸i cu tastarea descrierii problemei în câmpul Description. Apoi pute¸i ap˘ sa butonul
a
a t a
t
t a
Add pentru a ad˘ uga întrebarea dumneavoastr˘ în baza de date de pe Launchpad.
a
a

Figura 9.27: Pagina de întreb˘ ri
a
Când întrebarea pus˘ a primit r˘ spuns, ve¸i primi un e-mail de notiﬁcare, în care sunte¸i anun¸at c˘ s-a r˘ spuns la întrebarea pus˘
a
a
t
t
t a
a
a
de dumneavoastr˘ .
a

9.5.2

˘
Platforma Malone de pe Launchpad de urmarire a erorilor

Not˘ :
a
Malone este o unealt˘ speciﬁc˘ web, de colaborare, pentru urm˘ rirea erorilor de programare, disponibil˘ în Launchpad. V˘
a
a
a
a
a
asigur˘ o loca¸ie în care s˘ pute¸i raporta erorile pe care le întâlni¸i în Ubuntu si în aplica¸iile folosite de acesta. De asemenea, v˘
a
t
a
t
t
¸
t
a
permite s˘ urm˘ ri¸i evolu¸ia erorilor pân˘ la eliminarea lor.
a
a t
t
a

314 / 338

Dac˘ descoperi¸i orice problem˘ în Ubuntu si aplica¸iile conexe, pute¸i s˘ o raporta¸i pe Launchpad ap˘ sând pictograma Bugs de
a
t
a
¸
t
t a
t
a
pe pagina principal˘ . Se va afi¸a pagina Bug tracking de pe situl Launchpad.
a
s
Pagina Bug tracking afi¸eaz˘ toate erorile raportate recent precum si erorile remediate în ultima perioad˘ . Înainte de a raporta o
s a
¸
a
nou˘ eroare de programare pe Launchpad, trebuie s˘ c˘ uta¸i în baza de date a erorilor deja raportate, ca s˘ v˘ asigura¸i c˘ eroarea
a
a a t
a a
t a
pe care dori¸i s˘ o raporata¸i nu este deja în baza de date.
t a
t

Figura 9.28: Pagina de urm˘ rire a erorilor
a
Pute¸i raporta o eroare de programare nou˘ pe pagina Report a bug, care poate fi afi¸at˘ ap˘ sând butonul Report a bug de pe
t
a
s a a
pagina Bug tracking.
Introduce¸i o scurt˘ descriere a erorii în câmpul Summary si apoi ap˘ sa¸i butonul Continue pentru a raporta eroarea.
t
a
¸
a t

Figura 9.29: Pagina de raportare a erorilor
Când ap˘ sa¸i butonul Continue, programul de urm˘ rire a erorilor afi¸eaz˘ o list˘ care con¸ine erori similare, raportate anterior pe
a t
a
s a
a
t
Launchpad. Dac˘ eroarea pe care dori¸i s˘ o raporta¸i nu este pe list˘ înseamn˘ c˘ aceasta este o eroare nou˘ si o pute¸i raporta
a
t a
t
a
a a
a¸
t

315 / 338

ap˘ sând butonul No, I’d like to report a new bug din partea inferioar˘ a paginii. Prin aceast˘ açiune se va deschide o nou˘
a
a
a t
a
seçiune în partea inferioar˘ a paginii.
t
a

Figura 9.30: C˘ utarea erorilor raportate
a
Vi se vor cere alte informa¸ii detaliate despre eroare, precum etapele de parcurs pentru a reproduce eroarea si informa¸ii despre
t
¸
t
versiune. Dup˘ furnizarea informa¸iilor cerute pute¸i, în sfâr¸it, s˘ trimite¸i raportul ap˘ sând butonul Submit Bug Report.
a
t
t
s a
t
a
Vizita¸i Malone la adresa https://launchpad.net/malone.
t

9.5.3

Shipit

Not˘ :
a
Shipit este o aplica¸ie pe care o pute¸i folosi pentru a cere furnizarea de CD-uri Ubuntu. De¸i Ubuntu poate fi desc˘ rcat gratuit de
t
t
s
a
pe internet, pute¸i, de asemenea, s˘ comanda¸i gratuit si s˘ vi se livreze CD-uri Ubuntu. Aceast˘ posibilitate este util˘ atunci când
t
a
t
¸ a
a
a
ave¸i o conexiune lent˘ de Internet, pentru c˘ desc˘ rcarea sistemului de operare poate fi de durat˘ . Primirea obiectelor comandate
t
a
a
a
a
poate dura pân˘ la 10 s˘ pt˘ mâni.
a
a a
Urm˘ toarea captur˘ de ecran înf˘¸i¸eaz˘ pagina web Shipit:
a
a
at s a

Figura 9.31: Pagina Shipit

316 / 338

Vizita¸i pagina Shipit la adresa http://Shipit.ubuntu.com.
t

9.6

Pagina The Fridge

Not˘ :
a
The Fridge este un centru de informare pentru comunitatea Ubuntu, al˘ turând stiri, marketing bazat pe experien¸a proprie de
a
¸
t
utilizare a sistemului de operare, promovare, colabor˘ ri între echipe si con¸inut original deosebit. Ca în frigiderul familiei, acesta
a
¸
t
este locul în care familia Ubuntu poate expune cele mai bune lucr˘ ri ca s˘ poat˘ fi v˘ zute de toat˘ lumea, al˘ turi de glume,
a
a
a
a
a
a
anun¸uri, invita¸ii, stiri si fotografii.
t
t ¸ ¸
Vizita¸i The Fridge la adresa http://fridge.ubuntu.com/.
t
Urm˘ toarea captur˘ de ecran înf˘¸i¸eaz˘ pagina principal˘ The Fridge:
a
a
at s a
a

Figura 9.32: Pagina The Fridge

9.7

˘ ˘ ˘
Asisten¸a tehnica platita
t˘

Canonical asigur˘ asisten¸a tehnic˘ profesional˘ contra cost în întreaga lume. Pute¸i cump˘ ra acest serviciu contactând echipa
a
t˘
a
a
t
a
t˘
a a
Global Support Services pe situl Ubuntu la adresa http://www.ubuntu.com/support/paid. Servicii de asisten¸a tehnic˘ pl˘ tite pot fi
achizi¸ionate, de asemenea, prin re¸eaua de companii si parteneri a c˘ rei list˘ o pute¸i consulta pe pagina Canonical Marketplace.
t
t
¸
a
a
t

9.7.1

˘
˘
Servicii profesionale de asisten¸a tehnica cu plata de la Canonical
t˘

Serviciul „Canonical Global Support Services” este conceput s˘ asigure asisten¸a tehnic˘ clien¸ilor, oricând ace¸tia o solicit˘ .
a
t˘
a
t
s
a
Echipa „Global Support Services” utilizez˘ experien¸a sa vast˘ si cuno¸tin¸ele pentru a identifica problemele pe care clien¸ii
a
t
a¸
s t
t
le pot întâlni la instalarea si între¸inerea noilor platforme si aplica¸ii. De la birouri pentru intreprinderi mici pân˘ la sisteme
¸
t
¸
t
a
complexe, echipa „Global Support Services” este întotdeauna preg˘ tit˘ s˘ v˘ ajute s˘ exploata¸i la maxim sistemul de operare
a a a a
a
t
Ubuntu.
Este asigurat suport pentru desktop, servere, servere pentru sta¸ii de lucru si re¸ele. Urm˘ toarea captur˘ de ecran ne arat˘ diferite
t
¸ t
a
a
a
tipuri de asisten¸a tehnic˘ oferit˘ :
t˘
a
a

317 / 338

Figura 9.33: Pagina cu diferite tipuri de asisten¸a tehnic˘ cu plat˘
t˘
a
a
Pentru a achizi¸iona servicii de asisten¸a tehnic˘ efectua¸i clic pe leg˘ tura contact us din partea inferioar˘ a paginii Canonical
t
t˘
a
t
a
a
Global Support Services. Ve¸i fi trimi¸i la pagina About us. Pute¸i completa formularul prezentat în aceast˘ pagin˘ pentru a
t
s
t
a
a
afla mai multe informa¸ii despre seviciul Canonical Global Support Services. Alternativ, pute¸i ap˘ sa butonul Purchase Support
t
t a
din panoul Navigation din dreapta. Dac˘ sunte¸i angajatul unei companii, cere¸i detalii despre op¸iunile de asisten¸a de la
a
t
t
t
t˘
departamentul dumneavoastr˘ tehnic, pentru c˘ aceste op¸iuni pot diferi de la companie la companie.
a
a
t

