ADER 1.1.9.
- 1. PLAN SECTORIAL – ADER 2020 Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni Obiectiv general: ADESC 1 Numărul/codul proiectului: 9/1.1.9 Contract: 119/2011 Act adiţional: - Anul începerii: 2011 Anul finalizării: 2014 Durata: 37,5 luni Denumirea proiectului: ADER 1.1.9. Identificarea de genotipuri pomicole tolerante la stres termic, hidric şi biotic, pretabile la sistemele tehnologice specifice agriculturii durabile Denumirea fazei: Elaborare model experimental şi menţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale Persoana de contact: Dr.ing. Mădălina BUTAC Date contact: 0248-278066 / 0248-278477; E-mail: madalinabutac@yahoo.com
- 2. Obiectivele Proiectului Evaluarea genotipurilor de pomi şi arbuşti fructiferi existente în câmpurile experimentale şi loturile demonstrative din principalele bazine pomicole din punct de vedere al rezistenţei la factorii de stres, cu scopul de a identifica pe cele cu valoare biologică ridicată, ce merită a fi înmulţite şi promovate în noile plantaţii comerciale, conform noilor cerinţe ale pieţei de fructe, care să se preteze la sistemele tehnologice specifice agriculturii durabile. Obiectivele Fazei I/2011 Alegerea genotipurilor din câmpurile experimentale supuse studiului; Efectuarea lucrărilor de menţinere a stării biologice şi culturale a materialului biologic
- 3. Parteneri Coordonator proiect: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni Director proiect: Dr.ing. Mădălina BUTAC Partener 1: Universitatea din Craiova – Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea Responsabil proiect: Dr.ing. Silvia PREDA Partener 2: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa Responsabil proiect: Dr.ing. Ioan ZAGRAI Partener 3: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa Responsabil proiect: Dr.ing. Corina GAVĂT Partener 4: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi Responsabil proiect: Dr.ing. Sorina SÂRBU Partener 5: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti Responsabil proiect: Dr.ing. Valeria PETRE
- 4. Distribuţia partenerilor în ţară P2 P4 P1 CP P5 P3
- 5. INTRODUCERE Unul dintre cele mai importante mijloace pentru rezolvarea cerinţelor şi dificultăţilor pomiculturii moderne este sortimentul, respectiv soiurile care stau la dispoziţia cultivatorului şi a consumatorului. Problema cea mai dificilă în pomicultura este sensibilitatea soiurilor existente la atacul bolilor şi dăunătorilor specifici şi necesitatea unor tratamente fitosanitare costisitoare, cu repercusiuni negative asupra mediului şi asupra sănătăţii umane.
- 6. O altă problemă importantă apărută în ultimii ani la toate speciile pomicole, a fost determinată de schimbările climatice. Ideea centrală a tehnologiilor durabile, aşa cum au fost ele caracterizate de lumea ştiinţifică internaţională, este de a amplasa la scară globală, planetară, planta de cultură (specia, soiul) acolo unde oscilaţia factorilor naturali (climă, sol, biocenoză) se identifică cel mai bine cu nevoile acesteia, astfel încât să se realizeze o eficienţă economică înaltă în condiţiile unui consum redus de energie convenţională.
- 7. În condiţiile din România cei mai răspândiţi factori de stres abiotic sunt: deficitul şi excedentul pluviometric, temperaturile scăzute din perioada de iarnă şi primăvară, arşiţele de vară, grindinele, fertilitatea scăzută a solurilor şi slaba lor structurare (regim aero- hidric defectuos), Factori biotici: atacul bolilor, dăunătorilor şi a plantelor concurente. După acţiunea lor factorii de stres ar putea fi clasificaţi în: cronici (persistenţi – deficienţele nutriţionale, compactarea solurilor), periodici (gerurile din perioada de iarnă, secetele, radiaţia solară, etc.) întâmplători (îngheţurile târzii, grindina, atacurile bolilor şi ale dăunătorilor, etc.).
