ADER 4.1.2.
- 1. Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. – „ISPIF” BUCURESTI
- 2. Obiectivul general: 4BPM Numărul/codul 7219 proiectului Contract: 4.1.2./201 Act Adiţional: - 1 Faza de execuţie: Faza I De la: 01.11.2011 Termenul de predare al fazei 31.12.2012 Et. I – 31.12. Perioada de 2011 execuţie a fazei: Până la: 31.12.2014 Persoana de contact (Directorul de proiect): Date contact: Dr. ing. Toma Victor MAITA Tel: 021 332 48 79 fax: 021 332 46 00 e-mail: maitav2007@yahoo.com Denumirea ADER 4.1.2. „Evaluarea, monitorizarea si managementul integrat al calitatii proiectului resurselor de apa utilizate in exploatatiile agricole si fermele zootehnice” Anul începerii 01.11.2011 Anul 31.12.2014 Durata (luni): 38 finalizării
- 3. RESURSE DE APA UTILIZABILE In functie de locul in care se gaseste in natura, apa poate fi clasificata in trei mari categorii: apele atmosferice, apele de suprafata si apele subterane. Intre aceste trei categorii exista o stransa legatura datorita succesiunii intr-o anumita ordine a fenomenelor naturale cunoscute, de evaporare cu formarea vaporilor atmosferici, condensare cu precipitatii, infiltrare si siroire. Apele atmosferice – sunt formate prin actiunea fenomenelor de evaporare si condensare (vaporii atmosferici si precipitatiile). Apele de suprafata – partea din precipitatiile atmosferice care se scurge la suprafata solului (rauri, parauri, fluvii, etc.) sau este depozitata in acumulari de suprafata (lacuri, iazuri, balti, etc.). Apele subterane – precipitatiile atmosferice infiltrate in pamant, impreuna cu condensarea vaporilor din subsol. Apele de suprafata reprezinta unul din factorii cei mai importanti care trebuie luati in considerare atunci cand se studiaza regimul apelor subterane, date fiind relatiile de reciprocitate existente intre apele de suprafata si cele subterane.
- 4. APELE DE SUPRAFATA Apele de suprafata sunt grupate in bazine hidrografice (bazine de receptie superficiale), definite ca fiind suprafete de teren de pe care se alimenteaza un curs de apa, lac, etc. cu apa provenita din scurgerea superficiala. Principalele bazine hidrografice din Romania sunt: bazinul hidrografic al Dunarii, Tisei, Somes, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Cerna, Jiu, Olt, Arges, Mostistea, Ialomita, Siret, Prut, Dobrogea. Fiecare bazin hidrografic are caracteristicile sale si vor fi detaliate pe parcursul proiectului.
- 5. APELE SUBTERANE Apele subterane sunt clasificate in baza diferitelor criterii, dintre care mentionam: din punctul de vedere genetic: ape subterane de suprafata provenite din infiltrarea apelor meteorice si condensarea vaporilor aflati in teren; din punctul de vedere hidrogeologic: ape subterane cu nivel piezometric liber si ape subterane cu nivel piezometric sub presiune; din punctul de vedere stratigrafic: ape subterane din straturile superficiale, din roci granulare sau din roci compacte. Desigur, exista si alte clasificari. In ultima perioada s-a introdus notiunea de „corp de apa”. Din punctul de vedere al resurselor subterane de apa din Romania, o zonare pe criterii geomorfologice poate fi facuta, analizand apele subterane in stransa legatura cu apele de suprafata, tip de analiza aplicabila proiectului privind „Evaluarea, monitorizarea si managementul integrat al calitatii resurselor de apa utilizate in exploatatiile agricole si fermele zootehnice”. S-au efectuat scurte analize ale tipurilor de hidrostructuri in: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Apuseni, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Moldovenesc, Depresiunea Getica, Depresiunea Panonica, Depresiunea Valaha, Dobrogea si Delta Dunarii, care au relevat o multitudine de aspecte ce vor fi detaliate pe parcursul proiectului.
- 6. ANALIZA CONDITIILOR HIDROLOGICE SI HIDROGEOLOGICE IN ZONA BANEASA - GIURGIU Zona de interes Baneasa – Giurgiu, unde se intentioneaza sa se realizeze un camp pilot face parte din cuprinsul depresiunii Valahe, care reprezinta o mare unitate hidrogeologica in care formatiunile acvifere cu importanta pentru exploatarea apelor subterane apartin unui interval stratigrafic cuprins intre Barremian si Holocen. Privita sub acest aspect, Depresiunea constituie cel mai mare bazin acvifer de pe cuprinsul tarii , relatiile dintre acvifere fiind foarte variate si complexe, ca urmare a evolutiei paleogeografice, mai ales la finele Pliocenului si in Cuaternar: se constata ca acviferele cretacice iau contact direct cu acviferele holocene, asa cum este cazul in lunca si terasa inferioara a Dunarii . Fiind un acvifer multistrat sub presiune, au aparut fenomene de drenanta in cazul unor exploatari intensive.
- 7. RESURSA DE APA – NECESITATE SI VULNERABILITATI Utilizarea apei (din surse de suprafata sau subterane): - o necesitate si din aceasta cauza evaluarea, monitorizarea si managementul integrat al resurselor de apa constituie o prioritate, avand in vedere ca resursele de apa sunt limitate - vulnerabilitatea resurselor de apa la poluare. Datorita acestor motive proiectul isi propune sa analizeze in amanunt toate aspectele privind utilizarea apei in scopul mentionat, plecand de la sursa si pana la emisar. Irigatiile ca si drenajele (desecarile) sunt lucrari hidroameliorative ce se executa in scopul de a se asigura, in cazul primelor, aprovizionarea constanta cu apa a solului, cantitate suplimentara fata de cea primita in mod natural prin precipitatii, in vederea mentinerii unei umiditati optime pentru dezvoltarea culturilor, respectiv, in cazul celorlalte, in scopul inlaturarii excesului de umiditate din sol.