Figura 9.34: Pagina „Despre noi”
Dup˘ ce a¸i cump˘ rat serviciul de asisten¸a, ve¸i primi un e-mail de confirmare care con¸ine num˘ rul de identificare al serviciului
a
t
a
t˘ t
t
a
achizi¸ionat. Ve¸i primi chiar si un apel telefonic de bun venit.
t
t
¸

318 / 338

9.7.2

Pagina Canonical Marketplace

Not˘ : Not˘ :
a
a
În pagina Canonical Marketplace sunt afi¸ate un num˘ r de companii si parteneri din diferite locuri din lume care asigur˘ suport
s
a
¸
a
local pentru sisteme desktop si servere care ruleaz˘ Ubuntu.
¸
a
Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina Marketplace de pe situl Ubuntu:
a
a
s a

Figura 9.35: Pagina Canonical Marketplace
Pentru a g˘ si asisten¸a tehnic˘ pe plan local consulta¸i pagina http://www.ubuntu.com/support/commercial/marketplace.
a
t˘
a
t
Selecta¸i regiunea dumneavoastr˘ din lista prezentat˘ si ve¸i fi trimi¸i la lista furnizorilor locali de servicii de asisten¸a. Urm˘ t
a
a¸
t
s
t˘
a
toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ lista cu to¸i furnizorii de servicii de asisten¸a local˘ care exist˘ în Africa:
a
s a
t
t˘
a
a

Figura 9.36: Pagina cu furnizorii de servicii de asisten¸a tehnic˘ local˘
t˘
a
a

319 / 338

Dac˘ intreprinderea dumneavoastr˘ ofer˘ servicii legate de Ubuntu, atunci si dumneavoastr˘ pute¸i fi lista¸i pe pagina Canonical
a
a
a
¸
a
t
t
Marketplace ca furnizor local de servicii. Pentru a face asta ap˘ sa¸i leg˘ tura send us your information din partea inferioar˘ a
a t
a
a
paginii Marketplace.

9.8

Sumarul Leçiei
t

În aceast˘ leçie a¸i înv˘¸at despre:
a t t
at
• Diversele surse unde pute¸i g˘ si asisten¸a pentru Ubuntu, deopotriv˘ liber˘ si contra-cost - documenta¸ia sistemului si online,
t a
t˘
a
a¸
t
¸
suport cu plat˘ , asisten¸a din partea comunit˘¸ii Ubuntu, Launchpad si The Fridge.
a
t˘
at
¸
• Documenta¸ia sistemului si cea online pune la dispozi¸ie sursa primar˘ de ajutor si con¸ine atât documenta¸ia oficial˘ , cât si pe
t
¸
t
a
¸
t
t
a
¸
cea a comunit˘¸ii.
at
• Comunitatea Ubuntu ofer˘ , de asemenea, o asisten¸a esen¸ial˘ prin intermediul listelor de mail, forumurilor Web, canalelor
a
t˘
t a
IRC, echipelor de localizare si al Ubuntu Team Wiki.
¸
• Pute¸i utiliza Launchpad pentru a efectua activit˘¸i, cum ar fi c˘ utarea de informa¸ii legate de Ubuntu, urm˘ rirea bug-urilor
t
at
a
t
a
sistemului si pentru a comanda CD-uri cu Ubuntu.
¸
• The Fridge este un canal de informa¸ii pentru comunitatea Ubuntu, care ofer˘ laolalt˘ stiri, planuri de marketing, puncte de
t
a
a¸
vedere, colaborare în echip˘ si un con¸inut de o înalt˘ originalitate.
a¸
t
a
• Canonical ofer˘ suport tehnic profesional pe întreg cuprinsul globului, pe care-l pute¸i achizi¸iona contactând echipa Global
a
t
t
Support Services.
• Servicii de asisten¸a tehnic˘ profesional˘ pute¸i ob¸ine, de asemenea, prin companiile si partenerii Canonical indica¸i în Canont˘
a
a
t
t
¸
t
ical Marketplace.

9.9

t

Question: Denumi¸i sursele principale de ajutor si suport tehnic pentru Ubuntu.
t
¸
Answer:
Question: Câte feluri de documenta¸ii se g˘ sesc pe site-urile documentare ale Ubuntu?
t
a
Answer:
Question: Care sunt posibilit˘¸ile de ob¸inere a asisten¸ei tehnice comerciale pentru Ubuntu?
at
t
t
Answer:
Question: Care sunt celelalte canale prin care comunitatea Ubuntu î¸i extinde sprijinul si asisten¸a tehnic˘ ?
s
¸
t
a
Answer:
Question: Ce sunt canalele IRC?
Answer:
Question: Ce fel de asisten¸a si suport tehnic ofer˘ Echipele locale utilizatorilor sistemului Ubuntu?
t˘ ¸
a
Answer:
Question: Ce este Launchpad?
Answer:
Question: Cum se nume¸te utilitarul pentru urm˘ rirea erorilor de programare, pe care îl g˘ si¸i în Launchpad?
s
a
a t
Answer:

320 / 338

Capitolul 10

Parti¸ionarea si pornirea
t
¸
Not˘ :
a
Parti¸ionarea si pornirea este o seçiune suplimentar˘ si nu o parte integrant˘ a cursului Ubuntu desktop. Mul¸i dintre utilizatori,
t
¸
t
a¸
a
t
în special cei ce lucreaz˘ la companii, care au administratori de sistem ce se ocup˘ de calculatoarele lor, s-ar putea s˘ trateze
a
a
a
aceast˘ seçiune cu dezinteres. Utilizatorii de acas˘ îns˘ , ca si cei doritori s˘ avanseze în folosirea Ubuntu o pot g˘ si extrem de
a
t
a a
¸
a
a
util˘ .
a
O BIECTIVE
a t
t
at
• Care sunt avantajele parti¸ion˘ rii
t a
• Cum se creeaz˘ parti¸iile
a
t
• Cum se configureaz˘ op¸iunile de pornire
a t

10.1 Ce este parti¸ionarea
t
Not˘ : Not˘ :
a
a
Simple analogii Simplificând lucrurile, un disc fix nou se aseam˘ n˘ cu temelia unei case - mai e nevoie de c˘¸iva stâlpi si pere¸i,
a a
at
¸
t
înainte de începe s˘ -¸i aduci si s˘ -¸i aranjezi lucrurile în˘ untru (bun˘ oar˘ mobilierul). Parti¸ia este primul nivel al construçiei
at
¸ at
a
a a
t
t
pe un disc fix. Odat˘ ce discul este logic structurat în parti¸ii, se poate asimila unei case cu camere modulare. Fiecare parti¸ie
a
t
t
(camer˘ ) are o anumit˘ dimensiune, care îns˘ poate fi modificat˘ mai târziu, sau chiar mutat˘ , numai c˘ asta ar putea s˘ cauzeze
a
a
a
a
a
a
a
unele neajunsuri cu obiectele mutate pentru a elibera spa¸iu. Odat˘ ce o parti¸ie (camer˘ ) este creat˘ , aceasta poate fi formatat˘
t
a
t
a
a
a
folosind un sistem de fi¸iere la alegere. Dup˘ ce v-a¸i ales si sistemul de fi¸iere pe care-l ve¸i folosi, atunci pute¸i începe popularea
s
a
t
¸
s
t
t
parti¸iei cu date sub forma fi¸ierelor si dosarelor (mobilierul).
t
s
¸
A¸adar, o parti¸ie este alocarea logic˘ a unei buc˘¸i mari din spa¸iul întregului disc. În funçie de cum este configurat un sistem
s
t
a
at
t
t
la momentul instal˘ rii, pot exista una sau mai multe parti¸ii pe un disc. În unele cazuri, este posibil chiar s˘ modifica¸i pozi¸ia,
a
t
a
t
t
dimensiunile si num˘ rul de parti¸ii, dar acest lucru este considerat de regul˘ treaba exper¸ilor.
¸
a
t
a
t
Mul¸i utilizatori Microsoft Windows vor avea chiar o singur˘ si mare parti¸ie - cunoscut˘ de regul˘ ca „unitatea C: ”, de¸i este tot
t
a¸
t
a
a
s
atât de comun si pentru utilizatorii de Microsoft Windows s˘ aib˘ mai multe parti¸ii denumite cu literele succesive ale alfabetului
¸
a a
t
(D:, E: si a¸a mai departe).
¸ s
În mod similar, la Ubuntu se poate instala sistemul pe o singur˘ parti¸ie de pe disc, sau datele si aplica¸iile sistemului pot fi
a
t
¸
t
r˘ spândite pe mai multe parti¸ii.
a
t

