Game computing: gameplay & niveluri

Interacțiune om‐calculator 2.0

Dr. Sabin‐Corneliu Buraga

Facultatea de Informatică
Universitatea “A.I.Cuza” Iaşi, România

Dr. Sabin‐Corneliu Buraga – www.purl.org/net/busaco


Gameplay & level design



Everything you need to know is already in your head.
You just have to find it.

Garth Walker



Care sunt regulile unui joc?



Specifică alegerile, provocările sau consecințele
pe care jucătorii le experimentează
în cadrul mediului virtual al jocului
Jeannie Novak, 2008

dependent de storytelling



Implică definirea de reguli
documentate într‐un manual de instrucțiuni sau
prezentate direct în cadrul jocului

în cazul jocurilor sofisticate, pot fi oferite adițional:
tutoriale, ghiduri de strategii (strategy guides), indicii (tips),…



Pentru a se formula reguli, trebuie să se înțeleagă
în primul rând condițiile (termenii) jocului

de victorie (victory conditions)/de pierdere (loss conditions)



Condiții de victorie

specifică maniera de câștigare a jocului

există unul sau mai mulți câștigători?
ce trebuie să realizeze utilizatorul pentru a câștiga?
la ce moment condițiile de victorie sunt îndeplinite?




pot exista jocuri lipsite de condiții de victorie

exemplu: Tetris – cu fiecare nivel, jocul devine mai dificil
până când jucătorul decide să se oprească;
noțiunea de victorie este sugerată prin compararea
cu scorurilor altor utilizatori high score technique




pot fi incorporate condiții de victorie multiple

facilitează jucătorului abilitatea de replay a jocului
și de a adopta stiluri de jucat diferite



6 condiții de victorie oferite de Civilizations IV


Condiții de pierdere

definesc maniera în care jucatorul pierde jocul




implicite
incapacitatea utilizatorului de a atinge condițiile de victorie

uzual, apar în jocurile necesitând competiția dintre utilizator
și alți jucători sau NPC (non‐player characters)




explicite
în contextul dispariției personajului
ori a lipsei de resurse vitale – e.g., vieți, artefacte,…

se întâlnesc în jocuri de construcție ori
de management de resurse, precum simulatoarele



Moduri de interactivitate

elementul/elementele interactiv(e) depind(e)
de acțiunile jucătorului sau jucătorilor




player‐to‐game

aspecte de interes:
reprezentare spațială a mediului, atmosferă, conținut etc.




player‐to‐player

vizează realizarea interacțiunii dintre jucători:
comunicare & cooperare, competiție,…





dezvoltatorii pot crea o interactivitate potențială,
dar nu pot prezice cum vor interacționa concret utilizatorii





tipuri de competiții între jucători:

1‐la‐1 – jocuri de luptă sau de tip tabletop (e.g., Go, Șah)






unilaterală (mai mulți jucători contra unuia) – Scotland Yard






multilaterală (>2 jucători contra celorlalți sau a NPC‐urilor)
Monopoly, EverQuest






echipă (grupuri în număr egal) – jocuri sportive în echipă




player‐to‐developer

desemnează interacțiunea dintre utilizatori & dezvoltatori

exemplu: World of Warcraft official player forums




player‐to‐platform

specifică interacțiunea dintre jucător
și platforma software/hardware

capacități grafice & multimedia, dispozitive de intrare
(e.g., Wiimote, iPhone), stocare, timp de viață a bateriei,…



Specificarea conflictului – teoria jocurilor

se aplică pentru jocuri cu minim 2 oponenți

Noam Nisan et al. (Editors), Algorithmic Game Theory,
Cambridge University Press, 2007




zero‐sum

situația în care jucătorii au interese complet opuse

jocuri zero‐sum pot implica
numai un comportament competitiv




non zero‐sum

jucătorii nu au interese complet opuse

utilizatorii pot forma coaliții în competiția cu alții
MMOG implică uzual coopetition: cooperation + competition




tragedy of the commons

procesul decizional rațional bazate pe informațiile privitoare
la resurse conduce la un rezultat irațional

context: alegeri, economie, trafic auto,…



Tipuri de provocări (challenges)

depind, deseori, de genul jocului

explicite – intenționat introduse în joc, intense
e.g., săritura peste un obstacol

