ADER 8.1.2 faza 2
- 1. PLAN SECTORIAL– ADER 2020 Contractor: ICDM Cristian-Sibiu Obiectivul general: (acronim) 8 INDAL Numărul /codul proiectului 67/8.1.2 Contract: (număr/an) 812/2011 Act Adiţional: (număr/an) Data începerii De la.16.12.2011 Data finalizării Până la 30.06.2012 Durata (luni): 6,5 Denumirea Obţinerea unor produse de calitate din lapte şi carne prin valorificarea proiectului: superioarã a pajiştilor montane cu ovine şi taurine Denumirea fazei : Efectuarea de anchete in zona de studiu, in vederea identificarii produselor montane de calitate, din lapte si carne Persoana de contact (Directorul proiect): Dr. med. vet Doina Popa Date contact0269579408 icdmcristian@clicknet.ro proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 2. Obiectivele Obiectivul general al ADER 2020: Proiectului Sintetizarea datelor privind cantitatea si calitatea produselor montane din lapte si carne, provenite de la ovine si taurine Obiectivul specific al ADER Realizarea de produse alimentare destinate unei alimentaţii sănătoase a populaţiei Obiectivele Fazei Realizarea unei inventarieri in zona de studiu, privitor la situatia 2/2011 produselor montane de calitate si a tipului de pajisti proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 3. Rezultatele Identificarea punctelor scontate experimentale; caracterizarea a se obţine : conditiilor geoclimatice/raport de ancheta Rezultatele obţinute In tara noastra, zona montana reprezinta o bogatie naturala de o mare frumusete si valoare ecologica. Muntii Romaniei reprezinta o entitate geografica, economica si sociala definita, avand relief, clima, patrimoniu natural si social-cultural specifice, identitate recunoscuta in Europa si in lume. Locuitorii zonelor montane isi asigura existenta mai ales prin agricultura si cresterea animalelor rumegatoare, care nu intra in concurenta cu omul la hrana. Ovinele si taurinele asigura si ingrasamintele organice, esentiale in ameliorarea si mentinerea florei furajere naturale, prin care s-a putut asigura existenta umana in munti in toate sezoanele. In aceste conditii, produsele agro-alimentare obtinute in zona montana sunt nepoluate, de tip ecologic, de inalta calitate biologica.In compozitia floristica a pajistilor permanente se intalnesc peste 200 de specii de leguminoase anuale si perene, care imbogatesc furajul in substante proteice si determina astfel obtinerea unor produse agroalimentare de calitate, garantate sanitar, in conditii ecologice. proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 4. Ovinele si taurinele valorifica bine pasunile si finetele, din care o buna parte se afla in zona de munte. Aici se produc bunuri de origine animala cu caracteristici calitative deosebite, datorita utilizarii tehnicilor traditionale, a resurselor naturale, a pasunilor si fanetelor naturale.Acesta este motivul care, alaturi de productia diversificata si consumul redus de energie, face din cresterea ovinelor si taurinelor o ramura foarte importanta a zootehniei, cu caracterul unei activitati durabile si de perspectiva. Exploatarea nerationala a pajistilor montane, absenta sau discontinuitatea folosirii ingrasamintelor organice produse de rumegatoare, provoaca degradarea calitativa a pasunilor si fanetelor naturale, cu consecinte economico-sociale irecuperabile, pentru populatie si societate. Protejarea si valorificarea responsbila a acestor resurse montane, in conditiile schimbarilor climatice si evolutiei demografice, reprezinta un interes national prioritar. proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 5. In vederea identificarii si nominalizarii punctelor experimentale unde vor fi identificate cele mai importante produse din carne si lapte, obtinute in zona montana, provenite de la bovine si ovine, au fost efectuate anchete, prin metoda chestionarului si a interviului. S-a ales ca areal de studiu zona Marginimii Sibiului, zona cu traditie in cresterea animalelor, ce pastreaza bogatia de exceptie a obiceiurilor traditionale. S-au ales cateva localitati reprezentative in ceea ce priveste cresterea rumegatoarelor, din aceasta zona, respectiv: Jina, Tilisca, Rasinari, Sadu, la care se adauga si comuna Cristian, pe teritoriul careia se afla ICDM Cristian. In judetul Brasov s-a ales ca areal de studiu platoul munţilor Bucegi, respectiv o zona situată între Vârfurile Blana (1875 m) şi Nucet (1863 m), favorabila cresterii bovinelor. CRISTIAN JINA TILISCA SADU RASINARI proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 6. Spatiul rural montan stabilit ca areal de investigare, se caracterizeaza printr-o stare de conservare buna a resurselor naturale de sol si apa, printr- un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversitati de habitate şi ecosisteme, de