321 / 338

Figura 10.1: Parti¸ionarea
t
Exist˘ argumente valide pentru ambele scenarii. Având pe o singur˘ parti¸ie toate aplica¸iile, bibliotecile si datele, aceasta
a
a
t
t
¸
înseamn˘ c˘ avem un sistem simplu de gestionat. Acest lucru mai ofer˘ si flexibilitate în instalarea aplica¸iilor sau în ad˘ ugarea
a a
a¸
t
a
datelor, folosindu-se un „spa¸iu” comun.
t
Dac˘ accepta¸i toate configur˘ rile implicite în momentul instal˘ rii Ubuntu, ve¸i ob¸ine un sistem compus din dou˘ parti¸ii logice
a
t
a
a
t
t
a
t
de pe disc. O parti¸ie va con¸ine toate fi¸ierele, iar cealalt˘ este cunoscut˘ ca parti¸ie „swap ”, ce poate fi considerat˘ o extensie a
t
t
s
a
a
t
a
memoriei calculatorului.
Alternativ, pute¸i crea mai multe parti¸ii de diferite dimensiuni în care pute¸i plasa diferite tipuri de aplica¸ii, biblioteci si date.
t
t
t
t
¸
Aceast˘ variant˘ de lucru este adesea utilizat˘ când Ubuntu urmeaz˘ a fi folosit de mai mul¸i utilizatori sau pentru Ubuntu-server,
a
a
a
a
t
cazuri în care datele utilizatorului sunt p˘ strate separat de programele sistemului, fi¸ierele de administrare si de configurare.
a
s
¸
Un beneficiu semnificativ al acestei situa¸ii poate fi marcat atunci când apare o problem˘ în sistem iar dimensiunile fi¸ierelor
t
a
s
de administrare încep s˘ creasc˘ . În acest scenariu, prin comasarea fi¸ierelor de administrare (într-o singur˘ parti¸ie) nu se va
a
a
s
a
t
consuma tot spa¸iul disponibil pe disc, deoarece acestea se vor fi limita la propria lor parti¸ie (mic˘ ) pe discul fizic.
t
t
a
Indiferent ce schem˘ de parti¸ionare a fost aleas˘ , acesta nu este b˘ tut˘ -n cuie. Este posibil s˘ folosi¸i un program utilitar
a
t
a
a a
a
t
specializat pentru a redimensiona parti¸ii (sub rezerva c˘ ave¸i suficient spa¸iu liber în fiecare parti¸ie), îns˘ aceasta este o tem˘
t
a
t
t
t
a
a
destul de avansat˘ .
a
Cu toate c˘ este posibil˘ schimbarea schemei de parti¸ionare a discului dup˘ ce sistemul a fost instalat, este important s˘ v˘ face¸i
a
a
t
a
a a
t
copii de siguran¸a înainte de a efectua vreo modificare asupra parti¸iilor.
t˘
t
Despre sistemul de fi¸iere Parti¸ionarea unui disc este doar începutul. Odat˘ ce discul a fost împ˘ r¸it logic, acele parti¸ii trebuie
s
t
a
at
t
s˘ fie formatate, astfel încât sistemul de operare s˘ poat˘ aranja fi¸ierele pe disc într-un mod structurat. Sunt multe si diferite
a
a
a
s
¸
tipuri de sisteme de fi¸iere, fiecare cu avantajele lui. La Microsoft Windows cele dou˘ sisteme de fi¸iere principale sunt FAT (File
s
a
s
Allocation Table) si NTFS (New Technology File System). La Ubuntu exist˘ multe op¸iuni, incluzând aici ext2, ext3, ReiserFS,
¸
a
t
XFS dar si multe altele. Programul de instalare al Ubuntu alege ext3 în mod implicit, dar, desigur, este posibil s˘ prevala¸i
¸
a
t
op¸iunea implicit˘ .
t
a
t
˘
ext3 este un sistem de fi¸ iere cu jurnalizare, de uz general. Acesta rezolva bine cele mai multe dintre sarcini, de¸ i uneori in
s
s
˘
˘
locul lui este preferat XFS, pentru ca pe sistemele utilizate ca centre media da rezultate mai bune în manipularea unor fi¸ iere
s
˘ ¸
foarte mari - cum sunt fi¸ ierele pentru muzica si video.
s

Puncte de montare Punctul de montare este un loc în ierarhia de directoare a discului din care se poate accesa sistemul de fi¸iere.
s
Nu g˘ si¸i nici un echivalent real al acestuia la Microsoft Windows. La Microsoft Windows parti¸iile C:, D: si a¸a mai departe,
a t
t
¸ s
sunt toate tratate ca entit˘¸i separate, a¸a încât sistemul de operare, aplica¸iile si datele sunt adesea prezentate unui utilizator ca
at
s
t
¸
fiind „de pe unitatea C: ” sau „într-un dosar de pe unitatea D: ”.
t
˘
„Montat ” este termenul utilizat când se face referire la faptul ca un sistem de fi¸ iere este disponibil si poate fi accesat. CD-urile
s
¸
si DVD-urile sunt de obicei montate automat atunci când sunt introduse în unitate. Acela¸ i lucru este valabil si pentru dispozitive
¸
s
¸
USB conectate, cum sunt stick-urile de memorie sau discurile fixe.

322 / 338

În Ubuntu, fi¸ierele si directoarele se g˘ sesc într-o parti¸ie, a¸a cum sunt si la Microsoft Windows. Cu toate acestea, acea parti¸ie
s
¸
a
t
s
¸
t
nu este rereferit˘ direct de c˘ tre utilizator. Utilizatorul ar spune de obicei c˘ fi¸ierele sunt „în directorul meu acas˘ ” (când se face
a
a
a s
a
referire la /home/ < nume utilizator>), sau „în directorul r˘ d˘ cin˘ ” (când se face referire la /) f˘ r˘ a preciza îns˘ pe care parti¸ie
a a a
aa
a
t
de pe disc se afl˘ acestea.
a
În majoritatea instal˘ rilor standard ale sistemului Ubuntu ve¸i g˘ si o singur˘ parti¸ie în care se afl˘ toate fi¸ierele si dosarele. Cu
a
t a
a
t
a
s
¸
toate acestea, dac˘ utilizatorul va ata¸a un dispozitiv USB extern conectat ca stick de memorie sau un disc fix USB, Ubuntu va
a
s
monta parti¸ia (parti¸iile) acelor noi unit˘¸i în punct(e) de montare corespunz˘ toare în arborele de directoare. De exemplu, un
t
t
at
a
dispozitiv USB stick de memorie sau disc fix vor ap˘ rea de obicei în /media/disc (cu excep¸ia cazului în care unitatea are parti¸iile
a
t
t
denumite de utilizator, caz în care acestea vor ap˘ rea în /media/<nume parti¸ie> )
a
t
Alte considera¸ii Cum am men¸ionat anterior, redimensionarea parti¸iilor nu este o sarcin˘ facil˘ . În cele mai multe cazuri,
t
t
t
a
a
aceasta necesit˘ ca toate parti¸iile implicate s˘ fie de-montate, aceasta însemnând s˘ nu fie în uz. De obicei, în vederea redimena
t
a
a
sion˘ rii unei parti¸ii calculatorul va trebui pornit cu un sistem de operare având un sistem de fi¸iere independent - cum ar fi un
a
t
s
Live CD. Trebuit cânt˘ rit cu în¸elepciune, înaintea parti¸ion˘ rii un disc, în ceea ce prive¸te la num˘ rul si dimensiunile parti¸iilor
a
t
t a
s
a ¸
t
ce urmeaz˘ a fi create, pentru a preveni mai târziu o redimensionare nedorit˘ .
a
a
˘
˘
Masura de precau¸ie:
t
˘
˘s t
˘
˘
S-ar putea sa depa¸ i¸i spa¸iul alocat pe hard disc pentru parti¸ia dumneavoastra. „Acasa” din cauza sub-diviziunilor
t
t
˘
˘
˘t
˘
˘
˘
de marime fixa ale unita¸ii hard. Aceasta situa¸ie poate aparea chiar daca celelalte parti¸ii au destul spa¸iu liber. O
t
t
t
˘ ¸ t
˘
˘
parti¸ionare buna si ra¸ionala cere sa anticipa¸i cât spa¸iu ave¸i nevoie pentru fiecare parti¸ie.
t
t
t
t
t

