ADER 7.1.3.
- 1. RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI Contractor: STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE 1 Numarul / Codul proiectului: 713 / ZOOMV PLAN SECTORIAL – ADER 2020 PENTRU CREŞTEREA BUBALINELOR ŞERCAIA Act Adiţional: ------- Contractor: STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE Numarul / Codul proiectului: 713 / ZOOMV PENTRU CREŞTEREA BUBALINELOR ŞERCAIA Act Adiţional: ------- Obiectivul general: 7 DDZ Obiectivul general: 7 DDZ Contract: 713 / 2011 Contract: 713 / 2011 Anul începerii: 14 Anul începerii: 14 /11 /2011 /11 /2011 Anul finalizării: 14 / Anul finalizării: 11 / 2014 Durata (luni): 36 14 / 11 / 2014 Durata (luni): 36 Denumirea Fundamentarea criteriilor de selectie în Denumirea Fundamentarea criteriilor de selectie în proiectului: populaţiile de Bivol Indigen Carpatin în vederea ameliorării rasei proiectului: populaţiile de Bivol Indigen Carpatin în Denumirea fazei:ameliorării raseiteoretică a creşterii Bivolului Indigen Carpatin şi vederea Fundamentarea constituirea bazei tehnico-materiale. Denumirea fazei: Faza 1 Persoana de contact (Dierctorul de proiect): Date contact Tel/ Fax, e-mail): 0268245890; Persoana de contact (Dierctorul de proiect): Bota Adrian Bota Adrian scdcb.sercaia@yahoo.com Date contact Tel/ Fax, e-mail): 0268245890; scdcb.;ercaia@yahoo.com
- 2. Obiectivele proiectului Obiectivul general: Aducerea populaţiei de Bivol Indigen Carpatin (BIC) din situaţia de populaţie vulnerabilă cu risc de dispariţie în situaţia de populaţie în siguranţă, activă pe piaţa Europei ca furnizoare de lapte, produse lactate şi brânzeturi de calitate superioară exportabile din România, ce se încadrează în DDZ, litera g, dezvoltarea durabilă în zootehnie. Obiectivele specifice: a) Îmbunătăţirea acurateţei cu care se execută operaţiile de selecţie şi reproducţie in creşterea bivolului în România prin constituirea băncii de date pentru genotipuri; b) Izolarea reproductivă a Bivolului Indigen Carpatin pentru a nu pierde din fertilitatea prezentă a populaţiei, dobândită în urma unui îndelung proces de aclimatizare; c) Aplicarea celor mai noi criterii de selecţie şi utilizare a genitorilor populaţiei prin folosirea indicelui de selecţie care include producţia de lapte din zilele de control, durata lactaţiei şi intervalul dintre fătări; d) Implementarea celor mai eficiente procedee de execuţie şi monitorizare areproducţiei populaţiei pentru obţinerea unei fertilităţi superioare prin organizarea reproducţiei bivolilor prin însămânţare artificială şi montă naturală dirijată; e) Producerea de material de reproducţie indigen, aclimatizat în condiţiile locale şi suprimarea importului de material de reproducţie pentru bivol, care prezintă riscul reducerii fertilităţii populaţiei de bivol prin livrarea de material congelat şi autorizarea turmacilor pentru montă naturală; f) Caracterizarea şi descriere idiotipurilor prin prin anchetă demografică în zonele de creştere ale populaţiei de Bivol Indigen Carpatin şi estimarea fluxului reproducătorilor masculi; g) Determinarea caracteristicilor şi parametrilor specifici de reproducţie în condiţiile evitării consangvinizării, folosind sistemul intensiv de creştere a bivolilor pentru precocizarea reproducţie şi maximum de confort pentru bunăstarea animalelor; h) Evaluarea valorii de ameliorare a turmacilor în populaţia de bivol indigen carpatin prin cel puţin două modele de predicţie, bazate pe producţia anuală de lapte şi respectiv pe metoda zilei de control; i) Estimarea valorii economice a creşterii bivolului indigen în sistem tradiţional (ferme familiale), cu modernizri privind igiena mulsului şi a odihnei animalelor, în întămpinarea cerinţelor sănătăţii publice şi a zootehniei durabile.