- 8. În prezent, condiţiile climatice în care sînt răspândite plantaţiile de pomi din România sînt variate şi puternic diferenţiate între ele: 4 - 12°C temperaturi medii anuale 350 - 1000 mm de precipitaţii medii anuale. Sub aspect termic, peste 90% din plantaţii sînt situate în zone cu temperaturi medii anuale de peste 7°C şi sub 11°C. Dominante sînt suprafeţele care se concentrează în zona cu temperaturi de 8 - 9°C pentru speciile mezofile. Piersicul, caisul şi migdalul sînt răspândite în zone cu peste 9,5 - 10°C. În raport cu resursa hidrică, majoritatea suprafeţelor se concentrează în zone cu 600 - 800 mm precipitaţii medii anuale. O altă abordare, a raportului dintre condiţiile climatice şi răspândirea plantaţiilor pomicole, ar fi după incidenţa şi mărimea excedentului sau a deficitului de umiditate. Cea mai mare parte a plantaţiilor este situată în zona unde se realizează un minimum de excedent de umiditate şi unde se asigură o bună aprovizionare a plantelor cu apă. O mică parte din plantaţiile situate în zone cu deficit de umiditate sunt irigate, mai ales cele de piersic.
- 9. IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 1. Pornire mai timpurie în vegetaţie a pomilor ca urmare a creşterii temperaturilor maxime (0,45°C în 10 ani) şi mai puţin de variaţia temperaturilor minime care au rămas nemodificate. În aceste condiţii pornirea în vegetaţie a pomilor se produce mai devreme. De exemplu, (figura 1) la soiul de prun Tuleu gras începutul umflării mugurilor de rod se producea acum 39 de ani la începutul lunii aprilie, iar acum, în majoritatea anilor la mijlocul lunii martie. De asemenea amplitudinea variaţiei temperaturilor minime (abaterea standard a valorilor zilnice în jurul mediilor pentadale) a crescut, mai ales în luna aprilie. În aceste condiţii, riscul producerii accidentelor climatice la pornirea în vegetaţie a pomilor prin acţiunea îngheţurilor târzii, a crescut la toate speciile pomicole şi în cadrul fiecărei specii mai ales la soiurile cu înflorire timpurie. Cele mai critice perioade sunt fie 21-25 martie, fie 21-25 aprilie; Amplitudinile termice neobişnuite din unii ani, la pornirea în vegetaţie (exemplu februarie 2004, când într-un interval de numai 6 zile (7 – 13 februarie) temperatura aerului a coborât cu 40,3°C (de la 18,6°C la -21,7°C)), au determinat îngheţarea, aproape totală, a mugurilor de rod la majoritatea soiurilor de prun, cireş, cais şi piersic;
- 10. Muguri de rod distruşi de ger la cireş Figura 1. Dinamica fenologică (organe generative) la pornirea în vegetaţie a soiului de prun Tuleu gras (Mărăcineni, Argeş) Muguri de rod distruşi de ger la prun
- 11. IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 2. Amplitudinile termice mari sau uscăciunea atmosferică şi temperaturile foarte ridicate din perioada înfloririi (polenizare) şi a legării iniţiale (fecundare) influenţează negativ germinarea polenului, uscarea stigmatelor, întârzierea creşterii tuburilor polinice şi a fecundării, moartea prematură a ovulelor, deshidratarea florilor şi, în final, ar duce la obţinerea unui număr mic de fructe; 3. Temperaturile foarte ridicate şi uscăciunea atmosferică din perioada formării aparatului foliar (ultima decadă a lunii aprilie şi în cursul lunii mai) şi a căderii fiziologice a fructelor pot determina, chiar în prezenţa unor cantităţi mari de apă în sol, deshidratarea temporară a pomilor şi blocarea proceselor de asimilaţie, urmate de căderea exagerată a fructelor; 4. Creşterea temperaturilor din perioada inducţiei florale ar putea determina obţinerea unui număr mic de muguri de rod la speciile cu optim termic fotosintetic mai scăzut (ex. mărul);