Pentru utilizatorii noi, utilizatorii „casnici” si al¸i utilizatori individuali, cea mai u¸oar˘ si mai convenabil˘ rezolvare ar fi crearea
¸ t
s a¸
a
unei singure parti¸ii r˘ d˘ cin˘ (/) cu o parti¸ie de swap. Cu toate acestea, pentru sisteme multi-utilizator sau calculatoare cu discuri
t a a a
t
fixe de mare capacitate, este ideal s˘ ave¸i directoarele /home, /tmp, /usr si /var pe parti¸ii separate de parti¸ia r˘ d˘ cin˘ (/).
a
t
¸
t
t a a a
Înainte de a începe parti¸ionarea discului fix, ar trebui s˘ lua¸i în considerare urm˘ toarele:
t
a t
a
• Directorul r˘ d˘ cin˘ : numit totodat˘ si directorul „ / ”, ocup˘ pozi¸ia cea mai înalt˘ în arborele ierarhic al directoarelor. Când
a a a
a¸
a
t
a
crea¸i parti¸ia r˘ d˘ cin˘ , trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ acesta con¸ine fi¸ierele /etc, /bin, /sbin, /lib si /dev, altfel nu ve¸i putea porni
t
t a a a
a a
t a
t
s
¸
t
sistemul. Ave¸i nevoie, de asemenea, s˘ v˘ asigura¸i c˘ parti¸iei r˘ d˘ cin˘ i-a¸i alocat suficient spa¸iu pe disc - cel pu¸in 150-250
t
a a
t a
t
a a a t
t
t
MB.
• Directorul /home: con¸ine toate fi¸ierele si datele personale ale utilizatorului. Pe un sistem multi-utilizator, fiecare utilizator va
t
s
¸
stoca datele cu caracter personal într-un sub-director din acest director. În acest fel, dimensiunea directorului /home va depinde
de num˘ rul de utilizatori care folosesc sistemul si care î¸i p˘ streaz˘ datele în acest director. În mod ideal, spa¸iul pe care îl ve¸i
a
¸
s a
a
t
t
aloca acestei parti¸ii trebuie ales în funçie planurile dumneavoastr˘ . În general, circa 100 MB spa¸iu pe disc poate fi alocat
t
t
a
t
pentru fiecare utilizator. Oricum, ar trebui s˘ rezerva¸i mult mai mult spa¸iu, dac˘ v˘ gândi¸i s˘ salva¸i volume mari de fi¸iere
a
t
t
a a
t a
t
s
multi-media în directorul dumneavoastr˘ Acas˘ .
a
a
t
˘
˘
˘
˘
Este buna practica de a avea directorul /Acasa pe o parti¸ie separata, deoarece aceasta va permite transferul lui direct de la o
t
distribu¸ie la alta.
t

• Directorul /var: acest director con¸ine date variabile, cum ar fi rubrici de stiri, e-mail-uri, site-uri Web, baze de date si pachetele
t
¸
¸
„cache” ale sistemului. Dimensiunea acestui director depinde, de asemenea, de gradul de folosire a sistemului. Cel mai
probabil, m˘ rimea directorului ar putea fi dictat˘ de gradul în care dumneavoastr˘ . gestiona¸i si utiliza¸i pachetele Ubuntu.
a
a
a
t ¸
t
Dac˘ inten¸iona¸i s˘ instala¸i toate pachetele pe care le ofer˘ Ubuntu, va trebui s˘ aloca¸i pentru acest director /var un spa¸iu de
a
t
t a
t
a
a
t
t
2 - 3 GB. Dac˘ îns˘ dori¸i s˘ economisi¸i spa¸iu pe hard disc si nu v˘ propune¸i actualiz˘ ri majore ale pachetelor, atunci pute¸i
a a
t a
t
t
¸
a
t
a
t
s˘ limita¸i spa¸iul de disc pentru directorul /var la cel pu¸in 30 - 40 MB.
a
t
t
t
• Directorul /tmp: acesta con¸ine date temporare create de programe. Câteva aplica¸ii, inclusiv programe de arhivare, utilitarele
t
t
Authoring pentru CD/DVD, precum si programe multi-media folosesc si ele acest director pentru a stoca temporar fi¸iere de
¸
¸
s
imagini. Trebuie s˘ planifica¸i rezervarea unui spa¸iu pentru acest director, în funçie de cât de mult crede¸i c˘ ve¸i folosi aceste
a
t
t
t
t a t
aplica¸ii.
t

323 / 338

• Directorul /usr: con¸ine toate programele de utilizator (fi¸iere binare), documenta¸ia si biblioteci specifice lor. Acest director
t
s
t ¸
tinde s˘ utilizeze maxim de spa¸iu pe discul fix. Prin urmare, va trebui s˘ aloca¸i pentru acest director cel pu¸in 500 MB spa¸iu
a
t
a
t
t
t
pe disc. Dar, ve¸i avea nevoie s˘ m˘ ri¸i acest spa¸iu în funçie de num˘ rul si tipurile de pachete pe care ave¸i de gând s˘ le
t
a a t
t
t
a ¸
t
a
instala¸i. Pe baza planific˘ rilor dumneavoastr˘ si a spa¸iului disponibil pe disc, pute¸i aloca între 1,5 si 6 GB pentru acest
t
a
a¸
t
t
¸
director.
t
˘
Parti¸ia /usr este denumita uneori Resursele de Sistem ale Utilizatorului si nu Utilizator, cum s-a inten¸ionat ini¸ial.
t
¸
t
t

10.2 Crearea unei parti¸ii
t
A¸a cum am men¸ionat anterior, parti¸iile multiple sunt foarte utile mai ales în cazurile în care o parti¸ie este stricat˘ , pentru c˘
s
t
t
t
a
a
ave¸i posibilitatea s˘ înc˘ rca¸i sistemul GNU/Linux, pentru a-l repara, f˘ r˘ s˘ fie nevoie s˘ -l reinstala¸i. Pentru a face acest lucru,
t
a a t
aa a
a
t
este nevoie de o parti¸ie r˘ d˘ cin˘ . Aceast˘ parti¸ie ar trebui s˘ con¸in˘ componentele esen¸iale ale sistemului.
t a a a
a
t
a
t a
t

˘
˘
t
˘
˘
Unitatea de disc fix pe care o formata¸i nu trebuie sa con¸ina nici un fel de date. Daca deja a¸i formatat-o iar acesta
t
t ˘
t
˘ t
˘
con¸ine date, sari¸i peste stadiul parti¸ionarii si trece¸i la pasul urmator - montarea.
t
t ˘ ¸
t

Dac˘ unitatea de disc fix pe care dori¸i s˘ o formata¸i este goal˘ si neformatat˘ , pute¸i utiliza oricare dintre urm˘ toarele unelte de
a
t a
t
a¸
a
t
a
parti¸ionare:
t
• Editorul de parti¸ii (GParted): GParted este util pentru crearea spa¸iului pentru noi sisteme de operare, re-organizarea spa¸iului
t
t
t
pe disc, copierea datelor de pe discul fix si oglindirea unei parti¸ii cu o alta (disc imagine).
¸
t
• Linie de comand˘ : Linia de comand˘ este mai rapid˘ si mai puternic˘ decât GParted. Când naviga¸i prin sistemul de fi¸iere,
a
a
a¸
a
t
s
pute¸i folosi linia de comand˘ pentru a s˘ ri de la un director la altul într-o fraçiune de secund˘ . Dac˘ sti¸i si v˘ este familiar
t
a
a
t
a
a¸ t ¸ a
lucrul cu interfa¸a liniei de comand˘ , folosi¸i programul Terminal.
t
a
t
Dac˘ dori¸i s˘ crea¸i o parti¸ie folosind GParted, trebuie mai întâi s˘ instala¸i programul folosind Instalare/Dezinstalare aplica¸ii
a
t a
t
t
a
t
t
sau Administratorul de pachete Synaptic .