implicite – caracteristici emergente ale jocului
exemplu: stabilirea strategiei de atac a unui NPC




pot depinde și de disponibilitatea informațiilor

perfect information – starea jocului e complet cunoscută de
toți jucătorii pe întreg parcursul partidei logical challenges

exemple: board games (Backgammon, Go, Reversi,…)





imperfect information – jucătorul posedă informații parțiale
pentru a lua decizii realizarea de deducții (inference)

exemple: Mastermind, card games (Poker)





imperfect information
uzual, reprezentată grafic via fog of war

exemplu: Civilization, Heroes of Might and Magic





imperfect information
determină utilizatorul să interacționeze și să participe
tot mai intens în cadrul jocului

poate crea un element de mister al scenariului




referitoare la cunoaștere (knowledge)

intrinsic knowledge
desemnează cunoștințele dobândite în cadrul jocului

exemple: mutări combinate, incantații, hărți de labirint,
personalități ale personajelor etc.




referitoare la cunoaștere (knowledge)

extrinsic knowledge
consideră cunoștințele din exterior, aplicate în cadrul jocului

exemple: fapte de bun‐simț (“wood floats”, “ice melts”),
cunoștințe folosite în jocuri de tip trivia etc.




pattern recognition & matching

comune în jocurile de tip puzzle sau de acțiune

pot fi rezolvate via automatic thinking




spatial awareness

experiența jocului depinde de abilitățile jucătorului
de a înțelege relațiile spațiale stabilite intre entități

exemple: simulările de curse auto




micro‐management

vizează managementul – via opțiuni multiple –
al acțiunilor/proprietăților asociate unor resurse & personaje

poate cauza probleme în combinație cu multitasking‐ul

exemple: jocuri real‐time strategy (RTS), first‐person shooters



reaction time

timpul de răspuns este esențial în jocurile de acțiune



Scopuri ale jocului (game goals)

conform provocărilor, pot exista unul sau mai multe scopuri:
advancement, race, puzzle‐solving, exploration,
conflict, capture, chase, organization, escape,
taboo, construction, solution, outwit
dați exemple pentru
fiecare categorie



Echilibrul jocului (balance)

“A game is balanced if players perceive
that it is consistent, fair, and fun.”
Jeannie Novak, 2008

player skills versus luck




provocările trebuie să fie consistente

jucătorii vor avea de înfruntat gradual
provocări tot mai dificile




maniera de jucat trebuie să fie echitabilă

jucătorii nu vor fi penalizați din start pentru “greșelile” făcute




eliminarea deciziilor banale

jucătorii vor trebui să ia doar decizii importante

chiar și în cazul jocurilor ce implică micro‐management




niveluri de dificultate

jocul poate oferi diverse grade de dificultate sau
niveluri ce pot fi ajustate conform abilităților utilizatorului




poate fi static, fiind asociat regulilor jocului

nu depinde de timp și există înainte ca jocul să înceapă

exemplu: puterea relativă a unei unități de luptă
(informație folosită pentru a lua decizii în cadrul jocului)




tehnici:
existența strategiilor evidente
simetria
existența alternativelor (trade‐offs)
combinarea resurselor
oferirea de feedback




existența strategiilor evidente

facilitează luarea de decizii în multe circumstanțe

aceste soluții sunt superioare
altor posibilități pe care le are utilizatorul




simetria

implică existența acelorași condiții de start & abilități
pentru fiecare jucător, inclusiv personajele de tip NPC

astfel, rezultatul jocului va depinde
doar de abilitățile relative ale oponenților



simetria

conferă un aspect nerealist/nenatural
jocurilor focalizate pe confruntări (simulări de lupte)




simetria

asociată relațiilor stabilite între entități (resurse)

vizează tranzitivitatea



Relație de tranzitivitate între tipuri de personaje, pe baza abilităților
conform (Rollings & Morris, 2004)


modelul
rock‐paper‐
scissors

Relație de intranzitivitate între tipuri de personaje, pe baza abilităților
The Ancient Art of War – conform (Rollings & Morris, 2004)



simetria

relațiile dintre resurse pot fi dinamice
se asigură evoluția acțiunii




existența alternativelor (trade‐offs)