- 12. IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 5. Prelungirea perioadelor cu arşiţe, din timpul verii, ar putea provoca blocarea proceselor asimilatorii pe perioade îndelungate, ar putea determina o maturare rapidă şi obţinerea unor fructe de dimensiuni reduse şi de calitate inferioară, mai ales la speciile cu pretenţii mai reduse faţă de factorul termic (mere cu fermitate foarte scăzută, aşa cum s-au obţinut în toamna anului 2008, datorită temperaturilor foarte ridicate din luna august şi începutul lunii septembrie); 6. Insuficienţa rezervelor de hidraţi de carbon la intrarea în repaus a pomilor, poate provoca sensibilizarea acestora la acţiunea gerurilor de iarnă şi a îngheţurilor târzii de primăvară; 7. Modificarea climei favorizează extinderea dăunătorilor şi patogenilor; 8. Se scurtează timpul de incubare pentru paraziţii care produc boli şi pentru virusuri; 9. Creşterea stresului termic la plante, astfel încât acestea ar putea deveni mai expuse la infecţii;
- 13. IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 10. Efectele modificării globale a climei se vor extinde nu numai asupra plantelor de cultură, ci şi asupra răspândirii buruienilor, insectelor şi agenţilor fitopatogeni; 11. Datorită creşterii temperaturii în ultimele decenii, au crescut perioadele de maximă activitate pentru numeroşi dăunători (ex. dăunători care sug, afide, acarieni, cicade) sau rod (melci, şoareci de câmp), precum şi diverse ciuperci patogene (făinare, rugini, fuzarioze) infectează plantele mai frecvent şi pentru perioade mai lungi; 12. Bolile provocate de diverse ciuperci sau virusuri, cum ar fi făinările, ruginile, pătările frunzelor, ş.a.m.d. sunt favorizate de iernile blânde; Schimbările climatice, estimate pentru următoarele decenii, vor impune introducerea unor noi soiuri, varietăţi şi specii în zonele în care se cultivă astăzi pomii şi totodată, migrarea spre zonele nordice a gradului de favorabilitate climatică pentru creşterea şi dezvoltarea normală a actualelor specii pomicole;
- 14. Obiectivele cunoscute şi unităţile de cercetare pe plan mondial (Lespinasse, 2003; Sansavini, 2005) sunt: Calitatea fructelor (aspectul exterior - mărime, formă, culoare, atractivitate); însuşiri senzoriale excelente (consistenţa, suculenţa, aroma, gustul echilibrat); caracteristici de păstrare şi maturare self-life) – urmărit în centrele de cercetare INRA Angers - Franţa, Universitatea Bologna - Italia, FAW Wadenswil - Elveţia; Rezistenţa la principalii factori de stres biotici, îndeosebi boli şi dăunători - INRA Angers - Franţa, INRA Bordeaux – Franţa, IFO – Franţa, DCA - Bologna, Italia, ICP Pillnitz – Dresda – Germania, ICP Holovousy – Cehia, FAW – Wadenswil – Elveţia; Ameliorarea habitusului – obiectiv urmărit de institutele: INRA Angers, Franţa; ISF Roma, Italia; ICP Holovousy, Cehia; Păstrarea merelor pe termen nelimitat – în următoarele centre: CEAS Laimburg, Italia; CRIOF Bologna, Italia; PRI Wageninger, Olanda; CCA Gembloux, Belgia; SC East Malling, Anglia; Creşterea capacităţii de producţie a soiurilor – obiectiv abordat în centre precum: IASMA San Michele, Italia; CSAF Laimburg, Italia; Univ. Varsovia, Polonia; Better fruit, Belgia; Adaptarea la condiţiile climatice, în special rezistenţa la ger şi îngheţurile de primăvară în institute de cercetare ca: H. Babtai, Lituania; I.C. Leikanger, Norvegia; I.C.P. Skiernewice, Polonia.