10.2.1 Instalarea utilitarului GParted folosind Administratorul de pachete Synaptic
t
t

324 / 338

Figura 10.2: Accesarea Administratorului de pachete Synaptic
2. Când se deschide pentru prima dat˘ fereastra principal˘ a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic , se afi¸eaz˘ o
a
a
t
s a
list˘ cu toate pachetele de programe disponibile în arhivele software Ubuntu. Panoul din stânga listeaz˘ diferitele categorii
a
a
de programe. Pute¸i s˘ selecta¸i o anumit˘ categorie pentru a vedea disponibilul de programe cuprinse în aceast˘ categorie.
t a
t
a
a
Alternativ, pute¸i utiliza butonul Caut˘ al aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic pentru a localiza un anumit
t
a
t
program din list˘ .
a
Face¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a c˘ uta pachetul pe care dori¸i s˘ -l instala¸i. Se va deschide fereastra de dialog
t
a
a
t a
t
C˘ utare.
a
De la butonul Caut˘ în câmpul casetei de dialog Caut˘ scrie¸i numele pachetului Parition editor si face¸i clic pe butonul
a
a
t
¸
t
Caut˘ . Pachetul GParted este acum afi¸at în subfereastra din dreapta a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic .
a
s
t
Face¸i clic dreapta pe numele pachetului pentru a alege o açiune pe care dori¸i s˘ o efectua¸i asupra lui. Ve¸i observa c˘
t
t
t a
t
t
a
ave¸i op¸iuni variate pentru açiunile pe care dori¸i s˘ le efectua¸i asupra pachetului selectat. Dac˘ pachetul selectat nu este
t
t
t
t a
t
a
instalat, îl pute¸i marca pentru instalare. Dac˘ pachetul selectat este deja marcat pentru instalare, pute¸i s˘ -l deselecta¸i,
t
a
t a
t
pentru a-l dezinstala. În mod similar, în cazul în care pachetul este deja instalat, pute¸i s˘ selecta¸i Actualizare pentru a-l
t a
t
actualiza sau Marcheaz˘ pentru dezinstalare sau Marcare pentru dezinstalare complet˘ pentru a dezinstala pachetul
a
a
din calculator.
Pentru a instala un pachet, selecta¸i Marcare pentru instalare în caseta de validare.
t
Editorul de parti¸ii GParted este acum selectat pentru instalare. Pentru continuarea instal˘ rii face¸i clic pe butonul Aplic˘ .
t
a
t
a
Va ap˘ rea caseta de dialog Sumar.
a
Caseta de dialog Sumar v˘ va solicita s˘ efectua¸i o verificare final˘ , înainte de punerea în aplicare a açiunii marcate.
a
a
t
a
t
Face¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a valida modific˘ rile marcate. Se va deschide fereastra Desc˘ rcarea pachetului de
t
a
a
a
fi¸iere .
s
A¸tepta¸i ca toate fi¸ierele necesare s˘ se descarce. Dup˘ ce toate fi¸ierele necesare pachetului s-au desc˘ rcat, apare caseta
s
t
s
a
a
s
a
de dialog Modific˘ ri aplicate .
a
Caseta de dialog Modific˘ ri aplicate v˘ confirm˘ c˘ toate modific˘ rile solicitate au realizate. Face¸i clic pe Închide
a
a
a a
a
t
pentru a închide caseta de dialog.

325 / 338

Figura 10.3: Administratorul de pachete Synaptic
3. De la butonul Caut˘ în câmpul casetei de dialog Caut˘ scrie¸i numele pachetului Parition editor si face¸i clic pe butonul
a
a
t
¸
t
Caut˘ . Pachetul GParted este acum afi¸at în subfereastra din dreapta a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic .
a
s
t

Figura 10.4: C˘ utarea unui pachet în Synaptic
a
4. Face¸i clic dreapta pe numele pachetului pentru a alege o açiune pe care dori¸i s˘ o efectua¸i asupra lui. Ve¸i observa c˘
t
t
t a
t
t
a
ave¸i op¸iuni variate pentru açiunile pe care dori¸i s˘ le efectua¸i asupra pachetului selectat. Dac˘ pachetul selectat nu este
t
t
t
t a
t
a
instalat, îl pute¸i marca pentru instalare. Dac˘ pachetul selectat este deja marcat pentru instalare, pute¸i s˘ -l deselecta¸i,
t
a
t a
t
pentru a-l dezinstala. În mod similar, în cazul în care pachetul este deja instalat, pute¸i s˘ selecta¸i Actualizare pentru a-l
t a
t
actualiza sau Marcheaz˘ pentru dezinstalare sau Marcare pentru dezinstalare complet˘ pentru a dezinstala pachetul
a
a
din calculator.
Pentru a instala un pachet, selecta¸i Marcare pentru instalare în caseta de validare.
t

326 / 338

Figura 10.5: Marcarea unui pachet pentru instalare
5. Editorul de parti¸ii GParted este acum selectat pentru instalare. Pentru continuarea instal˘ rii face¸i clic pe butonul Aplic˘ .
t
a
t
a
Va ap˘ rea caseta de dialog Sumar.
a

Figura 10.6: Fereastra de dialog Sumar
6. Caseta de dialog Sumar v˘ va solicita s˘ efectua¸i o verificare final˘ , înainte de punerea în aplicare a açiunii marcate.
a
a
t
a
t
Face¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a valida modific˘ rile marcate. Se va deschide fereastra Desc˘ rcarea pachetului de
t
a
a
a
fi¸iere .
s

327 / 338

Figura 10.7: Fereastra de dialog Aplicarea modific˘ rilor
a
7. A¸tepta¸i ca toate fi¸ierele necesare s˘ se descarce. Dup˘ ce toate fi¸ierele necesare pachetului s-au desc˘ rcat, apare caseta
s
t
s
a
a
s
a
de dialog Modific˘ ri aplicate .
a

Figura 10.8: Fereastra de dialog Modific˘ ri aplicate
a
8. Caseta de dialog Modific˘ ri aplicate v˘ confirm˘ c˘ toate modific˘ rile solicitate au realizate. Face¸i clic pe Închide
a
a
a a
a
t
pentru a închide caseta de dialog.

Figura 10.9: Administratorul de pachete Synaptic dup˘ instalare
a
9. Editorul de parti¸ii a fost instalat în calculatorul dumneavoastr˘ . Acum pute¸i parti¸iona discul fix.
t
a
t
t

328 / 338

Figura 10.10: Deschiderea editorului de parti¸ii.
t

10.2.2 Parti¸ionarea folosind Gparted
t
1. Din meniul Sistem din categoria Administrare selecta¸i op¸iunea Editor de parti¸ii. Se va deschide fereastra principal˘
t
t
t
a
a aplica¸iei Editorul de parti¸ii GParted.
t
t
t
˘ t
GParted este, de asemenea, disponibil pe CD-ul cu care a¸i instalat sistemul de operare, daca a¸i utilizat versiunea Live
t
CD.