- 3. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului: a) Baze de date aferente privind repartizarea în plan teritorial a populaţiilor de bivol carpatin indigen; b) Strategia de extindere a creşterii bivolilor pentru lapte în plan teritorial in funcţie de oferta pedoclimatică şi cerinţele de agro-mediu ale speciei; c) Elaborarea şi fundamentarea condiţiilor şi restricţiilor de bunăstare pentru menţinerea şi creşterea populaţiilor de bivol funcție de mărimea populaţiilor de animale şi de zona agro-eco-climatică de amplasare a exploataţiilor.
- 4. Obiectivul fazei: Fundamentarea teoretică a creşterii Bivolului indigen carpatin şi constituirea bazei tehnico-materiale. Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei: Identificarea genotipurilor de Bivol Indigen Carpatin si realizarea studiului documentar
- 5. Rezumatul fazei si lucrarea in „extenso” Se spune că bivolul a ajuns în curbura Carpaţilor cu mai mult de 1500 ani în urmă. De atunci a dăinuit ignorat de cei avuţi şi preţuit de cei săraci, mulţumiţi când obţineau un malac şi pe lângă el ceva lapte sau că, la nevoie, puneau bivoliţa la jug. În această vreme bivolul s-a izolat reproductiv prin „insulizare teritorială” impusă de graniţele statale ale timpurilor ajungând să se aclimatizeze în climatul umed şi rece al zonei dintre Munţii Apuseni, Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Orientali să fie privit ca o populaţie indigenă, deşi nativă în sudul Asiei, într-o zonă cu climat umed şi cald. Aclimatizarea bivolului nu poate fi pusă la îndoială deoarece intervalul mediu dintre fătări se plasează în limitele ce se înregistrează la efectivele ţărilor din zonele de origine ale bivolului domestic. Totuşi, variabilitatea indicatorilor de fertilitate, cu excepţia duratei gestaţiei care este genetic determinată, este foarte mare sugerând un oarecare grad de instabilitate a fertilităţii indivizilor. Potenţialul pentru producerea laptelui nu este mai puţin variabil nici în ceea ce priveşte producţia de lapte a zilei de control nici în ceea ce priveşte durata lactaţiei.
- 6. Situaţia se explică prin atitudinea pasivă a crescătorilor de bivoli din zona Transilvaniei, faţă de reproducerea generaţiilor populaţiei. Populaţia indigenă s-a conservat ca atare. Investigaţii făcute la nivelul anului 1985 estimau un efectiv de circa 280.000 capete în Transilvania şi alte câteva mii capete de-a lungul Dunării. E foarte probabil ca aceste efective să aparţină altei populaţii de bivoli cu rădăcini în Bulgaria. Până în 1990, efectivele de bivoli din România, ignorate de economia planificată, s-au păstrat la un nivel oarecum constant, Bivolul Indigen Carpatin putând fi considerat o populaţie în siguranţă, fiind crescut chiar şi în unele aşa-zise cooperative agricole mai sărace. Economia planificată nu a acordat atenție bivolilor, care au existat majoritar în gospodăriile populației.
- 7. Totuși în 1981 a fost înființată Stațiunea de Cercetare și Productie pentru Creșterea Bubalinelor Șercaia, în județul Brașov, s-a constituit o cireadă de bivoli de cca. 300 capete și s-au inițiat câteva lucrări de cerccetare. După moda vremii s-au importat 6 tauri și 20 juninci de bivol din Bugaria neglijându-se faptul că bivolii adusi erau mețiși de Murah (rasă indiană) și nu erau aclimatizați pentru climatul rece din Transilvania. S-a scris și un program de ameliorare, s-a deschis un registru genealogic și s-a înființat un Laborator de Însămânțări artificiale, cu caracter experimental în cadrul Stațiunii.