- 15. OBIECTIVE DE AMELIORARE LA MĂR Ţara Centrul de ameliorare Început program Obiective Număr soiuri ameliorare Bulgaria Fruit Growing Institute Plovdiv 1970 Rezistenţă la rapăn, făinare şi 1 afide, habitus compact, maturare timpurie şi târzie Grecia National Agricultural Research 1961 Rezistenţă la rapăn, făinare şi 6 Foundation, afide, habitus compact, maturare Pomology Institute timpurie şi târzie Macedonia Faculty of 1977 Productivitate, calitate, toleranţă la - Agricultural Sciences and Food factorii biotici şi abiotici Institute of Agriculture, Skopje 1955 Calitate, toleranţă la factorii biotici - şi abiotici Serbia Fruit Research Institute Čačak 1950 Epoci de maturare diferite şi 2 rezistenţă la boli University of Novi Sad, 1954 Habitus compact, calitate fruct 6 Faculty of Agriculture Slovenia Fruit Growing Institute Maribor Rezistenţă la rapăn şi făinare, 3 calitate fruct Centrul de Amelioratori Început Obiective Număr ameliorare program soiuri ameliorare înregistrate ROMÂNIA SCDP Voinesti Moruju, Gh., Serboiu, L., Uncheasu, G. Petre., V. 1950 Rezistenţă la rapăn şi făinare, calitate fruct 18 ICDP Pitesti Cociu, V.. Braniste, N., 1968 Rezistenţă la rapăn, calitate 12 Militaru, M. fruct SCDP Bistrita Blaja, D., Ivan, I. 1976 Rezistenţă la rapăn şi factorii 10 Minoiu, N., Balaci, R. de mediu, productivitate şi calitate fruct SCDP Cluj Oprea, St., Palocsay, R., 1953 Productivitate şi calitate fruct 14 Botez I. M., Straulea, M., Ghidra, V., Sestras, R., Sestras, A. SCDP Falticeni Radulescu, C. 1957 Productivitate şi calitate fruct 2 Iacobuţă, Gh. TOTAL 56
- 16. OBIECTIVE DE AMELIORARE LA PĂR Aceste obiective se înscriu în cadrul cercetărilor privind dezvoltarea durabilă, respectiv creşterea rezistenţei la boli, reducerea numărului de intervenţii umane şi producţie de calitate
- 17. OBIECTIVE DE AMELIORARE LA PRUN ÎN EUROPA Ţara Centru de ameliorare Ameliorator Obiective SERBIA Institutul de Cercetări Viticole şi D. Ogasanovic Ameliorarea soiului Pozegaca (mărime, epoci de Pomicole Cacak maturare, rezistenţă la PPV) GERMANIA Universitatea Hohenheim, W. Hartmann Calitate fruct Stuttgart şi Staţiunea de M. Neumuller Rezistenţa la PPV prin hypersenzitivitate Cercetare Geisenheim H. Jacob FRANŢA INRA, Bordeaux R. Bernhard Calitate fruct R. Renaud Rezistenţa la PPV prin plante transgenice ITALIA Universitatea din Bologna, S. Sansavini Prun european si japonez: Firenze, Forli E. Bellini Calitate, consum în stare proaspătă, Program Privat A. Liverani Rezistenţă la PPV ANGLIA Staţiunea Experimentală East T. Laxton Inflorire târzie, rezistenţă la ger şi la PPV Malling LETONIA Institutul de Pomicultură Dobel E. Kaufmane Rezistenţă la ger Laila Ikase Calitate fruct BELARUS Institutul de Pomicultură Minsk Zoya Calitate fruct Kozlouskaya Rezistenţă la ger MOLDOVA Institutul de Pomicultură şi A. Juraveli Rezistenţă la ger Viticultură Chişinău BULGARIA Institutul de Cercetare pentru A. Zhivondov Calitate fruct Pomicultură Plovdiv şi Troyan V. Bozhkova Rezistenţă la PPV CEHIA Institutul de Pomologie J. Blazek Calitate fruct Holovousy Rezistenţă la PPV
- 18. OBIECTIVE DE AMELIORARE LA PRUN ÎN ROMÂNIA
- 19. OBIECTIVE DE AMELIORARE LA CIREŞ ÎN ROMÂNIA