329 / 338

Figura 10.11: Fereastra principal˘ a programului GParted
a
2. În col¸ul din dreapta-sus a ferestrei utilitarului GParted se afl˘ o caset˘ derulant˘ . Din acea caset˘ ave¸i posibilitatea
t
a
a
a
a
t
s˘ selecta¸i discul fix pe care dori¸i s˘ -l parti¸iona¸i prin selectarea numelui logic al discului notat mai devreme. Fereastra
a
t
t a
t
t
editorului de parti¸ii GParted se va reîmprosp˘ ta si va afi¸a grafic unitatea aleas˘ .
t
a ¸
s
a
Dac˘ parti¸iile existente pe disc nu au fost înc˘ utilizate, un fond alb va umple bara grafic˘ de reprezentare a discului. Dac˘
a
t
a
a
a
îns˘ parti¸iile existente con¸in unele date, spa¸iul ocupat va fi reprezentat printr-un spa¸iu de culoare galben deschis.
a
t
t
t
t
Pute¸i fie s˘ redimensiona¸i o parti¸ie existent˘ sau s˘ crea¸i una nou˘ în spa¸iul nealocat de pe discul fix. Înainte de
t
a
t
t
a
a
t
a
t
redimensionarea unei parti¸ii existente, trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ a¸i demontat-o, f˘ când clic dreapta pe parti¸ie si selectând
t
a a
t a t
a
t ¸
Demontare . Re¸ine¸i c˘ nu pute¸i redimensiona o parti¸ie miçorând-o peste zona de culoare galben˘ , care marcheaz˘
t t a
t
t
s
a
a
zona ocupat˘ cu date.
a
Pentru a crea o nou˘ parti¸ie în spa¸iul de disc nealocat, face¸i clic dreapta pe acea zon˘ si selecta¸i Nou în meniul de
a
t
t
t
a¸
t
acces rapid. Va ap˘ rea caseta de dialog Creare parti¸ie nou˘ .
a
t
a
Fereastra de dialog Creare parti¸ie nou˘ v˘ permite s˘ defini¸i caracteristicile noii parti¸ii. In afar˘ de definirea diment
a a
a
t
t
a
siunii parti¸iei noi, pute¸i de asemenea s˘ alege¸i tipul parti¸iei, dac˘ s˘ fie primar˘ sau logic˘ . În plus, pute¸i chiar alege
t
t
a
t
t
a a
a
a
t
sistemul de fi¸iere ce va fi folosit pe parti¸ia nou˘ . În mod implicit, Ubuntu folose¸te parti¸ii ext3. Oricum, dac˘ dori¸i ca
s
t
a
s
t
a
t
noua unitate s˘ poat˘ fi citit˘ atât de Microsoft Windows, cât si în Ubuntu, f˘ r˘ a instala nimic în plus, pute¸i s˘ o formata¸i
a
a
a
¸
aa
t a
t
ca Fat 32.

330 / 338

Figura 10.12: Crearea unei parti¸ii noi
t
3. Pute¸i fie s˘ redimensiona¸i o parti¸ie existent˘ sau s˘ crea¸i una nou˘ în spa¸iul nealocat de pe discul fix. Înainte de
t
a
t
t
a
a
t
a
t
redimensionarea unei parti¸ii existente, trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ a¸i demontat-o, f˘ când clic dreapta pe parti¸ie si selectând
t
a a
t a t
a
t ¸
Demontare . Re¸ine¸i c˘ nu pute¸i redimensiona o parti¸ie miçorând-o peste zona de culoare galben˘ , care marcheaz˘
t t a
t
t
s
a
a
zona ocupat˘ cu date.
a
Pentru a crea o nou˘ parti¸ie în spa¸iul de disc nealocat, face¸i clic dreapta pe acea zon˘ si selecta¸i Nou în meniul de
a
t
t
t
a¸
t
acces rapid. Va ap˘ rea caseta de dialog Creare parti¸ie nou˘ .
a
t
a

Figura 10.13: Fereastra de dialog Crearea unei parti¸ii noi
t
4. Fereastra de dialog Creare parti¸ie nou˘ v˘ permite s˘ defini¸i caracteristicile noii parti¸ii. In afar˘ de definirea diment
a a
a
t
t
a
siunii parti¸iei noi, pute¸i de asemenea s˘ alege¸i tipul parti¸iei, dac˘ s˘ fie primar˘ sau logic˘ . În plus, pute¸i chiar alege
t
t
a
t
t
a a
a
a
t
sistemul de fi¸iere ce va fi folosit pe parti¸ia nou˘ . În mod implicit, Ubuntu folose¸te de parti¸ii ext3. Cu toate acestea, dac˘
s
t
a
s
t
a
dori¸i ca noua unitate s˘ poat˘ fi citit˘ atât de Microsoft Windows, cât si în Ubuntu, f˘ r˘ a instala nimic în plus, pute¸i s˘ o
t
a
a
a
¸
aa
t a
˘
formata¸i ca Fat 32 sau ca NTFS. N OTA :
t
Dac˘ dori¸i s˘ crea¸i o parti¸ie pe un disc fix nou, selecta¸i Parti¸ie primar˘ . Un disc fix SCSI sau S-ATA poate avea
a
t a
t
t
t
t
a
maximum 4 parti¸ii primare si 11 parti¸iile logice, în timp ce un disc fix IDE poate avea pân˘ la 63 parti¸ii în total. Parti¸ia
t
¸
t
a
t
t
primar˘ folosit˘ ca baz˘ de parti¸ii logice este numit˘ parti¸ie extins˘ . Spre deosebire de parti¸iile primare, parti¸iile logice
a
a
a
t
a
t
a
t
t
trebuie s˘ fie continue: blocurile acestei parti¸ii urmeaz˘ unul dup˘ altul, f˘ r˘ nici o pauz˘ .
a
t
a
a
aa
a

331 / 338

Figura 10.14: Caseta de confirmare
5. În câmpul op¸ional Dimensiune nou˘ (MiB) stabili¸i dimensiunea dorit˘ a parti¸iei, utilizând s˘ geata de navigare în sus
t
a
t
a
t
a
sau în jos. De asemenea, pute¸i defini dimensiunea prin glisarea s˘ ge¸ilor cursor negre ale barei albe de sus, care reprezint˘
t
a t
a
parti¸ia.
t
6. Alege¸i ca parti¸ia s˘ fie Primar˘ , Extins˘ sau Logic˘ din lista derulant˘ Crea¸i ca.
t
t a
a
a
a
a
t
7. Apoi, alege¸i sistemul de fi¸iere din lista derulant˘ Sistem de Fi¸iere .
t
s
a
s
8. Face¸i clic pe butonul Adaug˘ pentru a finaliza parti¸ia. Bara grafic˘ de culoare alb˘ se va actualiza afi¸ând noua parti¸ie
t
a
t
a
a
s
t
de pe disc.
9. În aceast˘ faz˘ pute¸i crea mai multe parti¸ii, urmând procedura men¸ionat˘ anterior si apoi f˘ când clic pe butonul Aplic˘
a a
t
t
t
a
¸
a
a
pentru a le ad˘ uga pe discul fix. Va ap˘ rea caseta de dialog Aplicarea opera¸iilor pe disc.
a
a
t

Figura 10.15: Caseta Aplicarea opera¸iunilor în a¸teptare
t
s
10. Caseta de dialog Aplicarea opera¸iilor pe disc v˘ recomand˘ s˘ crea¸i o copie de siguran¸a a datelor, înainte de efectuarea
t
a
a a
t
t˘
modific˘ rilor si v˘ cere o confirmare final˘ înainte de scrierea modific˘ rilor pe disc. Face¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru
a
¸ a
a
a
t
a
parti¸ionarea si formatarea discului fix în conformitate cu op¸iunile alese de dumneavoastr˘ .
t
¸
t
a

332 / 338

Figura 10.16: Editorul GParted împreun˘ cu parti¸ia nou˘
a
t
a
11. Sistemul începe s˘ aplice modific˘ rile pe disc. Durata opera¸iei depinde de m˘ rimea noii parti¸ii. Pute¸i face clic pe butonul
a
a
t
a
t
t
Detalii pentru a afi¸a mai multe informa¸ii despre locul si modul în care sunt efectuate modific˘ rile, în timp ce opera¸ia se
s
t
¸
a
t
deruleaz˘ .
a