- 8. După 1990 şi după exprimarea interesului României de a adera la Uniunea Europeană s-au lichidat fostele aşa zise Cooperative Agricole de Producţie şi fostele Întreprinderi Agricole de Stat, mare parte din terenuri retrocedându-se proprietarilor de terenuri din 1945 sau moştenitorilor acestora. Interesul pentru creşterea bivolilor s-a diminuat. Bivolul Indigen Carpatin a devenit o populaţie vulnerabilă. Pe de altă parte, chiar înainte de 1990, cercuri mai avansate de specialişti au început să acorde atenţie acestei specii ca furnizoare de produse cu ofertă mică şi preţ bun pe piaţa europeană. În timp s-au publicat două manuale de creştere a bivolilor şi o monografie cu aceeaşi tematică. ceeaşi tematică.
- 9. În teritoriu dezinteresul pentru creșterea bivolilor a devenit evident. Efectivele au început să scadă veritiginos. De la cca. 220000 capete matcă, din care cca. 40000 capete în județele limitrofe Dunării, existente înainte de 1990 s-a ajuns în prezent, la aproximativ 22990 capete, din care 17201 capete bivolite (Institutul National de statistică, septembrie 2011). Populația de Bivol Indigen Carpatin a devenit vulnerabilă și poate ajunge în pericol de dispariție.
- 10. După datele publicate de Gh. Georgescu în “Monografia creşterii bubalinelor din România şi pe plan mondial” coordonată de domnia sa, la nivelul anului 2007, efectivele de bivol din Transilvania, erau cele din tabelul nr. 1, fără a face distincţie între Bivolul Indigen Carpatin şi Bivolul Românesc. In tabelul nr. 2 sunt prezentate efectivele de femele de bivol la sfarsitul anului 2009 in tara (ANARZ), tocmai pentru a se evidentia faptul ca marea majoritate a populatiei existente in tara se creste in Transilvania. Tabelul nr. 1: Efectivele de Bivol în judeţele din Transilvania în anul 2007 (după Gh. Georgescu –„Monografia creşterii bubalinelor din România şi pe plan mondial) Nr. Efectiv Efectiv Nr. Efectiv Efectiv Judeţul Judeţul crt. total matcă crt. total matcă 1. Sălaj 14.527 9.137 8. Sibiu 4.056 2.724 2. Cluj 9.602 7.985 9. Arad 2.789 1.799 3. Bihor 7.340 3.390 10. Hunedoara 888 477 4. Maramureş 6.493 4.730 11. Alba 791 509 5. Braşov 5.343 3.218 12. Harghita 131 86 6. Satu Mare 5.016 1.612 13. Mureş 127 102 Bistriţa 7. 4.431 2.836 14. Covasna 54 33 Năsăud TOTAL 61.534 38.658
- 11. Tabelul nr. 2: Efectivul femel bubalin pe judete la sfarsitul anului 2009 (ANARZ) Judeţul 31.12.2009 Judeţul 31.12.2009 1 Alba 198 11 Giurgiu 250 2 Arad 1258 12 Harghita 116 3 Bihor 2331 13 Hunedoara 401 4 Bistriţa Năsăud 1005 14 Maramureş 2720 5 Braşov 2526 15 Mureş 16 6 Caraş Severin - 16 Olt 222 7 Călăraşi 176 17 Satu Mare 2036 8 Cluj 4070 18 Sălaj 5042 9 Covasna 10 19 Sibiu 1200 10 Dolj 49 20 Teleorman 620 TOTAL 24.246
- 12. Activităţi realizate şi rezultate obţinute în faza 1: 1) Pentru realizarea unei baze de date aferente privind repartizarea în plan teritorial a populaţiilor de bivol carpatin indigen, s-a procedat la intocmirea unui protocol de anchetă demografică, care stă la baza determinării tuturor variabilelor demografice, din 14 judeţe din Transilvania, cele prezentate in tabelul nr.1. În acest protocol, în cadrul unui judeţ, se stabilesc mai multe centre (commune, sate) semnificative de studiu. Ancheta demografică urmează să stabilească: efectivele, dispersia, longevitatea, varietatea tipologică și, foarte important, mișcarea genitorilor. Prin ancheta demografică se va culege informaţii directe referitoare la următoarele variabile demografice ale populaţiei de bivol indigen carpatin: număr bivoli; vârsta, sex, stare fiziologică; distribuţie teritorială pe exploataţii de creştere; dinamica creşterii; estimarea fluxului reproducătorilor masculi, date referitoare la parametrii de reproductie (calving interval; vârsta la prima montă; vârsta la prima fatare; service periodul; natalitate; fecunditate) şi date biometrice necesare în caracterizarea genotipurilor;.