jucătorul poate lua decizii, conform opțiunilor existente
(deseori, complementare)




combinarea resurselor

pentru a trece peste o dificultate,
utilizatorul poate combina resurse (personaje)

exemplu: Advance Wars permite fuzionarea a două trupe
pentru o confruntare armată



oferirea de feedback

tensiunea dintre jucători poate fi mărită
via feedback (negativ sau pozitiv)

se poate manifesta și prin intermediul
evenimentelor aleatoare declanșate pe parcursul jocului



poate avea și un caracter dinamic,
facilitând interacțiunea concretă a utilizatorului cu jocul

maniere de implementare:
distrugere (destruction)
mentenanță (maintenance)
restaurare (restoration)


Economiile jocului

reprezintă sistemele ce permit manipularea
– fizică sau conceptuală – a resurselor

tipuri de resurse:
financiare (bani, metale prețioase, edificii etc.),
strategice (trupe, instalații, terenuri), personaje,
capacități (skills), informaționale (coduri, hărți,…)


Economiile jocului

în jocurile de tip persistent‐state world (PSW),
economiile pot fi influențate de acțiunile jucătorilor:
colectare, negociere, transformare de resurse

existența monedei virtuale
exemple: EverQuest, Second Life



Economiile jocului

“Game economies add flexibility to the game experience.
Economies also give players more reasons or incentives
to continue playing the game – due to their dynamic nature,
providing novelty and discovery.”

Titus Levi



Cum proiectăm nivelurile jocului?



Defined as the creation of environments, scenarios,
or missions in an electronic game

Jeannie Novak, 2008



Componente principale ale unui nivel
Richard Rouse, 2005

acțiunea
mijloacele de explorare
rezolvarea unui “mister” (puzzle)
narațiunea (storytelling)
estetica



Se bazează pe activitatea unui proiectant (level designer)
ce utilizează instrumente specifice:

editoare de niveluri (level editors)
Aurora Toolset, Unreal Editor, Valve Hammer Editor,…

software de editare grafică (2D/3D)
3D Studio MAX, Blender, Bryce, Maya etc.



Tradițional, proiectarea nivelurilor de joc a avut loc
în cazul sistemelor de tip RTS (real‐time strategy)
sau FPS (first‐person shooter)



Conform (Harvey Smith, 2007), proiectarea nivelului se poate
realiza în mod general sau bazată pe “cazuri speciale”

abordarea generală facilitează învățarea interacțiunii
cu jocul a utilizatorului și fixarea mai facilă a bug‐urilor

platformele (consolele) adoptă proiectarea generală

gameplay patterns



fiecare scenă în Heart of Darkness reprezintă un “caz special”


Structura
scop, flux, durată, disponibilitate,
relaționare cu alte niveluri, evoluție
Timpul de desfășurare
autentic, limitat, variabil, stabilit de utilizator, alterat
Locația
perspectivă & cameră, terenuri & materiale,
luminozitate, efecte, dimensiune, mărginire, realism, stil



Structura

facilitează structurarea jocului în subdiviziuni,
organizând evoluția și îmbunătățind maniera de jucat



Structura

scopul

fiecare nivel trebuie să prezinte un set de obiective
ce trebuie înțelese de jucător(i)

uzual, se oferă în prealabil un tutorial interactiv
sau un preambul de tip cut‐scene


Structura

fluxul

trebuie asigurat faptul că jucătorul nu poate părăsi nivelul
până nu‐și îndeplinește obiectivele

soluție: existența unor obstacole de netrecut – e.g., via NPC



Structura

fluxul

utilizatorul trebuie împiedicat să reviziteze o arie,
din moment ce obiectivele corespunzătoare au fost atinse

soluție: blocarea căilor de întoarcere,
semnalizându‐i jucătorului progresul înregistrat


Structura

durata

regulă:
utilizatorul trebuie să termine minim 1 nivel
într‐o sesiune de jucat



Structura

durata

valori tipice:
15 minute – jocuri pentru copii
2 ore – jocuri cu concentrare intensă (utilizatori împătimiți)
45 minute – jocuri rulate pe console



Structura

disponibilitatea

numărul nivelurilor depinde de specificul (scopul) jocului

1 nivel la un moment dat – jocuri first‐person immersion
număr mic de niveluri simultane – role‐playing games (RPGs)