Figura 10.17: Stergerea unei parti¸ii
¸
t
12. Când primi¸i mesajul c˘ toate opera¸iile desemnate au fost finalizate cu succes, pute¸i închide fereastra f˘ r˘ probleme,
t
a
t
t
aa
f˘ când clic pe butonul Închide. Oricum, dac˘ ceva a fost gre¸it iar procesul nu s-a finalizat cu succes, pute¸i salva starea
a
a
s
t
opera¸iei pentru o reluare viitoare, f˘ când clic pe butonul Salvare detalii.
t
a
13. Parti¸ia nou creat˘ este acum vizibil˘ în fereastra editorului de parti¸ii GParted . De asemenea, ve¸i observa c˘ sistemul
t
a
a
t
t
a
dumneavoastr˘ monteaz˘ automat parti¸ia nou creat˘ .
a
a
t
a
Montarea se refer˘ la procesul de ata¸are a unei parti¸ii noi sau a unei unit˘¸ii deta¸abile la un director existent, pentru a o
a
s
t
at
s
face accesibil˘ . Directorul la care noua parti¸ie este ata¸at˘ se nume¸te punct de montare. Dup˘ ce parti¸ia este montat˘ ,
a
t
s a
s
a
t
a
pute¸i accesa fi¸ierele pe care le con¸ine prin accesarea punctului de montare al acelei parti¸ii. Mai demult, distribu¸iile
t
s
t
t
t

333 / 338

Linux nu permiteau auto-montarea de noi parti¸ii sau discuri. Îns˘ , începând cu Ubuntu 7.04, pute¸i accesa cu u¸urin¸a
t
a
t
s
t˘
noile parti¸ii pentru c˘ acestea se auto-monteaz˘ . Când crea¸i o nou˘ parti¸ie, aceasta î¸i deschide o fereastr˘ separat˘ iar
t
a
a
t
a
t
s
a
a
pe ecran va ap˘ rea reprezentat˘ printr-o pictogram˘ de disc.
a
a
a

Figura 10.18: Fereastra de dialog Preferin¸e -> Unit˘¸i si medii amovibile
t
at ¸
14. Când nu mai dori¸i s˘ accesa¸i la noile parti¸ii, pute¸i s˘ le demonta¸i printr-un clic dreapta pe pictograma de pe ecran a
t a
t
t
t a
t
parti¸iei Disc si selectarea op¸iunii Demontare volum din meniul contextual.
t
¸
t

Figura 10.19: Fi¸ierul RC.local
s

˘
10.3 Op¸iuni la încarcarea sistemului
t
Pornirea este un proces prin care sistemul de operare este înc˘ rcat în memoria principal˘ a computerului sau memoria cu acces
a
a
aleator (RAM). Procesul de înc˘ rcare începe când porni¸i calculatorul. Pe parcursul acestui proces, BIOS-ul preia controlul
a
t

334 / 338

calculatorului dumneavoastr˘ si decide unde s˘ caute programele în calculator si în ce ordine. Op¸iunile de configurare ale
a ¸
a
¸
t
BIOS-ului calculatorului dumneavoastr˘ vor determina dac˘ înaintea pornirii procesului de înc˘ rcare se verific˘ discul fix sau
a
a
a
a
unitatea de dischet˘ , unit˘¸ile pentru CD, DVD sau memoria flash. Dac˘ ave¸i mai multe sisteme de operare instalate pe computer,
a
at
a
t
configura¸ia BIOS-ului va determina care sistem de operare va fi înc˘ rcat primul la pornire.
t
a
Numai dup˘ ce toate fi¸ierele de sistem au fost înc˘ rcate în memoria principal˘ , sistemului de operare îi este predat controlul
a
s
a
a
asupra calculatorului. Sistemul de operare execut˘ comenzile de ini¸ializare, iar apoi a¸teapt˘ comenzile primei interaçion˘ ri cu
a
t
s
a
t a
utilizatorul.
Oricum, ca utilizator cu drept de administrare, pute¸i s˘ schimba¸i configura¸ia de start a calculatorului pentru a stabili ordinea de
t a
t
t
înc˘ rcare , s˘ modifica¸i sistemul de operare implicit sau s˘ face¸i ca sistemul s˘ execute automat o comand˘ la pornire.
a
a
t
a
t
a
a
O cale de verificare sau modificare a configur˘ rilor BIOS-ului este repornirea calculatorului si ap˘ sarea unei taste pentru a accesa
a
¸ a
funçia de configurare înainte de a începe înc˘ rcarea sistemului de operare. În general, pute¸i face acest lucru ap˘ sând una dintre
t
a
t
a
tastele F1, F2, ESC sau DELETE. Odat˘ ce s-a deschis fereastra de configurare a BIOS-ului, pute¸i face schimb˘ rile dorite,
a
t
a
urmând instruçiunile de utilizare afi¸ate. Oricum, trebuie s˘ fi¸i foarte precau¸i atunci când efectua¸i o modificare în configur˘ rile
t
s
a t
t
t
a
BIOS-ului, pentru c˘ o op¸iune gre¸it˘ poate face ca sistemul s˘ nu mai porneasc˘ normal.
a
t
s a
a
a
De asemenea, pute¸i efectua acele modific˘ ri de configurare utilizând o linie de comand˘ din terminalul calculatorului.
t
a
a

˘
10.3.1 Rularea automata a unei comenzi la pornirea sistemului
Uneori, poate ve¸i dori s˘ ad˘ uga¸i o comand˘ la procesul de start al calculatorului, astfel încât acesta s˘ execute acea comand˘
t
a a t
a
a
a
de fiecare dat˘ când porne¸te.
a
s
1. În terminal, tasta¸i urm˘ toarea comand˘ pentru a deschide fi¸ierul rc.local:
t
a
a
s
$ sudo nano
/etc/rc.local

Figura 10.20: Fereastra principal˘ a aplica¸iei Terminal
a
t
Fi¸ierul rc.local con¸ine un script care este executat dup˘ toate celelalte scripturi de pornire. Dac˘ dori¸i ca unele aplica¸ii
s
t
a
a
t
t
s˘ porneasc˘ în mod automat în procesului de start, ave¸i posibilitatea de a introduce propriile dumneavoastr˘ scripturi de
a
a
t
a
pornire în acest fi¸ier.
s
2. Fi¸ierul rc.local se deschide în fereastra aplica¸iei Terminal. Scrie¸i înaintea liniei exit 0 comanda care dori¸i s˘ ruleze la
s
t
t
t a
pornirea sistemului.
$ date >
/home/oem/newbackup

335 / 338

Figura 10.21: Efectuarea configur˘ rilor în fi¸ierul rc.local
a
s
3. Dup˘ ce a¸i introdus comanda dorit˘ pentru a fi executat˘ la pornire, ap˘ sa¸i CTRL+X pentru a salva si închide fi¸ierul.
a
t
a
a
a t
¸
s

Figura 10.22: Accesarea utilitarului pentru configurarea serviciilor
4. Când reporni¸i sistemul, fi¸ierul rc.local va fi executat. Dac˘ dori¸i s˘ se afi¸eze rezultatul comenzii de mai sus, tasta¸i
t
s
a
t a
s
t
urm˘ toarea comand˘ în Terminal:
a
a
$ cat newbackup

Imaginea urm˘ toare prezint˘ rezultatul comenzii de mai sus:
a
a

336 / 338

10.3.2 Schimbarea sistemului de operare care porneste implicit
¸
Când sunt mai multe sisteme de operare instalate pe un calculator, este vorba despre o configura¸ie „multi-boot”. În mod obi¸nuit,
t
s
sistemul de operare înc˘ rcat de calculator este cel afi¸at în capul listei din fi¸ierul de configurare. Pentru a alege care sistem de
a
s
s
operare s˘ se încarce atunci când porni¸i computerul, edita¸i fi¸ierul de configurare GRUB.
a
t
t s
1. Face¸i o copie de siguran¸a a fi¸ierului de configurare si deschide¸i-l într-un editor de text, astfel:
t
t˘
s
¸
t
$ sudo cp /boot/grub/menu.lst /boot/grub/menu.lst_backup
$ gksu gedit /boot/grub/menu.lst