- 13. Ancheta demografică cuprinde in mod distinct si bivolii de la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cresterea Bubalinelor Sercaia, care constituie nucleul prin care se va efectua presiunea de selecţie, în vederea ameliorării populaţiei de bivol indigen carpatin. In actiunile care se vor realiza in cadrul fazelor (controlul producţiei de lapte, producerea de material seminal congelat si tauri pentru monta naturală dirijată, dar şi studiul descendenţilor rezultaţi în urma însămânţărilor artificial şi a montei natural dirijate), se vor avea in vedere, pentru început, un număr de 140 capete bivolite, 6 tauri de reproductie şi 10 tăuraşi cu vârstă de peste 24 luni, ca ulterior prin reforma selectivă, o parte din animale să fie înlocuite de cele care în acest moment sunt tinere.
- 14. Metodologia de cercetare ce se va utiliza include cercetări de biostatistică, de fiziologie animală, de genetică a populațiilor, de citogenetică, de genomică. Ca metode de cercetare se vor folosi: observația, în lucrările tehnice de bonitare a tipului corporal și a conditiei corporale a animalelor, măsurătorile biometrice, pentru cunoașterea obiectivă a performanțelor de creștere sau a producției de lapte, inclusiv a compoziției acestuia, experimentare factorială compartivă, pentru lucrările de testare și selecție a genotipurilor, tehnici experimentale polifactoriale pentru cercetările de nutriție, tehnici de citogenetică pentru lucrările de profilaxie genetică, tehnici de laborator pentru aprecierea și prelucrarea materialui seminal pentru IA, tehnici de investigație clinică pentru estimarea bunăstării animalelor.
- 15. 2) Referitor la criteriile de selecţie pentru discriminarea reproductivă se va lua în calcul un indice sintetic care include durata lactației, producția de lapte din ziua de control și mărimea intervalului dintre fătări, ca indicator de fertilitate. Acest indice are atributul sțiințific de a cupla caractere care nu sunt corelate genetic sau dacă sunt slab corelatate sunt corelate pozitiv. Includerea duratei lactației în indicele de selecție este justificată de variabilitatea mare a acestei însușiri și de faptul că pierderile economice din creșterea bivolilor sunt cauzate de bivolițele adulte care nu se mulg, pentru că nici nu cresc. Se va include în indicele de selecție propus cantitatea de lapte din ziua de control, nu cantitatea de lapte muls estimată pentru lactația normală sau pentru 365 zile, deoarece astfel amplificăm numărul variantelor angajate în testele statiatice de semnificație a diferențelor, sau de analiză a varianței, cu care fundamentăm decizille de discriminare reproductivă. Se va introduce în indicele de selecție mărimea intervalului dintre fătări deoarece apar situații când prelungirea acestui interval este atât de mare, încât pot apărea perioade când bivolița nu se mai mulge și nu este încă gestantă. În lucrările de selecție se va avea în vedere un ”tip dorit” definit din punctul de vedere al compoziției laptelui, al masei corporale a vițeilor la fătare și al tipului corporal al genitorilor adulți. Informațiile privind aceste caractere se vor folosi la nominalizarea împerecherilor. Se prevăd în proiect măsuri de profilaxie genetică a genitorilor și de infirmare sau confirmare a paternității. Sănătatea și bunăstarea animalelor fac parte din obiectivele proiectului.