Structura

relaționarea cu alte niveluri

de obicei, un nivel reprezintă o scenă sau un episod
dintr‐o narațiune mai largă

tipuri de relaționări uzuale: dificultate & structură narativă



Structura

relaționarea cu alte niveluri

cazul jocurilor de strategie:
o serie de niveluri – numite “misiuni” – poate fi grupate
într‐o “campanie” (campaign) care reprezintă scopul jocului

pot fi implementate “campanii” multiple


Structura

evoluția

fiecare nivel construiește conflictul într‐o serie
de arce narative, contribuind și la creșterea dificultății

fiecare nivel poate evolua diferit



continuu
plat
s‐curve
dificultate

progres în cadrul jocului


Structura
primul pas în proiectarea unui nivel trebuie să răspundă la:
care e scopul principal al jucătorului?
cât va dura terminarea unui nivel?
ce emoții vor putea fi induse utilizatorului?
care este mediul de desfășurare (setting)?
ce resurse vor fi disponibile?
care vor fi dificultățile ce trebuie depășite?
ce sprijin va putea primi jucătorul pe parcurs?



categorii:
turn‐based
time‐limited
real‐time

timpul jocului (game time) nu trebuie să fie similar cu cel real



autentic
limitat
variabil
stabilit de utilizator
alterat



Locația

desemnează mediul fizic redat în cadrul jocului:
perspectiva, mărimea, limitele, structurile, terenul,
obiectele, stilul (e.g., cromatică, textură, look & feel)



Locația

perspectiva & camera

dependență de point‐of‐view (POV)

tipuri:
omniprezență, aeriană (top‐down), izometrică,
defilare laterală (side‐scrolling, flat/side‐view)


Perspectiva aeriană: SimCity (prima versiune pe Mac)


Perspectiva izometrică: The Sims


Defilarea laterală (parallax scrolling): Prince of Persia


Perspectiva atipică: Max Payne


Locația

terenurile & materialele

look‐and‐feel‐ul jocului e influențat de materialele mediului

model de umbrire (shading model): combină atributele
fiecărui material (textură, culoare, strălucire, transparență)
cu cele ale surselor de lumină


Locația

terenurile & materialele

tehnică uzuală de redare a terenurilor 3D: height maps



Locația

dimensiunea

specifică volumul total al spațiului fizic și
mărimile relative ale obiectelor din cadrul jocului

uzual, scalarea trebuie să fie realistă



Locația

dimensiunea

pentru evaluarea & managementul suprafeței terenurilor,
se poate recurge la tile‐based worlds

exemple: Advance Wars, Civilization



Locația

dimensiunea

spațiul fizic poate fi distorsionat,
pentru a fi adaptat la cerințele jucătorului și/sau scenariului



Viewtiful Joe


Locația

limitele (boundaries)

numeroase jocuri nu relevă explicit că lumea jocului are limite

limitarea contribuie la menținerea stării de imersiune
a utilizatorului



Locația

limitele (boundaries)

jocurile de simulare deseori impun limite
e.g., stadioane, circuite auto, clădiri etc.

se poate adopta și un mediu global lume sferică
exemplu: Flight Simulator X


Locația

realismul

de luat în considerație nivelul de detaliere

în unele cazuri, se poate recurge
la hiper/supra‐realism



Grim Fandango


Locația

stilul

influențează multe caracteristici ale jocului:
personaje, interfață, prezentare (packaging),
manual de utilizare etc.

de luat în calcul designul artistic


Locația

stilul

două tipuri de stiluri principale:
stilul obiectelor din cadrul lumii +
stilul artistic prin care se redă lumea



Locația

stilul

folosirea unui stil trebuie să fie consistentă

de evitat stilurile supra‐utilizate



Locația

stilul

stil fotorealist versus stil benzi desenate (cel‐shading)



Locația

stilul

trebuie să fie în concordanță cu contextul cultural:
credințe, atitudini & valori deținute de personaje



game development
de la stabilirea manierelor de jucat la proiectarea nivelurilor


Game computing: gameplay & niveluri

More Related Content

Viewers also liked (20)

More from Sabin Buraga (20)

Game computing: gameplay & niveluri