ADER 1.1.6.
- 1. PLAN SECTORIAL-ADER 2020 Contractor: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca Obiectivul general: ADER Numarul/codul proiectului: 1.1.6/6 Contract: 1.1.6./2011 Act aditional: -/- Anul inceperii: 01.11.2011 Anul finalizarii: 15.12.2014 Denumirea proiectului: ELABORAREA TEHNOLOGIILOR VITIVINICOLE ADAPTATE PENTRU DIMINUAREA EFECTULUI Durata (luni): 37 PERTURBATOR AL SCHIMBARILOR CLIMATICE Denumirea fazei nr. 1./2011: Stabilirea factorilor de impact şi a implicaţiilor schimbărilor climatice globale asupra ecosistemelor viticole Date contact (tel/fax, e-mail): 0244401901/0244401902, Persoana de contact (Directorul de proiect): serdinescuadrian@yahoo.com Dr. ing. Adrian SERDINESCU Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 2. PROIECTUL NR. 1.1.6. Obiectivul general: Dezvoltarea durabilă a viticulturii pe teritoriul României în contextul schimbărilor climatice, bazată pe soluţii tehnologice şi manageriale inovative adaptate condiţiilor climatice actuale. Obiective specifice: Elaborarea unor tehnologii/secvenţe tehnologice de cultură a viţei de vie adaptate schimbărilor climatice actuale, care să diminueze efectul perturbator al acestora, asigurând productivitatea şi sustenabilitatea pe termen lung a plantaţiilor viticole. Identificarea unor soluţii tehnologice inovative de vinificare care sa valorifice optim potentialul enologic al recoltelor de struguri obtinute in actualul climat viticol. Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 3. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Obiectivul fazei de execuţie nr. 1/2011 Stabilirea factorilor de impact şi a implicaţiilor schimbărilor climatice globale asupra viticulturii la nivel mondial şi naţional Activităţi: A 1.1. Selectarea problemelor privind impactul schimbărilor climatice globale asupra viticulturii la nivel mondial şi naţional A 1.2. Proiectarea dispozitivelor experimentale (staţionare ecopedoclimatice) Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 4. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultatele scontate a se obtine: Bază de cunoştinţe asociata schimbărilor climatice. Proiect dispozitiv experimental diferenţiat pe cele 6 centre viticole Rezultate obtinute: Bază de cunoştinţe asociata schimbărilor climatice in viticultura. Proiect dispozitiv experimental diferenţiat pe cele 6 centre viticole luate in studiu. Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 5. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultate obtinute: Cunoştinţe privind schimbările climatice Tendintele schimbarilor climatice cu impact asupra viticulturii mondiale izotermele optimului termic pentru practicarea viticulturii (12.0°C şi 22°C) se vor deplasa până în anul 2049 în ambele emisfere cu 150-300 km spre poli (în funcţie de volumul emisiilor de CO2), iar până în anul 2099 cu încă 125-250 km. Suprafeţele cuprinse între cele două izoterme vor creşte în emisfera nordică şi se vor contracta în emisfera sudică unde suprafeţele de uscat sunt mult mai reduse. creşterea temperaturii medii în perioada de vegetaţie a viţei de vie cu 1.3°C în emisfera nordică şi cu numai 0.9°C în emisfera sudică. În lunile de vară creşterea va fi de 2.5°C până la 4.5°C. La nivelul regiunilor viticole din Europa se prognozează o creştere a temperaturii medii anuale cu 2.8-4.2°C până în anul 2100. cresteri semnificative ale regimului termic pentru perioada 2010-2049 în fiecare regiune viticolă, cu valori ce vor oscila de la 0.2 la 0.6°C/decadă; creşterea frecvenţei zilelor tropicale (cu temperatura maximă > 35°C); variatia precipitaţiilor, cu oscilaţii între -40% şi +40% atât la nivelul anului 2050 cât şi pentru anul 2100 comparativ cu nivelul actual. Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 6. Harta temperaturii medii a perioadei de vegetatie a vitei de vie (°C) pe glob, în anul 1999 si 2049 (după Gladstones J., 2005, Jones G.V., 2006) Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 7. Tendinta temperaturii medii a perioadei de vegetatie a vitei de vie Perioada 2000-2049, arealele viticole cu DOC Burgundia, Valea Rinului, Barolo şi Bordeaux (după Jones G.V. şi colab., 2005) Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 8. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultate obtinute: Cunoştinţe privind schimbările climatice Tendinţele schimbărilor climatice cu impact asupra viticulturii romanesti -creşterea temperaturii medii anuale cu 0,5-1,5°C in perioada 2020-2029 şi cu 2,0-5,0°C in perioada 2029-2099 ; -creşterea în perioada anilor 2020-2099 a mediei temperaturii maxime cu 5,0-6,0°C în arealele viticole din sudul ţării, Dobrogea şi S-E Moldovei, sudul Munteniei şi Olteniei şi cu 4,0- 5,0°C in arealele viticole din Transilvania şi nordul ţării; -creşterea frecvenţei anuale a zilelor tropicale (maxima zilnică >30°C) şi descreşterea frecvenţei anuale a zilelor de iarnă (maxima zilnică ≤ 0°C); -creşterea semnificativă a mediei temperaturii minime de vară şi a temperaturii maxime de iarnă şi vară; -secete pronunţate pentru sfârşitul de secol, îndeosebi în arealele viticole din sudul şi S-E ţării; se estimeaza abateri negative ale regimului pluviometric (raportate la perioada anilor 1980-1990) mai mari de 20%; - variatia intensitatii, duratei şi extinderea fenomenului de secetă pedologică de la un an la altul în funcţie de interacţiunea complexă a factorilor climatici (temperatura maxima din aer (zile de „arşiţă”) şi de la sol, umezeală relativă scăzută a aerului (secetă atmosferică) şi regim pluviometric deficitar). Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 9. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultate obtinute: Cunoştinţe privind schimbările climatice Compararea (media multianualǎ/media anilor 2000-2010) a unor indicatori climatici ai principalelor podgorii din România Podgoria Indicatorul Specificatie climatic Iaşi Odobeşti Bujoru Dealu Mare Murfatlar Drǎgǎşani Blaj Miniş Temperatura media medie anuala multianuală 9.6 10.2 11.2 11.2 11.0 10.8 9.2 11.1 (°C) media anilor 2000-2010 10.3 11.3 12.1 12.7 13.1 11.6 10.2 11.1 Temperatura media maximǎ multianuală 34.0 39.2 39.4 40.0 39.8 39.3 33.4 38.2 absoluta media anilor (°C) 2000-2010 33.58 34.8 40.0 40.0 40.2 39.0 33.8 39.2 Insolaţia realǎ media în perioada de multianuală 1438 1463 1257 1421 1491 1378 1280 1236 vegetatie media anilor (ore) 2000-2010 1490 1538 1325 1450 1587 1463 1341 1382 Precipitaţii media anuale multianuală 518 582 455 603 436 602 643 622 (mm) media anilor 2000-2010 578 617 453 639 484 687 618 651 Precipitaţii în media perioada de multianuală 336 424 312 395 246 379 461 403 vegetaţie media anilor (mm) 2000-2010 390 403 298 416 262 449 509 394 Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 10. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultate obtinute: Cunoştinţe privind schimbările climatice Impactul schimbarilor climatice asupra zonarii viticole mondiale -extinderea spre nord a limitei viticole cu o rata de 10-30 km/deceniu până în anul 2020 si dubla până în anul 2050, conform modelului climatic GISS/scenariul A; -schimbări majore la nivelul zonelor de maximă favorabilitate pentru practicarea viticulturii şi obţinerea vinurilor de calitate; - încadrarea în arealul optimului termic a unor regiuni viticole situate în afara optimului termic pentru practicarea viticulturii (izotermele de 12°C şi 22°C) si iesirea altor regiuni din zona optimă pentru producerea vinurilor de calitate; -regiunile viticole din sudul Europei (Spania, Italia, Grecia) vor deveni prea călduroase pentru producerea vinurilor de calitate, în timp ce regiunile situate în partea de nord vor deveni atractive în această direcţie; -în Europa se estimează extinderea culturii viţei de vie până în nordul Angliei, iar în est până în Ucraina şi sudul Rusiei. Creşterea regimului termic ar putea face posibilă practicarea viticulturii în Irlanda, sudul Danemarcei şi în zone intinse din Rusia europeană; -schimbarea ierarhiei mondiale în privinţa suprafeţelor cultivate cu viţă de vie şi a producţiilor de struguri şi vinuri obţinute. Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 11. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultate obtinute: Cunoştinţe privind schimbările climatice Impactul schimbărilor climatice asupra fiziologiei viţei de vie - modificarea fenologiei soiurilor, respectiv derularea mai timpurie a fenofazelor vegetative (dezmugurit, înflorit, pârgă, maturarea strugurilor) cu aproximativ 2-3 săptămân;i - modificarea proceselor fiziologice din planta (creşterea cu 20-30% a activităţii fotosintetice, diminuarea transpiraţiei, creşterea respiraţiei, creşterea biomasei anuale cu 15-20%, etc.); - maturarea strugurilor mai rapida şi în condiţii de stres termic (ex. data recoltării a avansat cu aproape o lună în ultimii 50 de ani în regiunea Medoc din Franţa); - modificarea compoziţiei strugurilor, respectiv creşterea conţinutului în zaharuri, scaderea aciditatii, modificarea compozitiei fenolice (la soiurile pentru vinuri roşii) si modificarea profilului aromatic îndeosebi la soiurile pentru vinurile albe; - deteriorarea aspectului boabelor la soiurile pentru struguri de masă (pătarea boabelor, arsuri, etc.,) - diminuarea producţiei de struguri şi creşterea calităţii acesteia, in conditiile in care deficitul hidric nu va fi foarte pronuntat. Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 12. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultate obtinute: Cunoştinţe privind schimbările climatice Derularea fenofazelor vegetative în principalele podgorii din România Podgoria Specificatie* Fenofaza vegetativă Iaşi Odobeşti Bujoru Murfatlar Dealu Mare Miniş Blaj Drăgăşani MM 6.05-16.05 10.04-7.05 30.03-16.05 9.04-6.05 12.04-30.04 15.04 8.04-9.05 30.03-2.05 Dezmugurit MP 14.04-29.04 7.04-27.04 5.04-4.05 9.04-5.05 8.04-30.04 3.04-25.04 2.04-24.04 29.03-28.04 MM 20.05-28.06 24.05-14.06 22.05-31.06 20.05-15.06 1.06-15.06 10.06-15.06 26.05-28.06 23.05-14.06 Înflorit MP 3.06-18.06 17.05-10.06 23.05-12.06 23.05-15.06 20.05-10.06 13.05-20.06 27.05-22.06 21.05-09.06 MM 26.07-5.09 17.07-23.08 20.07-22.08 8.08-28.08 4.08-18.08 10.08-25.08 26.07-10.09 4.07-22.08 Pârgă MP 23.07-25.08 28.07-24.08 18.07-14.08 6.08-27.08 25.07-20.08 21.07-17.08 25.07-28.08 2.07-20.08 MM 5.09-16.10 5.09-28.10 23.08-23.10 4.09-6.10 9.09-26.09 28.08-20.10 11.09-19.10 5.09-11.10 Maturarea strugurilor MP 27.08-4.10 10.09-2.10 25.07-28.09 8.09-24.09 15.09-30.09 23.08-5.10 17.09-8.10 16.09-10.10 *MM=media multianuală MP=media anilor 2000-2010 Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 13. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultate obtinute: Cunoştinţe privind schimbările climatice Elementele vegetative ale viţei-de-vie în funcţie de climatul anului de cultură(Fetească regală, 2002 - 2006), (după Dejeu L. şi colab., 2007) Specificare Încărcătura 2002 2003 2004 2005 2006 (ochi/m2) 10 0,252 0,890 0,860 1,110 1,152 Lemn de 1 an 15 0,258 1,014 1,330 1,306 1,188 eliminat la tăiere (kg/butuc) 20 0,375 1,384 1,712 1,465 1,428 Media 0,295 1,096 1,300 1,293 1,256 10 1,64 3,25 2,37 3,45 2,85 Suprafaţa foliară 15 1,66 3,35 2,53 3,67 4,17 (m2/butuc) 20 1,90 4,04 3,14 3,65 4,36 Media 1,73 3,54 2,68 3,59 3,79 Substanţa 10 832 2252 1381 1261 2172 uscată totală 15 1037 2253 1696 1461 2165 acumulată în organele anuale 20 1340 2020 1894 1474 2656 (kg/butuc) Media 1070 2175 1657 1398 2331 Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 14. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultate obtinute: Cunoştinţe privind schimbările climatice Calitatea si cantitatea recoltei de struguri în funcţie de climatul anului viticol (Fetească regală, 2002 - 2006), (după Dejeu L. şi colab., 2007) Încărcătura Specificare 2002 2003 2004 2005 2006 (ochi/m2) 10 3 4,07 3,179 2,411 7,057 Producţia de struguri 15 4,04 5,14 3,236 2,852 6,5 (kg/butuc) 20 5,19 5,27 3,977 2,525 8,295 Media 4,076 4,826 3,464 2,596 7,284 10 64,8 89,1 63,1 71,5 144,2 Greutatea medie a unui strugure 15 57,9 96,1 51,3 65,1 146,8 (g) 20 56,3 82,9 49,5 56,5 151,7 Media 59,6 89,3 54,6 64,3 147,6 10 110,6 156 186,3 170,7 183,2 Greutatea a 100 de boabe 15 128,6 173,1 173,5 161,8 177,1 (g) 20 130 149,5 158,2 167,5 180,8 Media 123 159,5 172,6 166,6 180,3 10 192,2 193,7 164,2 176,3 188,8 Zaharuri 15 196,6 200,6 171 174,3 194,3 (g/l) 20 189,5 197,3 162,8 169,8 196,3 Media 192,7 197,2 166 173,4 193,1 10 3,48 3,52 6,14 6,29 4,86 Aciditate 15 3,53 3,21 5,88 5,97 4,96 (g/l H2SO4) 20 3,43 3,28 5,83 5,88 4,91 Media 3,48 3,33 5,95 6,04 4,91 Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 15. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultate obtinute: Proiect dispozitiv experimental Factorul A – sistemul de intreţinere a solului, cu graduările : a1 – ogor negru (arătură de toamnă, arătură de primavară, 5 praşile mecanice pe interval, 5 praşile manuale pe rând, fertilizare cu N, P, K în doză optimă) a2 – mulcire totală cu resturi vegetale ( se împrăştie resturi vegetale pe interval şi pe rând cu grosimea stratului de 10 cm, fertilizare cu N, P, K în doză optimă) a3 – mulcirea parţială pe interval cu mulci de tescovină (se împrăştie tescovină compostată pe interval cu grosimea stratului de 10 cm, erbicidatre postemergentă pe rând – 2 erbicidări, fertiliozare cu N, P, K în doză redusă cu 50%) a4 – minimum tillage (arătură de toamnă, praşilă mecanică adâncă primăvara, erbicidare postemergentă totală, 2-3 erbicidări, fertilizare cu N, P, K în doză optimă). Factorul B – încărcătura de rod, cu graduările: b1 – încărcătura de rod recomandată b2 – 80% din încărcătura de rod recomandată b3 – 60% din încărcătura de rod recomandată
- 16. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultate obtinute: Proiect dispozitiv experimental Amplasarea în teren a dispozitivului experimental se va realiza după modelul experienţelor polifactoriale asezate în parcele subdivizate (de tipul 4x3). a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b1 b2 b3 b1 b2 b3 b1 b2 b3 Acest lucru va permite stabilirea atât a efectului singular al factorilor luaţi în studiu cât şi al interacţiunilor binare dintre factori asupra dezvoltării vegetative a viţei de vie, producţiilor realizate şi calităţii acestora, permiţând selectarea celor mai adecvate soluţii tehnologice care să asigure diminuarea efectului perturbator indus de schimbările climatice.
- 17. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Rezultate obtinute: Cunoştinţe privind schimbările climatice Impactul schimbărilor climatice asupra industriei vinului -Modificarea dinamicii maturarii strugurilor; -Modificarea compozitiei fizico-chimice (zaharuri, aciditate, compusi specifici) a strugurilor, a nutrientilor de baza ai levurilor si a extractibilitatii compusilor enologici din acestia; -Modificarea dinamicii fermentatiei alcoolice si a macerarii; -Modificarea compozitiei de baza (concentratie alcoolica, pH, extract, cenusa) si a compozitiei specifice (compusi fenolici, arome) a vinurilor brute; -Modificarea dinamicii compusilor enologici specifici in timpul maturarii si invechirii vinurilor. Proiect 1.1.6/6/faza 1
- 18. PROIECTUL NR. 1.1.6./ FAZA 1 Concluziii -Sectorul vitivinicol se confruntă şi se va confrunta şi în viitor cu schimbarea climatului viticol, marcata prin creşterea resurselor heliotermice si scăderea resurselor hidrice; este posibil ca în următoarele decenii să ne confruntăm cu evenimente climatice extreme; -Modificările climatice vor fi diferenţiate în funcţie de poziţionarea podgoriilor şi de o serie de influenţe locale, fiind mai accentuate, îndeosebi în privinţa regimului termic în regiunile viticole din emisfera nordică, respectiv în Europa şi SUA, în timp ce în regiunile viticole din emisfera sudică, respectiv din Chile, Africa de sud şi Australia încălzirea climatului viticol va fi mai redusă; -Prognozele realizate pe baza modelelor climatice predictibile, evidenţiază faptul că provocările cu care se va sectorul vitivinicol în următoarea jumătate de secol vor fi: derularea mai rapidă a fenofazelor vegetative de către soiurile vinifera zonate în diferite regiuni viticole, schimbări în privinţa arealelor „favorite” pentru anumite soiuri, reducerea perioadei optime de recoltare pentru obţinerea vinurilor de înaltă calitate şi necesitatea acordării unei mai mari atenţii în administrarea resurselor de apă care şi în prezent sunt scăzute; -Sunt necesare solutii tehnice inovative pentru a adapta tehnologiile viticole si vinicole la modificarile fiziologice ale vitei de vie si la modificarile fotosintetice si metabolice ale strugurilor. Proiect 1.1.6/6/faza 1