![Rezultate privind
Indicatori de monitorizare privind influenta practicilor tehnologice asupra
proceselor de degradare a solului, aspecte de mediu şi efecte economice
in contextul cerinţelor bunelor practici agricole
Practici Procese de degradare a solului Aspecte asociate
tehnologice privind mediul
Efecte
Erozi- Compac- Reducerea Salinizarea/ Calitatea Emisiile Biodiver- economice
une tare continutului Sodizare apei de gaze sitate
hidrică in materie cu
organica efect
de sera
Acoperirea + [+] + □ + + [+] +
permanentă a solului
(mulci)x
Subsolajul □ (+) □ (+) □ □ □ - /+
Executarea arăturilor □ □ □ □ □ □ □ +
urmărind curbele de
nivel
Zone- tampon + [+] [+] □ + □ + - /+
Terase + □ [+] □ □ □ □ -
+ efect pozitiv observat;
- efect negativ observat;
□ încurajat prin plăţile de agromediu;
Proiect 2.2.5/2/faza 1 13](https://image.slidesharecdn.com/2-2-5-120312053536-phpapp02/85/ADER-2-2-5-13-320.jpg)
ADER 2.2.5.
- 1. PLAN SECTORIAL-ADER 2020 Contractor: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca Obiectivul general: ADER Contract: 2.2.5./2011 Anul inceperii: 14.11.2011 Anul finalizarii: 15.12.2014 Denumirea proiectului: VERIGI TEHNOLOGICE DE CULTURĂ A Numarul/codul proiectului: VIŢEI DE VIE ŞI PROCESARE A MATERIEI PRIME CARE SĂ ASIGURE 2.2.5/2 GARANTAREA VENITURILOR FERMELOR COMERCIALE, ÎN CONDIŢIILE RESPECTĂRII CRITERIILOR DE ECOCODIŢIONALITATE Act aditional: -/- Denumirea fazei nr. 1./2011: Studiu privind PAC in domeniul viti-vinicol referitoare la standardele de calitate cu respectarea principiilor de ecoconditionalitate Durata (luni): 37 Persoana de contact (Directorul de proiect): Ing. Ioan VOICULESCU Date contact (tel/fax, e-mail): 0244401901/0244401902, voiculescuioan@yahoo.com Proiect 2.2.5/2/faza 1 1
- 2. PROIECTUL NR. 2.2.5./ FAZA 1 Obiectivul general al proiectului: Perfectionarea sistemelor si tehnologiilor de cultura a plantelor în vederea asigurarii sustenabilitatii fermelor comerciale în contextul cresterii performantelor de mediu . Obiectivele specifice ale proiectului: Implementrea verigilor tehnologice şi de procesare viti-vinicole diferenţiate care respectă standardele de mediu, sănătatea plantelor şi siguranţa alimentară prin valorificarea rezultatelor cercetării actuale, în 6 zone reprezentative pentru viticultura românească Elaborarea managementului tehnologic şi economic de administrare durabilă a sectorului viti vinicol prin respectarea conditiilor de eco- conditionalitate a Standardelor Pietei Agricole Comune diferenţiat în funcţie de specificitatea zonei viticole Proiect 2.2.5/2/faza 1 2
- 3. PROIECTUL NR. 2.2.5./ FAZA 1 Obiectivul fazei de executie nr. 1/2011 Baza de cunoştinte privind respectarea (P)olitica (A)gricolă (C)omună in baza conceptului de ecocondiţionalitate Scopul fazei - Realizarea bazei de cunostinte privind respectarea PAC in baza conceptului de ecocondiţionalitate Proiect 2.2.5/2/faza 1 3
- 4. Rezultatele preconizate = Rezultate obtinute Bază de cunoştinte privind respectarea PAC in baza conceptului de ecocondiţionalitate , cu următoarea structură: ● Principiile PAC ● Standarde pentru respectarea (B)unelor (P)ractici (A)gricole (C)omunitare (BCAM) ● Cadrul legal referitor la B ● Bunele practici agricole şi de mediu ● Indicatori de monitorizarea respectării BCAM Proiect 2.2.5/2/faza 1 4
- 5. REZULTATE OBŢINUTE Sursa de informare pentru: ● adaptarea principiilor PAC in viticultura, in baza conceptului de ecoconditionalitate; ● stabilirea standardelor pentru respectarea bunelor practici in viticultura, in baza conceptului de ecoconditionalitate. ● propuneri, la nivelul institutiilor abilitate, a cadrului legal de respectare a bunelor practici in viticultura, in baza conceptului de ecoconditionalitate ● stabilirea si realizarea Ghidului de bune practici in viticultura, in baza conceptului de ecoconditionalitate ● stabilirea indicatorilor de monitorizare a respectarii principiilor PAC in viticultura Proiect 2.2.5/2/faza 1 5
- 6. Rezultate privind Principiile Politicii Agricole Comune Principiile orientative pentru PAC, politicile de piaţă şi dezvoltare rurală, au fost stabilite de Consiliul European din Gotteborg din 2001 şi confirmate în Concluziile Strategiei de la Lisabona de la Thessaloniki din iunie 2003. Reduse la esenţă sunt: ● reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru atingerea ţintelor de competitivitate pe piaţa locală şi globală şi pentru rezolvarea problemelor legate de mediu. prin cunoaştere şi inovăre ; ● realizarea unor produse de calitate, corespunzatoare cerintelor de piata; ● plantarea numai cu soiuri nobile de calitate, precum si cu unii hibrizi interspecifici rezultati in urma incrucisarii intre specii ; ● obtinerea informaţiilor necesare monitorizarii potentialului de productie la nivel de parcela si soi; ● controlul asupra modului in care sunt dirijate si folosite ajutoarele acordate producatorilor de catre Uniunea Europeana. Proiect 2.2.5/2/faza 1 6