- 20. OBIECTIVE DE AMELIORARE LA VIŞIN ÎN ROMÂNIA
- 21. OBIECTIVE DE AMELIORARE LA CAIS, PIERSIC ŞI NECTARIN Specia Obiective actuale Obiective de perspectivă Cais • rezistenţa la ger şi ► plante transgenice brume târzii rezistente la ger şi boli • coacere foarte timpurie şi foarte târzie Piersic, nectarin, pavii • rezistenţa la ► cercetări de fiziologie bacterioze şi genetică privind • rezistenţa la transport rezistenţa la boli şi • calitatea fructelor insecte (mărime, sâmbure mic, detaşabil)
- 22. OBIECTIVE DE AMELIORARE LA NUC ŞI ALUN Specia Obiective actuale Obiective de perspectivă Nuc • soiuri cu ► creşterea fructificare laterală precocităţii de rodire • reducerea vigorii ► soiuri imune la bacterioză, de vigoare redusă Alun • crearea de soiuri cu ►rezistenţă la potenţial de temperaturi scăzute producţie de minim şi înflorire târzie. ) 2000 kg / ha, cu fructe mari (peste 3,5 g), uniforme, coaja subţire, peste 45% randament de miez
- 23. OBIECTIVE DE AMELIORARE LA CĂPŞUN Programul de ameliorare genetică a soiurilor de căpşun 1956 → prezent ETAPA I ETAPA II Obţinerea de soiuri cu Productivitate ridicată, extinderea perioadei de productivitate ridicată, maturare, calitate superioară a epoci diferite de fructelor, adaptabilitate la maturare şi calitate condiţii specifice de cultură, superioară a fructelor mărime, formă fruct, culoarea pulpei şi a pieliţei, fermitate, pentru consum în stare rezistenţa pieliţei la vătămări proaspătă şi mecanice, luciu), rezistenţa la industrializare boli, simultaneitatea coacerii, tip de fructificare, aromă
- 24. Programul de ameliorare genetică a soiurilor de arbuşti fructiferi 1982 – 1985 →prezent OBIECTIVELE AMELIORĂRII ÎN ROMÂNIA productivitate ridicată rezistenţă la factorii biotici: bolile (fungi, virusuri, micoplasme) şi dăunătorii specifici ( afide); rezistenţă la factorii abiotici de stres: temperaturi minime hibernale excesive, secetă, arşiţă; calitate superioară a fructelor : însuşiri fizice, organoleptice, tehnologice şi biochimice (conţinut ridicat în vitamine, antociani, zaharuri, acizi, substanţă uscată, macro- şi microelemente).
- 25. Ca urmare a acestor programe de ameliorare derulate, până în prezent, în România, s-au creat peste 360 de soiuri la cele 24 specii de pomi şi arbuşti fructiferi, din care 22 sunt brevetate. Astfel: la măr s-au creat 56 de soiuri (ex. Real, Luca, Colmar, Rustic, Rebra, etc.), la păr s-au obţinut până în prezent 36 de soiuri (Adria, Primadona, Paradox), la gutui 3 soiuri (Aurii, Aromate şi Moldoveneşti), la prun s-au obţinut 38 de soiuri (Alutus, Roman, Romaner, etc.), la cireş 36 de soiuri (Silva, Sublim, Stelar, etc.), la vişin 18 soiuri (Rival), la cais 40 de soiuri (Histria, Euxin, etc.), la piersic şi nectarin 37 de soiuri (Herestrău, Alex, Cora, etc.), la migdal 7 soiuri (Viola), nuc 27 soiuri (Claudia, Ciprian), alun 5 soiuri (Arutela), castan comestibil 7 soiuri (Prigoria), coacăz 13 soiuri (Deea, Geo, Polin), afin 7 soiuri (Compact), agriş 5 soiuri (Verda), zmeur 5 soiuri (Gustar), mur 4 soiuri (Dar 8), cătină 3 soiuri (Piteşti 2), soc 4 soiuri (Nora), lonicera 2 soiuri (Loni şi Cera), căpşun 13 soiuri (Mara, Floral).