- 16. 3) În relație cu informaţiile ce se vor obţine în urma anchetei demografice dar şi cu lucrările de măsurători biometrice şi a producţiilor, s-au pus bazele unui soft prin care: se va stoca si prelucra datele primare obţinute (număr bivoli pe judeţe, exploataţii, categorii şi stări fiziologice, ascendenţă, descendenţă şi producţii; se va putea obţine rapoarte referitoare la număr, distribuţie şi producţii, care sunt necesare în acţiunile de selecţie. Pe parcursul desfăşurării proiectului, acest soft va putea fi îmbunătăţit. 4) În concordanţă cu tehnicile experimentale ce vor fi utilizate în cadrul proiectului s-a procedat la dotarea cu instrumente, echipamente şi software, în ordinea obiectivelor specifice pentru care sunt necesare. 5) S-a realizat un studiu documentar privind creşterea bivolului, care prezintă într-o anumită măsură caracteristicile morfoproductive după unii autori, cât şi metodologii de determinări a diferiţilor parametrii calitativi ai laptelui de bivoliţă. Acest studiu documentar este anexat raportului. Acţiunile desfăşurate în cadrul acestei faze s-au încadrat în costurile propuse prin planul de realizare propus.
- 17. Rezultate, stadiul realizării obiectivului, concluzii şi propuneri pentru continuarea proiectului: Rezultate preconizate Rezultate obţinute -protocol de anchetă demografică privind Bivolul indigen -protocol de anchetă demografică privind Bivolul indigen carpatin; carpatin; -15 judete din Transilvania luate in studiu; -14 judete din Transilvania luate in studiu si efectivul de bivoli de -1-5 centre/judet luate in studiu; la SCDCB Sercaia; -stabilirea datelor (variabilelor) demografice: a)număr bivoli; -1-5 centre/judet luate in studiu; b)vârsta, sex, stare fiziologică; c)distribuţie teritorială pe -stabilirea datelor (variabilelor) demografice: a)număr bivoli; exploataţii de creştere; d)dinamica creşterii; e)estimarea fluxului b)vârsta, sex, stare fiziologică; c)distribuţie teritorială pe reproducătorilor masculi; exploataţii de creştere; d)dinamica creşterii; e)estimarea fluxului -elaborarea modelelor experimentale, documentaţie de reproducătorilor masculi; specialitate pentru adoptarea modelelor biometrice de studiu; -elaborarea modelelor experimentale, documentaţie de -un studiu documentar. specialitate pentru adoptarea modelelor biometrice de studiu; -un studiu documentar.
- 18. Proiectul, prin acţiunile realizate până în prezent, este în faza de început. Din punct de vedere tehnic, în această fază nu au fost propuse rezultate experimentale, ci numai probleme de ordin organizatoric şi pregătirea bazei tehnico-materiale. Prezentul proiect este o noutate prin obiectivul lui general de activare a unei populaţii vulnerabile. Din acest punct de vedere el va putea fi preluat şi adaptat şi pentru specificul altor populaţii vulnerabile din alte specii genetice. Cu specific pentru specia bivolului proiectul va contribui la: - strategia de extindere a creşterii bivolilor pentru lapte în plan teritorial funcţie de oferta pedo-climatică şi cerinţele de agro-mediu ale speciei; - elaborarea şi fundamentarea condiţiilor şi restricţiilor de bunăstare pentru menţinerea şi creşterea populaţiilor de bivol funcție de mărimea populaţiilor de animale şi de zona agro-eco-climatică de amplasare a exploataţiilor.