- 7. Rezultate privind Standardele pentru respectarea bunelor practici agricole relevante pentru viticultura I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului; II. Standarde pentru menţinerea continutului optim de materie organică în sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzătoare; III. Standarde pentru menţinerea structurii solului ; IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului; V. Standarde pentru menţinerea biodiversitatii. Proiect 2.2.5/2/faza 1 7
- 8. Rezultate privind Cadrul legal pentru BCAM Tipul Trimitere la Aplicabilă dispoziţiei regulament din anul Tema Obligaţii BCAM *REGULAMENTUL 2005 Eroziunea Acoperirea minimă a solului (CE) NR. 1234/2007 solului Gestionarea minimă a terenului Articolul 5 Terase de reţinere alineatul (1) Anexa IV Materiile Recircularea materiei organice organice din sol Structura Utilizarea unor utilaje corespunzătoare solurilor Nivelul Protejarea biodiversitatii minim de Menţinerea particularităţilor topografice întreţinere Evitarea apariţiei vegetaţiei nedorite Menţinerea plantaţiilor în condiţii vegetative bune 2005 Biodiversitate Menţinerea pajistilor X REGULAMENTUL (CE) NR. 1234/2007 AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) Proiect 2.2.5/2/faza 1 8
- 9. Rezultate privind BUNELE PRACTICI AGRICOLE SI DE MEDIU Obiectiv Standard Conditii de Recomandari Indicatorul Procedura de teren de Control specifice control Pante 5-12% Orientarea rândurilor de vii pe - Control vizual – directia curbelor de nivel. fotografii Protejarea Managementul Benzi tampon permanente (4-5m solului minim al latime) de-a lungul cursurilor de împotriva terenului apa eroziunii reflectând Pante >12% Orientarea rândurilor de vitei de - Control vizual – conditiile vie sau a pomilor fructiferi pe fotografii locale curbele de nivel. specifice. Benzi inerbate pe curbele de nivel între rândurile de vita de vie sau pomi fructiferi Benzi tampon permanente (4-5m latime) de-a lungul cursurilor de apa. Proiect 2.2.5/2/faza 1 9
- 10. Rezultate privind BUNELE CONDITII AGRICOLE SI DE MEDIU Obiectiv Standard Recomandari Indicatorul Procedura de de Control control Protectia solului Terase de Îndepartarea teraselor existente numai cu Proces verbal Control vizual - împotriva retentie autorizatie de autorizare fotografii eroziunii Structura solului Utilizare Masini si practici adecvate Calendar al Controale pe masinilor activitatilor teren, control adecvate agricole vizual - Schema fotografii precipitatiilor Nivelul minim Pastrarea Elementele de peisaj se vor pastra, fiind necesara Suprafete cu Controale pe de întretinere a elementelor o autorizatie pentru îndepartarea elementelor de elemente de teren solului de peisaj peisaj care depasesc urmatoarele praguri: peisaj Garduri vii (lungime minima 20 m) Rânduri de copaci (lungime minima de 50 m si cel putin 5 copaci) Pâlcuri de padure (100 –2000 m²) Prevenirea Distrugerea buruienilor si a plantelor Procentajul Control vizual dezvoltarii si tufelor invazive (ex: ferigi, stuf, suprafetelor fotografii vegetatiei tufisuri) acoperite cu nedorite pe vegetatie terenul nedorita agricol Proiect 2.2.5/2/faza 1 10
- 11. Rezultate privind Indicatori de monitorizare a performantelor de mediu Pentru analiza relaţiei dintre practicile aplicate şi nivelul de eficienţă ambientală au fost introdusi indicatori de urmărire a performanţei de mediu. Măsurând efectele activităţilor agricole, indicatorii de mediu au rolul de a stimula producătorii agricoli în îmbunătăţirea propriei interacţiuni producţie-mediu, efectele economice superioare obţinute ducând la crearea unui agroecosistem performant. Sisteme de evidenţă a intrărilor-ieşirilor Simbol Nume Conţinut Ţări AEI Agro-ecological indicators Nutrienţi (NP), pesticide, energie Franţa,Germania REPRO Repro Nutrienţi (NPK), pesticide, energie Germania Sursa: Halberg N., Verscuur G., Googlass G., Farm level environmental indicators; are they useful? An overview of green accounting systems for European farms, în Agriculture, Ecosystems and Environment 105/2005 Proiect 2.2.5/2/faza 1 11