- 26. OBIECTIVE DE PERSPECTIVĂ Până în anul 1990 se cerea obţinerea maximei productivităţi, fără a se ţine cont de toţi factorii care contribuiau la aceasta şi la protecţia mediului. În ultimele decenii s-au schimbat exigenţele societăţii şi ale consumatorilor spre pomicultura durabilă (integrată), capabilă să utilizeze resursele ambientale în mod durabil şi să menţină un echilibru corect în ecosistemul pomicol.
- 27. În acest sens, soiurile de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşun trebuie să fie rezistente la boli şi puţin preferate de dăunători, productive, adaptate la condiţiile variate de climă şi sol, cu fructe de calitate şi valoare alimentară deosebită, care să permită reducerea numărului de tratamente, creşterea eficienţelor economice a tehnologiilor prin reducerea intrărilor energo intensive, reducerea gradului de poluare cu pesticide a fructelor, creşterea diversităţii biocenozei suprateraane şi subterane asociate, cu efecte benefice asupra stabilităţii ecologice. De asemenea, soiurile trebuie să aibă un tip de creştere care să uşureze formarea şi întreţinerea coroanelor tip fus la pomii fructiferi, care să asigure o distribuţie optimă a luminii în coronament şi o expunere bună a fructelor la lumina solară pentru accentuarea coloritului şi a principiilor active pentru sănătatea umană. Portaltoii utilizaţi trebuie să fie de vigoare redusă, cu înrădăcinare limitată în plan orizontal pentru a nu intra în concurenţă cu sistemul radicular al ierburilor de pe interval, şi a nu părăsi zona umectată prin irigarea localizată, cu adaptabilitate ridicată la condiţii edafice variate, capacitate mare de absorbţie a elementelor minerale din sol.
- 28. Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei I/2011 Nr. Parteneri /acronim Rezultate preconizate Rezultate obţinute crt 1 Coordonator Alegerea genotipurilor de măr, păr, proiect ICDP prun, cireş, vişin, arbuşti fructiferi şi Mărăcineni căpşun supuse studiului; 2 Partener 1 – SCDP Alegerea genotipurilor de nuc, alun, - Alegerea genotipurilor din Vâlcea castan comestibil câmpurile experimentale care 3 Partener 2 – SCDP vor fi supuse studiului; Alegerea genotipurilor de prun Bistriţa - Schema câmpului experimental; 4 Partener 3 – SCDP - Efectuarea lucrărilor de menţinere Alegerea genotipurilor de cireş şi Iaşi a stării biologice şi culturale a vişin materialului biologic; 5 Partener 4 – SCDP Alegerea genotipurilor de cais, - Conservarea biodiversităţii Constanţa piersic, nectarin, migdal şi măr ornamental 6 Partener 5 – SCDP Alegerea genotipurilor de măr şi păr Voineşti
- 29. Alegerea genotipurilor din câmpurile experimentale care vor fi supuse studiului În această fază s-au selectat genotipurile care vor fi supuse studiului în fazele ulterioare ale proiectului. În vederea efectuării studiului privind identificarea, crearea şi introducerea în practica pomicolă a unor genotipuri noi cu valoare biologică şi nutriţională ridicată, adaptate la condiţiile ecologice diverse s-au selectat: cele mai noi creaţii sortimentale din ţară (recent înregistrate în Catalogul Oficial al Plantelor de Cultură din România) cele mai noi creaţii sortimentale din străinătate (recent introduse şi netestate în condiţiile pedoclimatice din ţara noastră) selecţii valoroase (în curs de testare în vederea înregistrării ca soiuri noi) obţinute de cei 6 parteneri la proiect.