paduri şi de peisaje agricole valoroase. O mare parte a acestor componente ale biodiversitati este legata de utilizarea extensiva a terenurilor agricole şi forestiere, care se refera la suprafete extinse de paşuni naturale valoroase, care se gasesc cu precadere în aceste zone de deal şi munte, la neutilizarea îngraşamintelor chimice, a erbicidelor şi a altor substante sintetice de protectie a plantelor, utilizarea redusa a pesticidelor, densitatile scazute ale efectivelor de animale. Din pacate insa, o mare parte a pasunilor din zona de munte sunt expuse riscului de abandon, iar cele din zona de deal intensificarii lucrarilor agricole sau suprapasunatului, motiv pentru care aplicarea unor masuri adecvate, care sa asigure sprijinul necesar pentru mentinerea şi creşterea valorii naturale a acestor terenuri, prin încurajarea mentinerii practicilor agricole extensive este foarte importanta. proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 7. Din analiza datelor preluate din arealul de studiu se desprind cateva aspecte generale si anume: Agricultura, ocupatie traditionala, reprezinta o pondere importanta in economia comunelor analizate; in toate zonele investigate agricultura se bazeaza pe utilizarea ingrasamintelor naturale, provenite de la ovine si bovine; suprafetele mari de pajisti si fanete(cuprinse intre 14,9% – 72,2% la fanete si 27,5 – 48,6% la pasuni) din suprafata agricola totala a fiecarei comune, favorizeaza cresterea animalelor in zona. proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 8. Cresterea bovinelor este reprezentata in marea majoritate de rasa Baltata romaneasca, dar exista si alte rase (Pinzgau, Holstein, Bruna de Maramures sau chiar metisi cu rase de carne);cel mai mare numar de bovine se afla in comuna Jina(1884), urmata de Tilisca (398, Sadu(480), Cristian (273) si Rasinari(206). proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 9. Cresterea ovinelor este reprezentata de rasa Turcana in marea majoritate a exploatatiilor, insa exista si efective de rasa Tigaie, sau exemplare putine din rasa Karakul sau metisi cu rase de carne, pe care crescatorii nici nu le declara atunci cand vorbesc de oile lor; In ceea ce priveste efectivele de ovine, cel mai mare numar se gaseste in Jina(36551), urmata de Rasinari(27430), Tilisca (22000) si Sadu(5500), Cristian(4553).Rasa Turcana din Marginimea Sibiului, considerata cea mai frumoasa si cea mai productiva, este intalnita in 92,6% din exploatatii, urmata fiind de rasa Tigaie si cateva exemplare de Karakul si hibrizi cu rase de carne. chiar si acolo unde predominanta este rasa Tigaie exista si efective de rasa Turcana. proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 10. Varsta medie a fermierilor(seful exploatatiei) este cuprinsa intre 28-68 ani, cu o medie de 48 ani in Sadu, 50 ani in Rasinari, 54,1 ani in Cristian, 36,8 ani in Tilisca si 38,8 ani in Jina. Varsta celorlalte persoane implicate in administrarea exploatatiei, este cuprinsa intre 23 – 61,5 ani si repartizata astfel: 45,7 ani in sadu, 32,5 ani in Rasinari, 52 ani in Cristian, 37,42 ani in Tilisca si 38,8 ani in Jina.Acest lucru evidentiaza o populatie rurala in dinamica, cu un procent inca bun de tineret agricol, care sugereaza faptul ca tineretul este preocupat de cresterea ovinelor si ca traditia se transmite de la parinti la copii; aceste persoane sunt in toate cazurile membri ai familiei(parinti, copii, nepoti, etc); proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 11. Vara, sistemul de crestere se bazeaza pe intretinerea animalelor la pasune(pendulare simpla intre asezarea din zona colinara si pasunea montana), cu multa miscare in mediul natural, foarte putin poluat, ceea ce imprima o calitate foarte buna produselor(lapte, carne); particular, in zona Rasinari, exista crescatori, chiar cu turme mari(1300 capete), care prefera sa ramana in zona de deal, unde pasunile sunt mai productive, intretinerea este mai usoara, productiile de lapte mai mari, conditii mult mai bune pentru ingrijitori si fara pericolul de a avea pierderi din efectiv prin atacurile animalelor salbatice, iar transportul produselor mai economic ; acest lucru conduce insa la o supraincarcare a pasunilor din zonele colinare si de deal si la subincarcare pana la abandon in zona de munte, unde se constata invadarea pasunilor de vegetatie lemnoasa, de tufarisuri sau chiar zone de impadurire; proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 12. Iarna, animalele sunt intretinute in locurile mai ferite din paduri, sau in stabulatie, cu administrarea de fanuri de buna calitate, lucerna si faina de cereale(porumb, triticale, orz); in zona Tilisca si Jina se mai practica transhumanta, crescatorii plecand cu animalele in judetul Salaj sau Timis;