- 12. Rezultate privind Indicatori de monitorizare corespunzători cerinţelor de piaţă Direcţii de impact Explicaţie Valorea Adăugată Brută în viticultură (VABa) Măsurile de piaţă vor influenţa preţurile agricole, veniturile fermierilor şi în continuare VABa Produsul Intern Brut (PIB) VABa este o componentă a PIB Cursul de schimb euro/leu Afluxul de fonduri comunitare destinate finanţării PAC poate produce unele modificări ale cursului de echilibru. Producţia agricolă de bunuri şi servicii (PAB) Modificarea preţurilor agricole va avea impact asupra valorii PAB Creşterea economică VABa este componentă a PIB, iar creşterea PIB-ului determină creşterea economică Productivitate muncii în Modificarea VABa determină implicit modificări ale productivităţii la nivelul viticultură sectorului Nivelul de ocupare al forţei de muncă din Modificarea veniturilor exploataţiilor agricole poate determina efecte la nivelul viticultură ocupării. Progresul tehnic în viticultură Prin creşterea veniturilor, fermele vor putea să achiziţioneze utililaje şi să aplice tehnologii moderne care să le permită o creştere a producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor Cantitatea de inputuri folosite (îngrăşăminte Intensificarea producţiei se va face, în principal, prin creşterea consumului de chimice, semniţe certficate, substanţe substanţe chimice şi îngrăşăminte întrucât în România, în prezent, cantităţile fitosanitare, etc.) folosite sunt reduse. Dotarea tehnică a viticulturii Creşterea veniturilor viticultorilor, precum şi dorinţa de a-şi extinde afacerile vor determina modernizarea tehnică a sectorului viticol Proiect 2.2.5/2/faza 1 12
- 13. Rezultate privind Indicatori de monitorizare privind influenta practicilor tehnologice asupra proceselor de degradare a solului, aspecte de mediu şi efecte economice in contextul cerinţelor bunelor practici agricole Practici Procese de degradare a solului Aspecte asociate tehnologice privind mediul Efecte Erozi- Compac- Reducerea Salinizarea/ Calitatea Emisiile Biodiver- economice une tare continutului Sodizare apei de gaze sitate hidrică in materie cu organica efect de sera Acoperirea + [+] + □ + + [+] + permanentă a solului (mulci)x Subsolajul □ (+) □ (+) □ □ □ - /+ Executarea arăturilor □ □ □ □ □ □ □ + urmărind curbele de nivel Zone- tampon + [+] [+] □ + □ + - /+ Terase + □ [+] □ □ □ □ - + efect pozitiv observat; - efect negativ observat; □ încurajat prin plăţile de agromediu; Proiect 2.2.5/2/faza 1 13
- 14. Rezultate privind Indicatori de monitorizare a mediului Informaţiile oferite de sistemele de indicatori de mediu rezidă în posibilităţile de îmbunătăţire a performanţelor ecologice. Indicatorii de monitorizare a ieşirilor urmăresc emisiile de CO2, metan, nitraţi, energia folosită, eficienţa folosirii acesteia etc. şi măsoară poluarea exercitată asupra atmosferei, terenurilor şi apelor. Exemplificare – monitorizarea utilizării azotului Specificare Balanţa N Eficienţa N Riscul emisiei Eco-punctaj Indicatori Surplusul de N, kg/ha Eficienţa folosirii N, % Puncte, 0-10 Calcularea ecopunctajului pe o scală generală de la -100 la 100 Mod de Suma eforturilor Diferenţa IntrariN IesiriN IntrariN IesiriN calcul x100 în kg N/30 – relativă dintre ha ha Suma ieşirilor rata de fertilizare în kg N/30 standard definită şi a adică, suma tuturor intrărilor adică, surplusul de N impartit la N fertilizatorului N mai puţin N din producţia total aflat in produse actual folosit vândută şi stocată Proiect 2.2.5/2/faza 1 14
- 15. Concluzii ◄ Ecocondiţionalitatea - face parte din politica agricolă comună, având numeroase implicaţii în ceea ce priveşte conservarea solului si a biodiversităţii. ◄ Exploatarea corectã a terenului viticol conduce la cresterea productivitãtii si la îmbunãtãtirea calitãtii mediului înconjurãtor. Practicile agricole influenteaza calitatea mediului. Degradarea solului,fragmentarea habitatelor şi distrugerea faunei sălbatice pot fi rezultatul unor practici agricole necorespunzătoare. Aceste practici (asociate standardelor BCAM) s-au dovedit a avea succes în tratarea diverselor aspecte ale degradării solurilor. ◄Referintele bibliografice specifice pentru cultura vitei de vie, in baza conceptului de ecoconditionalitate, sunt putine. De o experienţã bogatã, la nivelul UE, privind aplicarea BCAM in viticultura, beneficiaza unele state membre (Franta, Germania, etc.), fiind sprijinită punererea în aplicare a cerinţelor de ecocondiţionalitate, acoperirea globală a tuturor aspectelor normative. Proiect 2.2.5/2/faza 1 15