- 30. Genotipuri luate în studiu de către Coordnatorul de proiect – ICDP Piteşti Mărăcineni MĂR
- 31. Genotipuri de păr luate în studiu ICDP Piteşti Mărăcineni
- 32. Genotipuri de prun luate în studiu ICDP Piteşti Mărăcineni
- 33. Genotipuri de cireş şi vişin luate în studiu ICDP Piteşti Mărăcineni
- 34. Genotipuri de căpşun luate în studiu ICDP Piteşti Mărăcineni Genotipuri de afin luate în studiu ICDP Piteşti Mărăcineni
- 35. Genotipuri de zmeur şi mur luate în studiu - CP Genotipuri de coacăz negru luate în studiu-CP
- 36. Genotipuri de lonicera luate în studiu Planta creşte sub formă de tufă puternic ramificată, inaltă de 1,42 m. Ramurile tinere sunt de culoare roşie-brună, acoperite cu pruină albăstruie. Mugurii sunt ovali, lung acuminaţi, glabri. Mugurele terminal este mai mare decât cei laterali, atingând o lungime de 9-10 mm. Mugurii laterali sunt adesea însoţiţi de muguri secundari, în număr de 1 la 3, aşezaţi serial. Frunzele opuse, cu peţiol scurt, cu limbul ovat, uneori eliptic, iniţial acoperit de un puf moale pe ambele feţe, după care devin gălbui pe peţiol. Floarea este hermafrodită, cu un involucru dublu, pe tipul 5, reunite câte două la axila frunzei pe ramurile tinere, dezvoltate odată cu înfrunzitul. Caliciul este mic, corola are o lungime de 3,4 mm, alb gălbuie, cu simetrie radială. Fructul format este o bacă cu o lungime de 22,3 mm şi o grosime de 3,13 mm, Fructul se poate folosi la prepararea gemurilor şi a dulceţurilor. Însa consumate în stare proaspătă, pe o perioadă îndelungată, cercetările de laborator pe animale în ultima vreme au dovedit că datorită bogatului conţinut in compuşi biologic-activi au capacitatea de a reduce in volum tumorile. Principalul obiectiv de ameliorare este obţinerea unor fructe mari, cu inşusiri organoleptice superioare (fructe dulci-amarui, mai puţin astringente) care să-i atragă pe consumatori.
- 37. Partener 1 – SCDP Vâlcea În această fază s-au selectat genotipurile care vor fi supuse studiului în fazele ulterioare ale proiectului, astfel: - Lot demonstrativ nuc - 15 soiuri: Valred, Valcor, Valmit, Portval, Valcris, Valstar, Timval, Unival, Geoagiu 65, Germisare, Orăştie, Şuşiţa, Jupâneşti, Roxana, Mihaela şi Velniţa; - Lot demonstrativ de castan comestibil - 5 soiuri şi selecţii: Casval, Romval, Castan precoce Cl.2, Castan precoce Cl.3, Castan precoce Cl.4; - Lot demonstrativ de alun - 9 soiuri: Vâlcea 22, Cozia, Romavel, Uriaşe de Vâlcea, Arutela, Natval, Primval, Valverd, Roverd.
- 38. Partener 2 – SCDP Bistriţa ►SCDP Bistrita, în calitate de partener la proiectul ADER 1.1.9. are responsabilitatea de a participa la evaluarea reactiei diferitelor genotipuri de prun la infectiile naturale cu tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinata) ale virusului Plum pox, in vederea identificarii unor forme potential rezistente/tolerante care sa fie utilizate ulterior ca surse de gene. ► Caracterizările serologice şi moleculare a izolatelor PPV au permis stabilirea apartenenţei acestora la diferite tulpini virale dar şi la identificatea unor forme recombinate. Până în prezent, sapte tulpini PPV (PPV-D, PPV-M, PPV-Rec, PPV-EA, PPV-C, PPV-W, PPV-T) au fost identificate şi caracterizate la nivel mondial.
- 39. Partener 3 – SCDP Constanţa ►Soiurile de piersic şi nectarin din culturile de concurs ce se vor studia în cadrul proiectului sunt: Catherine sel. 1 (pavie), Filip (piersic cu fructul plat), Redhaven, Raluca, Marina (nectarin), ► Soiurile din culturile de concurs supuse studiului sunt: Dacia, Fortuna, Harcot, Goldrich, Sirena, Selena, Mamaia, Sulmona. ► Soiurile de migdal ce vor fi analizate sunt Preanîi, Ferragnes, iar selecţiile supuse studiului sunt Autofertil 1 şi Autofertil 2. ► Speciile, sourile de măr ornametal şi selecţiile din microcolecţie supuse studiului sunt: Malus floribunda, Malus pumilla, Malus ioensis „Lizet”, Malus purpurea „Cooperman” şi Hibrid V.T. Malus O.