2. Pentru a modifica ordinea de înc˘ rcare implicit˘ , g˘ si¸i linia care con¸ine:
a
a a t
t
... default 0 ...

Înlocui¸i aceast˘ linie cu linia urm˘ toarea:
t
a
a
default X

Înlocui¸i X cu un num˘ r în funçie de ordinea în care dori¸i ca sistemele de operare s˘ apar˘ în fi¸ierul de configurare.
t
a
t
t
a
a
s
Trebuie s˘ începe¸i cu cifra 0. De exemplu, dac˘ dori¸i ca sistemul de operare implicit s˘ fie primul din list˘ , înlocui¸i X cu
a
t
a
t
a
a
t
0; dac˘ dori¸i ca sistemul de operare implicit s˘ fie cel de pe pozi¸ia a doua în list˘ , înlocui¸i X cu 1.
a
t
a
t
a
t
3. Alege¸i s˘ salva¸i si salva¸i configura¸ia ca implicit˘ , pentru ca la repornire s˘ se încarce ultimul sistem de operare ales.
t a
t ¸
t
t
a
a

˘
˘
˘
10.3.3 Configurarea Serviciilor care sa porneasca la încarcarea sistemului
Când Ubuntu porne¸te, sunt lansate mai multe programe care v˘ sunt folositoare. Unele servicii sunt indispensabile pentru ca
s
a
Ubuntu s˘ funçioneze corect pe calculatorul dumneavoastr˘ . Altele sunt utilitare de care probabil nu ve¸i avea niciodat˘ nevoie,
a
t
a
t
a
sau chiar nu le dori¸i (de exemplu, ntpdate, care coreleaz˘ ora calculatorului dumneavoastr˘ . cu un server de timp) sau unele
t
a
a
pentru care nu ave¸i un periferic care s˘ le foloseasc˘ (de exemplu, programul HP de imprimare si scanare, care nu v˘ este de nici
t
a
a
¸
a
un folos, dac˘ nu folosi¸i un dispozitiv HP).
a
t
De¸i asemenea programe sunt inofensive, ele m˘ resc timpul de pornire a computerului. Prin dezactivarea unora dintre ele, a¸i
s
a
t
putea ob¸ine un timp de pornire mai mic.
t

˘
˘
t
˘
A se citi informa¸iile despre utilitarul respectiv înainte de a-l dezactiva, pentru ca dezactivarea unora pot face ca sistemul
t
˘ ˘
˘
˘
˘
dumneavoastra sa nu mai porneasca sau sa nu mai funçioneze corespunzator.
t

Pentru configurarea programelor care ruleaz˘ la înc˘ rcarea sistemului, trebuie s˘ ave¸i privilegii administrative. Apoi, parcurge¸i
a
a
a
t
t
urm˘ torii pa¸i:
a
s
1. Din meniul Sistem alege¸i Administrare, apoi face¸i clic pe Servicii.
t
t
2. Introduce¸i parola. Se va deschide fereastra Set˘ ri servicii.
t
a
3. Selecta¸i utilitarul care dori¸i s˘ fie activat la pornire prin selectarea sau deselectarea casetelor respective, apoi face¸i clic
t
t a
t
pe butonul Închide.

337 / 338

Figura 10.23: Fereastra de configurare a serviciilor de pornire

t
În aceast˘ leçie a¸i înv˘¸at c˘ :
a t t
at a
• Parti¸ionarea discului dumneavoastr˘ fix este similar˘ cu împ˘ r¸irea unei case în camere desp˘ r¸ite de pere¸i.
t
a
a
at
at
t
• Pute¸i instala Ubuntu pe o singur˘ sau mai multe parti¸ii sau unit˘¸i deta¸abile.
t
a
t
at
s
• Înaintea parti¸ion˘ rii discului fix, trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ nu exist˘ date pe acea unitate. În cazul în care discul fix pe care
t a
a a
t a
a
urmeaz˘ s˘ crea¸i o parti¸ie con¸ine date pe care dori¸i s˘ le p˘ stra¸i, este mai sigur s˘ crea¸i o copie de siguran¸a a acelor date
a a
t
t
t
t a
a t
a
t
t˘
înainte de a continua.
• Pute¸i crea o parti¸ie folosind deopotriv˘ editorul de parti¸ii sau interfa¸a liniei de comand˘ .
t
t
a
t
t
a
• Este posibil s˘ schimba¸i configura¸ia de pornire redefinind atât ordinea de pornire a sistemelor instalate, prin schimbarea
a
t
t
sistemul de operare implicit la pornire, sau definind programe care s˘ se deschid˘ automat la pornire.
a
a
• Pentru a determina un set de programe s˘ se lanseze o dat˘ cu pornirea sistemului, este nevoie s˘ include¸i comenzile de start
a
a
a
t
corespunz˘ toare în fi¸ierul /etc/rc.local, astfel încât calculatorul s˘ le execute automat la fiecare pornire.
a
s
a
• Pute¸i schimba sistemul de operare care se încarc˘ implicit la pornire, modificând fi¸ierul de configurare.
t
a
s
• Trebuie s˘ citi¸i documenta¸ia unui program sau utilitar înainte de a-l dezactiva, pentru c˘ dezactivarea unor servicii pot face
a
t
t
a
ca sistemul dumneavoastr˘ s˘ nu mai porneasc˘ sau s˘ funçioneze defectuos.
a a
a
a
t

t
Question: Care sunt avantajele parti¸ion˘ rii?
t a
Answer:
Question: De ce este nevoie s˘ folosi¸i comanda sudo?
a
t
Answer:
Question: Care dintre aceste sisteme de fi¸iere sunt folosite implicit în Ubuntu?
s

338 / 338

• Fat 32
• NTFS
• Ext3
Answer:
Question: Dac˘ dori¸i ca o aplica¸ie a sistemului s˘ se lanseze automat, la pornire, unde i-a¸i putea stabili comanda?
a
t
t
a
t
Answer:
Question: Este posibil s˘ dezactiva¸i toate aplica¸iile de start? De ce?
a
t
t
Answer:

t
Exerci¸iul 1 Ca fost utilizator de Microsoft Windows, a¸i vrea s˘ ave¸i un calculator cu dubl˘ op¸iune de pornire si s˘ crea¸i o
t
t
a
t
a t
¸ a
t
parti¸ie separat˘ de pe care s˘ lansa¸i Microsoft Windows. Pentru a ob¸ine aceasta, trebuie s˘ crea¸i o parti¸ie primar˘ de 5 GB si
t
a
a
t
t
a
t
t
a
¸
s˘ o formata¸i cu un sistem de fi¸iere compatibil cu Microsoft Windows.
a
t
s
1. Din meniul Sistem alege¸i Administrare si face¸i clic pe Editor de parti¸ii.
t
¸
t
t
2. În caseta de afi¸are a unit˘¸ilor de stocare, selecta¸i discul fix dorit prin alegerea denumirii sale logice. Fereastra se va
s
at
t
reîmprosp˘ ta si va afi¸a o reprezentare a unit˘¸ii alese.
a ¸
s
at
3. Face¸i clic dreapta pe bara cu fond alb si apoi clic pe Nou pentru crearea unei parti¸ii noi. Va ap˘ rea fereastra de dialog
t
¸
t
a
Crea¸i noua parti¸ie, în care defini¸i caracteristicile noi parti¸ii.
t
t
t
t
4. În fereastra de dialog Noua dimensiune, selecta¸i m˘ rimea noii parti¸ii.
t a
t
5. În caseta Creaz˘ ca, selecta¸i Parti¸ie primar˘ .
a
t
t
a
6. Acum alege¸i sistemul de fi¸iere. Opta¸i pentru ntfs.
t
s
t
7. Face¸i clic pe butonul Adaug˘ pentru a calibra parti¸ia. Graficul de reprezentare se actualizeaz˘ marcând o nou˘ parti¸ie
t
a
t
a
a
t
pe disc.
8. Dac˘ sunte¸i sigur de caracteristicile noii parti¸ii, face¸i clic pe Aplic˘ . Discul va fi parti¸ionat si formatat.
a
t
t
t
a
t
¸

Curs ubuntu

More Related Content

What's hot (14)

Viewers also liked (20)

Similar to Curs ubuntu (20)

Curs ubuntu