Schizofrenia, o tulburare complexă cu un prognostic variabil, este caracterizată prin simptome fundamentale precum halucinații, deliruri și tulburări cognitive, având un debut precoce, adesea mai devreme la bărbați. Epidemiologia indică o prevalență globală de 1-1,5% și un risc morbid de 1% pentru populațiile cu vârste între 15-45 ani, cu o înclinare spre dezvoltarea bolii în medii sociale precare. Factorii genetici, biologici și psihosociali contribuie la etiologia schizofreniei, iar tratamentul se bazează pe utilizarea antipsihoticelor, cu o nevoie constantă de evaluare și ajustare a terapiilor în funcție de răspunsul pacientului.