- 40. Partener 4 – SCDP Iaşi ► Se vor face determinări, observaţii şi măsurători la soiuri noi de cireş, create în ultimii ani la SCDP Iaşi: Cetăţuia, Maria, Golia, Cătălina, Marina, Bucium, Ştefan, Iaşirom, Tereza, Radu, Lucia, Oana, George, Ludovic, Margo, Cociu, Anda, Alex, Paul, Mihai, Andrei, Iosif. ► Genotipurilor de vişin ce vor fi luate în studiu se află în cultura de concurs şi Colecţia naţională de vişin din cadrul SCDP Iaşi. Colecţia naţională de vişin din cadrul SCDP Iaşi cuprinde un număr de 122 genotipuri din care 66 sunt străine şi 56 româneşti. Colecţia naţională de vişin din cadrul SCDP Iaşi a fost îmbogăţită în ultimii ani cu 3 creaţii de vişin omologate şi brevetate de către unitatea noastră: Timpuriu de Osoi, Pitic şi De Botoşani.
- 41. Partener 5 – SCDP Voineşti - Baza de selecţie se compune din 3200 de genotipuri de măr, rezultate din 20 combinaţii hibride, efectuate în anii 2005 şi 2008, rezultând în urma selecţiei negative repetate din 6.500 genotipuri obţinute iniţial. - Genotipurile disponibile selecţiei manifestă imunitate de câmp la rapăn, în condiţiile neaplicării tratamentelor fitosnitare cu fungicide. - În microcultura de concurs înfiinţată în anul 2009, pentru testul 2 DUS se regăsesc 11 genotipuri selecţionate, altoite pe M 9 şi M 26, 11 genotipuri selecţionate, altoite pe M 9 şi 8 genotipuri selecţionate, altoite pe M 26. - La păr, baza de selecţie este compusă din 260 genotipuri obţinute din 13 combinaţii hibride efectuate în anii 2007 şi 2010. În microcultura de concurs înfiinţată în anul 2009 au fost selectate şi introduse 15 genotipuri, altoite pe portaltoiul franc, genotipuri obţinute din 13 combinaţii hibride efectuate în anii 2007 şi 2010. Pentru testare în microcultură de concurs, au fost selecţionate şi introduse 15 genotipuri altoite pe portaltoi franc. Alte 7 genotipuri selecţionate din anii anteriori, înfiinţată în anul 2009, au fost plantate în anul 2009 într-o altă microcultură de concurs.
- 42. În fazele ulterioare ale proiectului la toate aceste genotipuri selectate se vor efectua observaţii şi determinări privind: rezistenţa la gerul din timpul iernii, precum şi la îngheţurile târzii de primăvară; parcurgerea fenofazelor de fructificare (înflorit – început, sfârşit, intensitate, epoca de maturare; determinări privind impactul schimbărilor climatice asupra parcurgerii fenofazelor de fructificare); rezistenţa la principalele boli şi dăunători (ex. Rapăn la măr, arsura bacteriană şi Psylla la păr, arsură bacteriană la gutui, Plum Pox Virus la prun, monilioze la cireş, vişin piersic, cais, nectarin, antracnoze la nuc etc.), precum şi observaţii privind impactul atacului agenţilor patogeni asupra cantităţii şi calităţii recoltei; evaluarea reacţiei diferitelor genotipuri de prun la infecţiile naturale cu tulpinile D (clorotica) şi Rec (recombinată) ale virusului Plum Pox Virus rezistenţa la seceta din timpul verii; determinări privind cantitatea recoltei (producţia pe plantă şi la hectar); determinări privind calitatea recoltei (mărime, formă, culoare, suculenţă, consistenţă, conţinut în substanţă uscată solubilă, aciditate), observaţii şi determinări privind impactul schimbărilor climatice asupra calităţii recoltei; aprecieri privind capacitatea de păstrare a fructelor; determinări privind vigoarea de creştere (diametru trunchiului şi dinamica creşterii anuale). lucrări de menţinere a stării biologice şi culturale a materialului biologic.