- 13. Una din particularitatile asezarilor marginene, pastrata pana in ziua de azi, desi la scara mult redusa, consta in prezenta in zona pasunilor si fanetelor a unor adaposturi pentru oameni si animale , care sunt folosite temporar numai o parte a anului; ele reprezinta o prelungire a gospodariei din sat, in care marea majoritate a crescatorilor de animale vin cu intreaga familie, cu animalele si pasarile de pe langa casa; acest fenomen reprezinta unul din cele mai interesante si elocvente exemple de cucerire a muntelui de catre om, de ‚,umanizare” a muntelui, de interactiune dintre om si mediu; proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1
- 14. • Productiile medii de lapte de vaca se situeaza intre 2500- 6000l(Rasinari); Productiile medii de lapte la oaie sunt in general de 40-65 l(un singur caz, in Sadu) lapte marfa ; aceste productii nu pot fi comparate intre ele, deoarece conditiile de intretinere si productivitatea pasunilor sunt diferite, iar pe langa acestea, atat la ovine cat si la bovine, varsta de intarcare a tineretului este foarte variata si de aici pot aparea diferente mari de productii; • In perioada de vara, procesarea laptelui se face la stana, produsul derivat de baza, intalnit la fiecare stana fiind telemeaua; se mai face urda, cas, branza de burduf, jintita, lapte gros, chiar cascaval(Sadu) ;
- 15. • La inchegarea laptelui se foloseste cheagul din comert, dar in unele exploatatii se foloseste cheagul natural(din stomac de miel, vitel sau porc), in special la branza de burduf (Jina,Tilisca, Sadu); • In general laptele de vaca nu se amesteca cu cel de oaie, doar in exploatatiile cu efective mici de animale sau la sfarsitul lactatiei la ovine, cand productiile sunt tot mai mici; • Mulsul se face in general manual, atat la ovine cat si la bovine; exista si exploatatii unde mulsul se face mecanic(Tilisca, Sadu, Cristian)
- 16. • Carnea de ovine se proceseaza destul de rar, in special toamna, in perioda reformelor, iar produsele obtinute(pastrama, sloi, carnati de oaie) se folosesc pentru consumul propriu; exista totusi si crescatori care prepara periodic aceste produse pentru comercializare(Rasinari); • Mieii se vand in viu, in perioada de Pasti, sau se ingrasa(30-40kg) si se comercializeaza toamna(exista crescatori care nu intarca mieii si ii lasa sa suga pana in toamna), prin vanzare catre intermediari care fac export; • Viteii masculi se vand la varsta de 4-5 saptamani, rareori se pastreaza pentru ingrasat; femelele care se pastreaza pentru prasila se intarca la varsta de 2,5-3 luni; • Carnea de vita se proceseaza foarte rar, doar pentru consum propriu, de cele mai multe ori in amestec cu carne de porc sau oaie(muschiulet de vita prefiert si condimentat, carnati in amestec);
- 17. Valorificarea produselor se face direct din gospodarie, la piata, dar in cele mai multe cazuri prin livrare en gros la intermediari; originea geografica nu este specificata, doar in unele cazuri telemeaua se valorifica sub eticheta de Telemea din Marginimea Sibiului; etichetarea produselor se face doar pe putini, deoarece produsele nu se vand ambalate;
- 18. • Crescatorii, in marea lor majoritate nu isi promoveaza produsele la targuri sau expozitii, motivul fiind lipsa timpului sau preturile prea mari de inchiriere a standurilor; • Crescatorii sunt reticenti si nu doresc sa declare exact nici numarul de animale, nici productiile obtinute si nici suprafetele detinute in proprietate, inchiriate, sau concesionate si in nici un caz veniturile obtinute, de teama unor impozite suplimentare; • In cele mai multe cazuri din cele intervievate, veniturile sunt suficiente pentru intretinerea familiilor(81,5%), 18,5% dintre ei declarand ca acest lucru este posibil doar cu ajutorul subventiilor; 18,5% declara ca veniturile nu sunt suficiente pentru intretinerea familiei.
- 19. CONCLUZII 1.Suprafata montana a judetului Sibiu ocupa 30% din teritoriu, 70% revenind podisurilor si colinelor. 2. Agricultura este a doua ramura de baza a judetului, iar datorita suprafetelor mari de pasuni si fanete, preponderenta in zootehnia judetului o detine cresterea rumegatoarelor. 3.Una din trasaturile definitorii ale zonei este aceea ca oamenii locului au pastrat si transmis cu sfintenie urmasilor vechea indeletnicire a cresterii animalelor si indeosebi a pastoritului.In judetul Sibiu se cresc in prezent 600000 ovine, situand judetul pe locul 1 in tara, alaturi de judetul Timis. 4.Zona montana reprezinta o bogatie naturala de o mare frumusete si valoare ecologica, unde prin folosirea unor practici agricole fara chimizare, se pot obtine produse agro-alimentare nepoluate, de tip ecologic, cu caracteristici calitative deosebite. proiect – nr.67/cod 8.1.2/faza 1